Criminalitatea Informatica – Aspecte Generale

Criminalitatea Informatica – Aspecte Generale

Dincolo de beaneficii, dincolo de aparente, dincolo de tot ce inseamna tehnologie pe aceasta lume avem de-a face cu factorul uman. In capitolul anterior am incercat sa analizez o oarecare evolutie si un oarecare impact al calculatorului si al internetului in viata omului. Am conturat un scurt istoric al evolutiei incercand sa accentuez nevoia permanenta de evolutie in ceea ce priveste starea tehnologica la nivel mondial.

Calculatorul si internetul reprezinta doua elemente ale vietii moderne, totodata doua unelte ce, ajunse in mainile unor minti criminale, duc la inlesnirea producerii de infractiuni. Acest concept de infractiune informatica, este definit de catre unii autori ca fiind orice actiune cu caracter ilegal in care este utilizat un calculator ca si corp al delictului sau ca obiect al vreunui delict. Totodata, nu este mai putin adevarat ca aceasta sintagma de criminalitate informatica poate fi tradusa si prin incidentele legate de o tehnica informatica ce are o influenta asupra unei functii a calculatorului sau produce prejudicii unei persoane sau organizatii in timp ce autorul poate obtine foloase necuvenite intr-un mod voit sau involuntar. (Ioana Vasiu, Criminalitatea Informatica, 1998, pag. 26-27). Aceste definitii precum multe altele regasite in lucrarile de specialitate intalnite in zilele noastre, nu reusesc a acoperi in totalitate intreaga arie a criminalitatii informatice.

Am observat, spre exemplu, pe un web-site de specialitate, conceptul de „cybercrime” altfel spus in termeni pur romanesti „crima cibernetica”. Pedro Verdelho este un procuror din Lisabona ce se ocupa de cazurile de criminalitate informatica. El aduce in discutie conceptul de „cybercrime” facand o analogie cu aparitia in anul 1984 a termenului de „cyberspace” odata cu lansarea romanului Neuromancer de William Gibson. O remarca foarte interesanta de altfel, deoarece acopera intr-o masura foarte mare ce se petrece in domeniul infractional cu tehnologia. Desi face parte din viata noastra de zi cu zi, la combaterea acestui fenomen iau parte atat cercetatori din punct de vedere stiintific dar si oameni ai legii ce au ca datorie incadrarea juridica a faptelor. In retelele de comunicare virtuale, informatia apare libera de a fi folosita de orice persoana o acceseaza iar limitele cyberspatiului practic nu exista intr-o lume in continua expansiune. Fiecare individ este liber de a utiliza resursele cu ajutorul uneltelor ce le are la indemana precum calculatorul si internetul. Este evident faptul ca la nivel mondial fiecare stat are dreptul de a-si restrictiona conform legislatiei accesul la internet, astfel devenind o problema de acceptiune in ceea ce priveste materialele regasite in reteaua international- virtuala. Toata lumea a cazut de acord asupra faptului ca „cybercrime” nu este o problema de nivel local intr-o anumita arie geografica sau politica ci afecteaza intreg globul prin retelele de comunicare integrate si nu numai. Nu este de mirare faptul ca legislatia difera de la caz la caz astfel incat SUA a adoptat o rezolutie in ceea ce priveste combaterea utilizarii mijloacelor informatice in scopuri ilicite. ”Organisation for Economic Co-operation and Development” (OECD) are o viziune oarecum diferita in ideea ca a recomandat pe plan mondial adoptarea unor legi unice in ceea ce priveste crimele cibernetice pentru a fixa un cadru legislativ comun si pentru a gestiona mai bine tipurile de infractiuni ce apar in acest domeniu tehnologic. Totodata, Uniunea Europeana prin deciziile sale (L 69/67 din 16.03.2005 si Decizia 222/HA din 24.02.2004) a decretat ca si infractiune, accesarea de informatii in mod ilegal si accesarea sistemelor de operare. U.E. a facut din deciziile sale legi internationale pentru toate statele membre ale uniunii. Organizatia de Securitate Europeana (OSCE), prin rapoartele si initiativele sale, a recomandat membrilor Uniunii Europene participarea la Consiliul impotriva Crimei Cibernetice. Totodata exista evidente comune internationale foarte relevante si bine structurate ce vor ajuta membrii uniunii in combaterea infractiunilor cibernetice de orice fel. ( https://www.cybex.es/e-newsletter/2009/newsletter_09_07_en.pdf pag. 3 - 6 ).

Amploarea acestui fenomen de criminalitate informatica nu este deloc neglijabila tinand seama de faptul ca multe din evenimentele negative petrecute in ciberspatiu raman neobservate. O mare parte este imposibil de trecut cu vederea datorita cifrelor impresionante trecute la capitolul pierderi din punct de vedere financiar pentru unele companii, institutii de stat sau chiar persoane. Un exemplu elocvent ale unei afaceri de milioane poate fi dat prin intermediul Equity Funding unde au fost inregistrate in mod ilegal polite de asigurare pe viata in valoare de aproximativ 30 milioane de dolari. S-a dovedit ca acestea reprezentau doua treimi din valoarea companiei atunci cand s-a ajuns la bilant. Metoda de fraudare a fost pe cat de simpla pe atat de eficient tinand seama ca tot ce a fost nevoie a fost sa adauge date si nume fictive pentru contractele din sistem utilizand un coeficient de 1.8 cu care inmulteau atat numarul de asigurare vechi cat si suma varsata in contul companiei. Usurinta manipularii datelor poate fi exprimata prin cazuri celebre unde spre exemplu un bancher a reusit sa transfere 1.3 milioane marci germane in contul iubitei sale prin simpla mutare a banilor pe cardul acesteia.  Acesta este dezavantajul cand se lucreaza cu bani scripturali si nu reali. Cei scripturali sunt doar cifre in conturi ce apar intr-un cont scazandu-se din altul. Exista informatii despre o multitudine de cazuri spectaculoase in ceea ce priveste infractionalitatea informatica insa doar despre cele ce au reusit intr-un fel sau altul sa atraga atentia. Putem merge mai departe de acestea pentru a analiza intr-un ansamblu global activitatea informatica a companiilor sau institutiilor de orice fel si vom descoperi ca o foarte mare parte au fost atacate intr-un fel sau altul. ”American Bar Association” (ABA) este initiatoarea unei anchete ce a dezvaluit faptul ca la intrebarea ”daca au fost victime ale atacurilor informatice in ultimul an” 72 de organisme din aproximativ 300 de institutii si societati au raspuns afirmativ. Pierderile financiare in schimb, s-au situat in jurul valorii de 730 milioane de dolari. (Ioana Vasiu, Criminalitatea Informatica, 1998, pag. 28 - 30).

Eseu: Obligatiuni - elementele obligatiei - clasificarea obligatiilor Referat: Libertatea constiintei - drept fundamental

- se informeaza permanent cu privire la situatia operativa din zona de responsabilitate;

- executa accesul personalului propriu unitatii si a celorlalte persoane, in incinta obiectivului, conform regulilor stabilite de conducerea obiectivului;

- permite accesul personalului in incinta obiectivului, in afara programuluide lucru, numai cu aprobarea scrisa a subprefectului, pe baza legitimatiei de serviciu vizata la zi si dupa inscrierea datelor in registrul existent la post;

- adopta o atitudine demna si civilizata in raporturile cu cetatenii, dovedind politete si promptitudine la solicitarile acestora;

- interzice accesul in obiectiv a persoanelor aflate in stare de ebrietate, a celor care au asupra lor bauturi alcoolice si a celor cu o comportare violenta;

- nu permite accesul persoanelor care au asupra lor mijloace tehnice sau alte obiecte interzise prin reglementari interne ale sefului institutiei, afisate la intrarea in obiectiv;

- nu permite stationarea persoanelor pe timp indelungat in curtea obiectivului si pe scarile de acces;

- legitimeaza si stabileste identitatea persoanelor, in conformitate cu normele de acces aprobate de conducatorul obiectivului;

- supravegheaza cu atentie circulatia pietonala si auto, in mod deosebit, a stationarilor in fata intrarilor in obiectiv;

- studiaza in permanenta situatia de la obiectiv, imprejurimile acestuia, caile de acces, perimetrele si punctele vulnerabile, situatia din raionul de dispunere a obiectivului si posibilittea de perfectionare a dispozitivului de paza raportand despre aceasta comandantului subunitatii de paza;

- informeaza in cel mai scurt timp conducerea obiectivului si raporteaza sefului nemijlocit despre producerea unor evenimente negative, luand masurile ce se impun prin folosirea mijloacelor din dotare;

- intocmeste documentele specifice executarii misiunilor si raporteaza rezultatele obtinute;

- procura date si informatii privind situatia operativa din interiorul si apropierea obiectivului si le pune la dispozitia ofiterului cu cercetarea- documentarea din unitate;

- protejeaza si asigura confidentialitatea datelor si informatiilor, respectand prevederile legii privind informatiile clasificate;

- studiaza permanent legislatia nou aparuta pentru imbunatatirea cunostintelor;

- asigura sprijin in caz de nevoie jandarmilor aflati in posturile de ordine interioara;

- coopereaza, in indeplinriea misiunilor, cu celelalte forte cre participa la paza si protectia obiectivului incredintat;

- in situatia constatarii comiterii de infractiuni si contraventii sau producerii situatiilor de urgenta in zona de responsabilitte, elementul de dispozitiv intervine fara a intrerupe executarea misiunii, fiind exonerat de raspunderea de a interveni in zona respectiva;

- intocmeste rapoarte cu privire la infractiunile si sanctiunile contraventionale constatate in executarea misiunilor de paza si protectie institutionala;

- actioneaza pentru imobilizarea persoanelor care incearca sa patrunda in forta in obiectiv luand masurile legale impotriva acestora;

- in situatii deosebite sau in caz de atac asupra obiectivului se retrage in cladira obiectivului (in cazul in care se afla in curte), blocheaza usa de acces si intervine cu foc conform legii, pentru a interzice accesul agresorului in obiecitv, pana la sosirea fortelor de interventie.

5. Modul de actiune in diferite situatii:

a)     in situatia sosirii la post a unor persoane (grupuri de persoane) care solicita rezolvarea anumitor revendicari:

subofiterul raporteaza comandantului structurii de paza;

informeaza conducerea obiectivului despre prezenta acestora;

supravegheaza cu atentie imprejurimile;

mareste vigilenta in executarea misiunii;

interzice accesul persoanelor protestatare in sediul obiectivului.

b) in situatia primirii prin telefon a unei amenintari de atentat cu bomba:

subofiterul raporteaza comandantului structurii de paza;

anunta telefonic serviciul specializat din cadrul I.G.P.R. (serviciul pirotehnic);

trece la verificarea sectorului de paza in vederea depistarii unor obiecte suspecte;

la dispozitia sefului obiectivului, limiteaza accesul personalului apartinand institutiei;

mentine permanent legatura cu dispeceratul de monitorizare (comandantul structurii de paza) si informeaza permanent despre orice schimbare survenita in zona de responsabilitate;

in situaia evacuarii obiectivului pentru executarea cercetarii de catre elementele specializate ale M.A.I., intensifica supravegherea postului si a zonei apropiate obiectivului;

verifica si, la nevoie, foloseste materialele de prevenire si stingere a incendiilor existente la post.

c) in situatia tentativei de autoincendiere a unor persoane cu comportament deviant sau protestatar:

subofiterul raporteaza comandantului structurii de paza si informeaza conducerea obiectivului;

incearca folosind metoda dialogului sa determine persoana respectiva sa renunte la gestul sau;

foloseste mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor aflate la post si acorda primul ajutor;

anunta de urgenta serviciul de ambulanta.

d) in situatia in care este anuntat ca o persoana retinuta sau detinuta fuge de sub escorta:

subofiterul de serviciu incuie usa de la intrare si interzice accesul (iesirea) in/din obiectiv tuturor persoanelor, cu exceptia celor autorizate;

pe baza informatiilor primite de la celelalte elemente din dispozitivul de paza si fortele cu care coopereaza, incearca sa identifice persoana fugita de sub escorta;

subofiterul raporteaza comandantului structurii de paza si dispecerului aflat in serviciu la dispeceratul de monitorizare.

e) in situatia in care are loc o actiune cu luare de ostatici:

subofiterul de serviciu incuie usa de la intrare si interzice accesul (iesirea) in/din obiectiv tuturor persoanelor, cu exceptia celor autorizate;

subofiterul raporteaza comandantului structurii de paza si dispecerului aflat in serviciu la dispeceratul de monitorizare si informeaza conducerea obiectivului;

incearca folosind metoda dialogului sa determine persoana respectiva sa renunte la gestul sau;

mentine permanent legatura cu dispeceratul de monitorizare (comandantul structurii de paza) si informeaza permanent despre orice schimbare survenita in zona de responsabilitate.

f) in caz de incendiu:

In timpul programului:

transmite in obiectiv semnalul de alarma in caz de incendiu (neincetand supravegherea obiectivului) concomitent cu:

anunta pompierii militari;

anunta conducerea obiectivului;