Inteligenta emotionala in mediul de afaceri romanesc

INTELIGENTA EMOTIONALA IN MEDIUL DE AFACERI ROMANESC

Indraznesc sa citez cateva paragrafe dintr-un numar al revistei Ziarul Financiar (2002), articol dedicat in intregime conceptului de inteligenta emotionala pe piata de consultanta din Romania, precum si parerile unor specialisti romani din domeniu preocupati de implementarea acestuia in mediul economic romanesc.

IE patrunde pe piata serviciilor de training si a celor de recrutare.

Pe piata romaneasca exista deja cateva firme care folosesc conceptul de IE fie in activitatea lor, fie oferind prezentari sau training.

Cei care le conduc au in comun revelatia produsa de aflarea conceptului si utilitatii IE, pasiunea pentru acest domeniu si dorinta de a impartasi celorlalti ce au aflat.

Nu intamplator, printre aceste firme se afla si Korn/Ferry International, firma americana de recrutare si consultanta in management si leadership, prezenta in peste 40 de tari, lider mondial pe piata serviciilor de leadership development.

Ca si Goleman, Radu Furnica, managing vicepresident al Korn/Ferry International, s-a intrebat ce anume ii deosebeste pe cei care au succes de cei care nu au, cu atat mai mult cu cat face o diferenta majora intre conceptul de manager - cel care face ce trebuie - si cel de lider - cel care face cum trebuie si obtine rezultate.

Vicepresedintele executiv al Korn/Ferry considera ca, la nivel mondial, cererea de lideri este mult mai mare decat oferta pe care omenirea, in general, este capabila sa o faca.

'Exista un procent - mult sub 50% - de pozitii de leadership care sunt ocupate de lideri reali, restul de pana la 100% fiind ocupate de 'whoever is the next best', spune Radu Furnica, aratand ca din cauza aceasta a aparut in mintea lui Daniel Goleman nevoia de a vedea de ce unii au succes si altii nu au, de ce atatia oameni care au MBA-uri si un pedigree profesional grozav reprezinta firme care nu au succes.

'Lucrand in domeniul de leadership development, imediat m-am simtit pasionat de subiectul inteligentei emotionale, pentru ca aceeasi intrebare mi-am pus-o si eu la un moment dat.

Notiunea de leadership nu o poti cuantifica; ii poti vedea doar rezultatul - valoarea adaugata pe care un lider o aduce unei anumite idei de afaceri sau organizatii. Si atunci orice incercare de a 'vizualiza' calitatea de lider a unei persoane este  binevenita'.

Dupa o perioada in care a lucrat in strainatate, Radu Furnica a venit la conducerea Korn/Ferry in Romania, in 1996. Inca din primul an, in care a dezvoltat conceptele firmei pe piata, s-a intrebat de ce unii candidati produc un impact mai puternic asupra lui decat altii si s-a gandit ca trebuie sa aiba o calitate anume sau un set de calitati.

'Am inceput sa despic firul in patru, ca sa fac o ierarhie a criteriilor de evaluare a unei personalitati profesionale. Mi-am dat seama ca, de exemplu, imi facea placere sa-l vad pe un interlocutor ca vorbeste despre defectele lui din proprie initiativa, ca vorbeste cu 'simpatie constructiva' - termenul lui Goleman este 'empatie' - despre necazurile cuiva, s.a.m.d.

Si am realizat ca aceia care pot sa se relativeze la mediul profesional in care actioneaza fara sa faca abstractie de plusurile si minusurile lor proprii sunt oameni care au cele mai mari sanse sa devina lideri in viitor'.

A aflat prima data de conceptul lui Daniel Goleman dintr-un articol aparut in Financial Times si apoi din articolul lui Goleman, 'What makes a leader?', din Harvard Business Review. Si-a spus: 'Omul acesta vorbeste exact despre ceea ce am crezut eu ca este esential in munca mea!'. Pasiunea pe care i-a trezit-o subiectul l-a determinat sa participe, in primavara anului 1999, la o conferinta pe tema IE tinuta la Londra, la care a participat Daniel Goleman alaturi de alti guru in domeniu.

'I-am ascultat pe toti cu mare placere si i-am promis lui Daniel Goleman ca voi incerca sa-l invit in Romania. Deocamdata nu am putut, dar nu renunt la ideea aceasta, pentru ca cred ca ideile pe care le promoveaza si conceptele privind maximalizarea capacitatii de leadership sunt absolut esentiale pentru dezvoltarea companiilor care actioneaza pe piata romaneasca si pentru dezvoltarea Romaniei, in general'.

In 1998, Radu Furnica a incorporat in metodologia firmei conceptul de inteligenta emotionala, adaugand intrebarilor care se pun la interviu pe cele menite sa descopere existenta - sau inexistenta - fiecareia din cele cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale si masura in care este prezenta fiecare.

'Pe mine nu ma intereseaza sa plasez pe cineva, ci sa produc efectul dorit de catre proprietarul firmei. Continutul produsului nostru - adica munca, efortul pe care-l depune persoana respectiva in organizatia clientilor nostri - este dependent intr-un grad cat se poate de inalt de calitatile implicate de dimensiunea de IE.

De aici pleaca si valoarea adaugata pe care acest concept a adus-o in munca noastra. Iar daca clientul isi doreste un lider - fiindca pe oricine ai intreba, spune ca doreste un lider, dar nu stiu cat de reala e dorinta - nu ma opresc pana nu ii gasesc un lider.

Ori, nu pot sa identific un lider daca nu folosesc conceptul de IE. Pot sa-i masor trecutul profesional, dar nu pot sa vorbesc despre potentialul de rezolvare a problemelor pe care clientul meu se asteapta sa le rezolve'.

Radu Furnica arata ca un manager aplica sablonul conform caruia, pentru a conduce o afacere, e nevoie doar de bani, unelte, infrastructura etc., si ajunge sa aiba rezultate mult sub asteptari. Un lider are succes fiindca pune oamenii inainte, fiindca vede si rolul dimensiunii umane in succesul afacerii.

Prezentarea profilului candidatilor din perspectiva IE consolideaza increderea clientilor - majoritatea firme multinationale - ca au fost identificati lideri veritabili, arata Radu Furnica. El mentioneaza ca, din pacate, nu are drept clienti firme autohtone.

'Mi-ar placea foarte mult sa lucrez cu clienti romani, dar multi dintre cei care-si permit sa plateasca serviciile noastre nu sunt dispusi sa recunoasca faptul ca mai au multe de invatat; ei cred ca le stiu pe toate si ca le pot face singuri mai bine decat altii'.

'O competenta emotionala crescuta permite managerilor, liderilor si altor profesionisti sa creasca performantele intr-o organizatie, sa transforme organizatia in 'employer of choice' - companie pentru care oamenii talentati se bat sa lucreze - sa creasca numarul initiativelor de schimbare organizationala, sa se descurce mai bine in situatiile  complexe si sa retina in organizatie oamenii talentati'.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Cristian Paunica (psiholog si directorul executiv al Right Training and Consulting) face si el deosebirea intre lider - care, avand competente emotionale crescute, e urmat de subordonati de bunavoie si de placere - si sef - care, avand doar un intelect ridicat, poate, eventual, sa impuna o sarcina, dar e urmat de frica.

'Oamenii cu competente emotionale crescute actioneaza mai bine decat cei cu inteligenta emotionala scazuta in situatii dificile pentru o companie; ei gandesc mai clar si gandesc constructiv in situatii-limita sau cand lucreaza sub presiune, au grija de ei si de ceilalti - clienti, colegi, sefi, subordonati, interactioneaza usor in echipa, fara 'frecusuri'  cu ceilalti colegi', mai spune Paunica.

Eficienta unui training pe IE este evidentiata cel mai bine in cazul firmelor care au relatii directe cu clientii si mai ales, in cazul profesionistilor din domeniul financiar, care sunt adesea in situatia de a-si ajuta clientii sa-si atinga obiective personale si  profesionale, arata Daniela Trocan (business coach licentiat) adaugand: 'Nu intamplator, prima companie care, cu aproape 10 ani in urma, a raportat o crestere spectaculoasa a vanzarilor realizata ca urmare a unui training intensiv in IE, a fost American Express Financial Advisors'.

Conceptul de inteligenta emotionala la cei implicati in selectarea personalului

Georgeta Dendrino, directorul general al Interact Business Communications, firma specializata in furnizarea de cursuri si training, a auzit pentru prima oara de acest concept anul trecut, cand a participat la o conferinta pe domeniul resurselor umane, in cadrul careia a ascultat si o prezentare despre IE.

Reactia pe care a avut-o a sintetizat-o intr-un singur cuvant: 'Wow!'. 'Mi s-a parut ca si asupra celorlalti a avut un impact foarte mare. Mi-am spus ca ar fi interesant sa aflu mai multe si ca ar trebui ca firma noastra sa faca ceva in acest sens', spune Georgeta Dendrino.

Pe langa cursurile de limba romana pentru expatriati si cele de limba engleza, Interact se orientase pe trainingul pe partea de 'soft' (dezvoltare personala) si incepuse colaborarea cu Seneca College din Canada, in baza careia furniza si cursuri de resurse umane, marketing, contabilitate, matematici pentru finante si e-commerce.

Georgeta Dendrino a aflat ca Seneca College avea in program si cursuri in domeniul IE, asa ca a organizat, in colaborare cu facultatea canadiana, un seminar de doua zile pe tema IE.

Din partea Seneca College a participat Dr. Michael Rock, care este si unul dintre putinii experti din lume licentiati in certificarea specialistilor in determinarea coeficientului de IE (denumit BarOn Emotional Quotient - Inventory TM, dupa inventatorul lui Dr.Reuven BarOn), primul instrument stiintific din lume care masoara IE.

Au fost invitati oamenii din departamentele de resurse umane din firme ca Lafarge, Coca Cola, JTI, McDonalds, Nestle, Connex si 3M (din cele care au confirmat participarea), inclusiv firme de recrutare.

Participantilor li s-a prezentat conceptul de IE, ce inseamna la nivel personal si cum poate fi utilizat conceptul in domeniul resurselor umane.

Pe langa prezentari, au fost folosite si alte metode, ca studii de caz, jocuri de roluri etc., inclusiv chestionarele pe care le-au completat participantii, urmand ca in final sa-si afle propriul EQ.

Odata cu initiativa unor firme ca Right si Interact, s-au creat bazele pietei romanesti a serviciilor de training si consultanta in domeniul inteligentei emotionale. Dar pentru ca piata sa inceapa sa se dezvolte, va avea nevoie ca potentialii clienti sa constientizeze utilitatea acestor servicii 'soft'.

'Conceptul de inteligenta emotionala este destul de nou la noi. Am observat ca oamenii sunt entuziasti si vor sa participe, dar o sa ia ceva timp sa se convinga de importanta lui', arata Georgeta Dendrino.

TMI este o companie de consultanta din Bucuresti specializata in programe de dezvoltare a aptitudinilor manageriale, de leadership si a capacitatilor personale. Programul lor de training pe inteligenta emotonala are ca baza cartea scrisa de catre Claus Moeller - CEO al TMI International, intitulata TMI Heart Work.

In Timisoara, AIMS Human Capital Romania prezinta in pachetul de servicii un modul dedicat acestui concept, acesta putand fi integrat ca parte a mai multor programe de dezvoltare personala prezentate companiilor clienti.

Aceasta ar fi o scanare generala a penetrarii conceptului de inteligenta emotionala pe piata romaneasca, capabila sa ne arate nivelul de interes manifestat de catre firmele de consultanta si companiile romanesti in momentul de fata.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Managerii buni au istetime analitica. Liderii au ceva mai mult decat atat: ei au ceea ce se cheama inteligenta emotionala, concept aprofundat pe parcursul acestei lucrari din prisma studiilor stiintifice si a cercetarilor realizate de catre specialisti din varii domenii (psihologie, sociologie, managementul organizatiiolr sau leadership).

Am incercat sa identificam de ce inteligenta emotionala este considerata, poate, cea mai importanta competenta de baza ce determina succesul unei organizatii. Am vazut ca inteligenta emotionala este abilitatea de a incuraja oamenii, de a ii face sa lucreze impreuna si de a ii motiva sa dea tot ce au mai bun pentru realizarea unui anumit scop. Am vazut ca inteligenta emotionala este puterea de a actiona sub presiune, increderea de a construi relatii fructuoase, curajul de a lua decizii si viziunea de a crea viitorul, ca este intr-o foarte stransa legatura cu leadershipul si creativitatea.

Comparata cu inteligenta analitica sau IQ care se modifica foarte putin dupa adolescenta, inteligenta emotionala pare sa fie, in mare parte, invatata si continua sa se dezvolte pe masura ce trecem prin viata si invatam din experienta. Competenta noastra in acest domeniu poate continua sa creasca, iar pentru aceasta exista un cuvant popular: maturizare.

Cercetarile in domeniu au demonstrat ca inteligenta emotionala este un predictor mai de incredere al succesului in viata decat IQ-ul insa, totodata, nu trebuie uitat ca acestea nu reprezinta competente opuse, ci mai degraba separate, nici una dintre ele neputand functiona la capacitate maxima fara cealalta.

Inteligenta emotionala joaca un rol important in multe domenii din viata tuturor. Anumite posturi nu necesita un inalt grad de inteligenta emotionala. Aceste tipuri de cariera se concentreaza in principal asupra unor responsabilitati care pot fi indeplinite individual sau prin lucrul cu ceilalti prin metode fixe, stabilite si structurate dinainte. Asta nu inseamna, insa, ca un individ cu un inalt nivel de inteligenta emotionala nu vei reusi in astfel de pozitii. De fapt, chiar inteligenta emotionala poate fi chiar elementul care il diferentiaza de ceilalti colegi si il ajuta in obtinerea succesului.

Anumite posturi necesita contacte multiple cu alte persoane sau necesita implicarea in lucrul in echipe informale. Altele solicita din partea ocupantului capacitatea de fi empatic, de a-i intelege pe ceilalti. Daca nu are un inalt nivel al inteligentei emotionale, atunci poate considera astfel de posturi ca fiind dificile sau, chiar nesatisfacatoare

In cadrul calitatii de a fi un bun utilizator al inteligentei emotionale intra si intelegerea faptului ca aceasta nu este si nu ar trebui sa fie gandita ca un inlocuitor sau substituent al abilitatilor, cunostintelor sau priceperii capatate in timp. Inteligenta emotionala creste sansele de succes, dar nu il garanteaza in absenta cunostintelor necesare. Daca facem o paralela cu modelul Inteligentelor Multiple a lui Howard si Gardner, inteligenta intrapersonala joaca un rol foarte important in cadrul nivelului inteligentei emotionale, aceasta din urma fiind o suma a mai multor tipuri de inteligenta din modelul amintit mai sus.

Abordarea inteligentei emotionale din prisma functiunilor intreprinderii ne releva faptul ca rolul acesteia se regaseste in fiecare dintre ele, fie ca vorbim despre cercetare-dezvoltare, fie despre functiunea de personal (resurse umane).

In ceea ce priveste functiile managementului, nivelul inteligentei emotionale se regaseste ca importanta, alaturi de inteligenta analitica, in abilitatile unui manager, chit ca ne referim la planificare, organizare, decizie, antrenare sau control. Astfel, managerii care sunt inteligenti emotional isi folosesc sentimentele pentru adaptarea planurilor pe care le fac. Ei nu ignora faptele incomode, un comportament inteligent emotional ajutand managerii sa planifice mai bine. In ceea ce priveste organizarea si lucrul in echipa, un alt mod in care inteligenta emotionala poate ajuta este acela ca poate genera idei noi si creative si solutii viabile la probleme.

Managerii trebuie sa ia decizii zi de zi. Deciziile bazate pe sentimente puternice, atunci cand emotiile nu sunt controlate intr-un mod constructiv, pot fi decizii gresite. Managerii inteligenti emotional iau decizii bune datorita controlului pe care il au asupra propriilor emotii si obiectivitatii conferite de catre aceasta competenta.

Inteligenta emotionala este o idee inovativa si neconventionala in lumea afacerilor. Promotorii acestui concept subliniaza importanta acesteia in cadrul tuturor activitatilor pe care un individ le intreprinde, ca factor primordial al succesului in viata personala sau profesionala.

Atentia tot mai mare care se acorda acestui concept, la nivel international si, mai nou si in Romania, ar trebui sa ridice un semn de exclamare asupra a ceea ce se considera pina acum a fi "inteligent", sustinerea unor programe de dezvoltare a inteligentei emotionale reprezentand adevarate instrumente de popularizare si constientizare a impactului acesteia in viata de zi cu zi, precum si in asigurarea succesului unei afaceri.

BIBLIOGRAFIE