Expertiza balistica criminalistica a armelor de foc si a urmelor acestora

Expertiza balistica criminalistica a armelor de foc si a urmelor acestora

Expertiza urmelor formate de armele de foc

1.1. Expertiza urmelor principale ale tragerii. Expertiza criminalistica a urmelor principale ale unei trageri consta in examinarea orificiilor de intrare si de iesire, a canalelor formate atat pe corpul uman, cat si pe obiectele cu care glontul a venit in contact. Totodata, sunt supuse examinarii si urmele de ricosare¹.

In privinta expertizei orificiilor, incepand cu cele de intrare, o prima problema de rezolvat este aceea a stabilirii faptului daca acestea sunt sau nu consecinta unei arme de foc. Raspunsul este posibil pe baza studierii caracteristicilor generale reflectate de urma de intrare a glontului, caracteristici ce difera in functie de natura obiectului impuscat (tesut uman, geam, lemn, metal etc).

Alaturi de aceste caracteristici privitoare, in primul rand, la forma orificiului -uneori usor de confundat cu urme ale altor obiecte intepatoare - sunt avute in vedere caracteristicile individuale, specifice factorilor secundari ai impuscarii, cum ar fi urmele de funingine, arsurile, tatuajul, rupturile provocate de gaze, precum si inelele de frecare si metalizare formate, indiferent de distanta de la care s-a tras.

In situatia existentei mai multor orificii de intrare si de iesire, se mai cer a fi clarificate si alte aspecte. De pilda, daca ele au fost formate de acelasi tip de gloante, daca acestea au fost trase de una sau mai multe arme, dintr-o singura directie sau din directii diferite si daca distanta de tragere a ramas neschimbata. Toate aceste aspecte se clarifica, in principal, pe baza examenului comparativ dintre urmele in litigiu si urmele impuscaturilor efectuate experimental, cu arme si pe suporturi asemanatoare celor descoperite la fata locului.

1.2. Expertiza urmelor secundare ale tragerii. Cercetarea criminalistica a acestor categorii de urme este destinata descoperirii si examinarii urmelor apartinand factorilor secundari sus-mentionati ai tragerii cu o arma de foc, formati in jurul sau in interiorul orificiului de intrare a proiectilului, ca si a urmelor speci­fice de tragere formate pe mana persoanei care s-a folosit de arma.

Examinarea preliminara, respectiv prima etapa a expertizei este desti­nata examinarii obiectului presupus purtator de urme suplimentare de tragere, prin intermediul microscopului optic, desi rezultatele sale nu sunt intotdeauna conclu­dente. De aceea, este necesar sa se recurga la metode specializate, mai frecvent fiind utilizate:

Examinarea chimica, prin care sunt puse in evidenta urmele suplimen­tare de impuscare existente in jurul orificiului de intrare, in teava armei si pe mana tragatorului². De exemplu, se cauta identificarea nitratilor si nitritilor cu ajutorul reactivilor speciali, cum ar fi cei pe baza de brucina, impregnati pe o hartie fotografica. Hartia se introduce sub materialul presupus purtator de urma, dupa care se calca cu un fier cald, prezenta nitritilor conducand la aparitia unor puncte rosii.

Pentru identificarea nitritilor pe mana tragatorului se mai apeleaza uneori la asa-numitul 'test cu parafina', care este mai curand spectaculos decat concludent, ca, de altfel, intreaga examinare chimica, care nu este strict specifica, dand rezultate pozitive si in alte cazuri, din care motiv el trebuie interpretat de organele judiciare cu rezerva cuvenita .

Testul cu parafina consta in prelevarea reziduurilor de tragere depuse pe mana persoa­nei sau pe alt suport, prin turnarea de parafina topita la care vor adera particulele. Dupa aceea, se recurge la un reactiv pe baza de difenilamina, in acid sulfuric diluat. Rezultatele sale pot fi pozitive si in alte imprejurari. De aceea, la colocviul de politie stiintifica al INTERPOL-ului (Paris, 1983), a fost apreciat ca lipsit de valoare stiintifica, recomandandu-se sa nu se mai recurga la el.

Eseu: Apararea posesiei prin actiuni posesorii - actiunea posesorie generala sau in complangere Referat: Efectele regimului matrimonial

Examinarile spectrale, indeosebi microanaliza spectrala si spectro-fotometria de absorbtie atomica servesc la punerea in evidenta a particulelor de cupru, plumb s.a. existente in urmele suplimentare. Prin aceste metode este posibila punerea in evidenta a elementelor inelului de metalizare si, de aici, determinarea naturii proiectilului.

Alte tehnici de descoperire sau delimitare a suprafetei in care se afla factori suplimentari ai tragerii se bazeaza pe examinarea in radiatii infrarosii, rezultatele fiind observate cu ajutorul transformatorului electronooptic sau fixate prin fotografiere. Hartia fotografica se introduce sub obiectul presupus purtator de urma de funingine (de exemplu, o haina), dupa care va fi expusa la radiatii infrarosii. Acestea vor strabate obiectul, cu exceptia locului in care sunt particulele de funingine, impresionand hartia in functie de gradul de penetrare.

Dintre examinarile cu caracter orientativ care pot servi, in coroborare cu alte date, la stabilirea faptului ca o persoana a tinut in mana o arma sau un alt obiect metalic, mentionam detectarea urmelor de metal cu ajutorul unei solutii de testare. Reactia dintre solutie si particulele metalice va determina aparitia unei fluorescente specifice sub actiunea radiatiilor ultraviolete. Tehnica este denumita prescurtat TMDT (Trace Metal Detection Tehnique)^.

2. Identificarea armelor de foc dupa urinele formate pe glont si pe tubul cartusului

Identificarea armei cu care s-a savarsit o infractiune reprezinta scopul final al oricarei expertize balistice judiciare. in esenta, procesul de identificare consta in examinarea comparativa a gloantelor, a tuburilor descoperite in corpul victimei sau la fata locului, cu gloantele trase experimental cu arma gasita in campul infractio­nal ori ridicata de la persoana suspecta.

Examinarea destinata identificarii parcurge cele doua faze principale cunoscute, in prima faza se determina grupul sau categoria careia apartine arma, in baza cercetarilor generale reflectate de urmele formate pe proiectil si pe tub, referitoare la modelul, tipul, calibrul armei s.a. in a doua faza, are loc identificarea propriu-zisa prin examenul comparativ al caracteristicilor individuale, specifice fiecarei tevi ghintuite si fiecarui ansamblu al mecanismelor de tragere.

2.1. Identificarea armei dupa urmele formate pe glont. Identificarea dupa urmele formate pe glont presupune, in faza initiala, o delimitare a cercului armelor suspecte, prin excluderea din sfera cercetarii a armelor ale caror caracteristici generale nu corespund caracteristicilor reflectate de glont; pentru aceasta se iau in calcul numarul golurilor si plinurilor ghinturilor, latimea acestora, unghiul si sensul de rasucire, calibrul .

Pentru obtinerea modelelor de comparatie se efectueaza trageri experimentale cu armele examinate. Tragerile se efectueaza dupa prealabila verificare a starii tehnice a armei, la nevoie recurgandu-se la gammagrafiere. De asemenea, este necesara curatarea tevii de rugina, praf, de alte reziduuri de tragere etc. Pentru trageri se apeleaza la munitie cu caracteristici asemanatoare celei descoperite la fata locului. De exemplu, daca proiectilul are un calibru diferit de cel al armei banuite, la tragerile experimentale se folosesc cartuse de calibrul si calitatea celui descoperit, ceea ce nu exclude si folosirea de munitie normala.

Tragerile se efectueaza in dispozitive speciale, denumite captatoare de proiec­tile, care pot fi de mai multe tipuri: cutii sau lazi lungi dreptunghiulare, umplute cu vata ori calti si impartite pe compartimente (in prezent fiind cele mai utilizate); tuburi de circa 4m cu apa si inchise cu membrana de cauciuc, cutii cu comparti­mente umplute cu materiale plastice, important fiind sa se obtina proiectile de comparatie de buna calitate.

Captatorul de proiectile in varianta folosita in tara noastra este format dintr-o cutie lunga de aproximativ 3m, cu o latime de circa 40cm, impartita in mai multe compartimente (sertare), umplute cu vata. Peretii compartimentului sunt din carton, astfel incat prin verificarea fiecarui compartiment sa se poata stabili in care din ele s-a oprit proiectilul, intrucat unul dintre cartoane nu mai este perforat. in legatura cu numarul tragerilor, este important sa precizam ca el este limitat la aproximativ 3-5 focuri, fiecare proiectil fiind ambalat separat, indicandu-se numarul tragerii, data si expertul care a efectuat-o.

Dintre tehnicile de examinare comparativa, mentionam in primul rand exami­narea la microscopul comparator, in prezent cea mai uzitata, deoarece permite observarea directa a continuitatii sau discontinuitatii liniare a striatiilor formate pe glont de particularitatile microreliefului tevii. Alte procedee constau in compararea mulajelor obtinute de pe proiectilul in litigiu si cel tras experimental, mulaj realizat cu materiale plastice transparente sau prin galvanoplastie.

2.2. Identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartusului. Acest gen de identificare se desfasoara in aceleasi conditii si faze ca si identificarea dupa urmele formate pe glont. Captarea tuburilor de comparatie se realizeaza mai usor, prin folosirea, de pilda, a unor saculete ori sertarase prinse in dreptul ferestrei carcasei inchizatorului.

Din numeroasa cazuistica a rezultat ca identificarea dupa urmele formate pe tub prezinta un avantaj important fata de identificarea dupa urmele existente pe proiec­til, tubul ramanand intact in marea majoritate a cazurilor de trageri, spre deosebire de proiectil, care se poate deforma in impactul cu obiectele mai dure. Mai mult, tubul permite si identificarea armelor a caror teava nu contine suficiente caracteris­tici individuale, in special tevile lise. Din aceasta ultima categorie fac parte si armele de vanatoare, intalnite pe scara larga si in tara noastra.

Principalele urme incluse in sfera cercetarii de identificare sunt cele formate pe rozeta tubului de catre percutor, peretele frontal al inchizatorului, gheara extractoare, pragul aruncator, peretii camerei cartusului. Pentru examinarea urmelor de pe tuburi se mai folosesc: discurile lui Metzger care servesc la masurarea unghiului format de urma percutorului cu urma ghearei extractoare; dispozitivul de fotografiere 'Dolegal' ce permite fotografierea simultana a 12 tuburi.