Crima organizata si terorismul

CRIMA ORGANIZATA SI TERORISMUL

1. INTRODUCERE

Stiinta care studiaza criminalitatea ca fenomen social, geoistoric conditionat, cauzalitatea criminalitatii, constelatia surselor socio-umane ale crimei si criminalitatii, identifica componentele si continutul cauzelor si conditiilor socio-umane ale fiecarei infractiuni in parte cat si a diverselor categorii si grupe de infractori, se numeste CRIMINOLOGIE.

1.1. CRIMA ORGANIZATA

Prin crima organizata, in acceptiunea proiectului de lege promovat in Parlament, se intelege: “activitatile desfasurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, intre care exista raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora sa se imbogateasca sau sa controleze teritorii, piete ori sectoare ale vietii economice si sociale interne sau straine, prin folosirea santajului, intimidarii, violentei ori coruperii, urmarind fie comiterea de de infractiuni, fie infiltrarea in economia reala

In acceptiunea doctrinei germane, crima organizata este definita astfel : “comiterea cu intentie a unor infractiuni in scopul obtinerii de profit si putere, de doua sau mai multe persoane, ce colaboreaza pentru o perioada de timp prelungita sau nedefinita, indeplinind sarcini dinainte stabilite prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri, prin folosirea violentei sau a altor mijloace de intimidare, ori prin exercitarea unor influente asupra politicienilor, administratiei publice, autoritatilor judiciare sau economice.”

Forma superioara de organizare a grupurilor de infractori se numeste “MAFIE”, acest termen a aparut in Italia si s-a extins in multe tari ale lumii.

Principalele tari unde exista grupuri de infractori sub denumirea de “MAFIE” sunt :

Italia: - Cosa Nostra Siciliana

Camorra

’Ndrangheta

Sfanta Coroana Unita

Franta: -Mafia siciliana

-Camorra

Anglia: -Mafia italiana

Triada chineza

Mafia Rosie (rusa)

Grupurile criminale jamaicane

S.U.A: - Cosa Nostra

Mafia Siciliana

Camorra Napolitana

’Ndrangheta Columbiana

Sfanta Coroana Unita

Triade chinezesti

Boryukudan din Japonia

Australia: - ‘Ndrangheta din Calabria

Familiile cu bazele in Griffith (un district agricol la vest de Sidney)

Brazilia Escadroanele Mortii

Mafia italiana

Bicheiros

Canada Triada chineza

Mafia italiana

Cartelurile columbiene

Columbia: - “La Costena” (de-a lungul Atlanticului)

Antioquia si Cauca Valley ( din zonele centrale si estice)

Cartelul Medellin

Cartelul Cali

Coast Cartel

Asse del Caffe

Norte del Valle

Ibaque

Santander

Orgota

Japonia Yacuza (joc de carti japonez)

Boryokudan “familia”

Mexic: -Cartelul din Golf

Cartelul Pacificului

Cartelul Tijuana

Rusia: - Mafia cecena

Georgienii

Armenii

Mafia caucaziana

In Europa Centrala si de Est, criminalitatea a atins cote alarmante cu deosebire in spatiul C.S.I.- Iugoslavia, Albania si Bulgaria (Comunitatea Statelor Independente). Forta crimei organizate este pusa in evidenta mai ales prin influenta ei deosebita in planul destabilizarii situatiei interne care a cunoscut transformari esentiale : trecerea de la economia centralizata la cea de piata, de la regimul politic autoritar la cel democratic si de la un sistem centralizat de securitate la un sistem national de securitate independent.

Mass-media occidentala a acordat atentie in ultima perioada, extinderii autoritatii organizatiilor de tip mafiot pe continentul european, subliniind ca, prabusirea “Cortinei de Fier” a inlesnit nu numai liberalizarea legaturilor dintre persoanele fizice si organizatiile legale din Est si Vest, ci si dintre cele ilegale.

Potrivit cotidianului britanic “The Times”: “politia cehoslovaca a dezvaluit in 1991, ca intre organizatiile mafiote din Rusia si mafia italiana, s-ar fi incheiat un act privind traficul de narcotice si substante folosite la fabricarea de arme nucleare”.

Un inalt functionar de la Ministerul Federal de Interne al Cehiei, specializat in traficul international de stupefiante, in 1996, sustinea ca “sefii retelelor mafiote din Italia si Rusia au pus la cale o afacere prin care sa extinda controlul asupra 20% din toate operatiunile de contrabanda din lume, obiectiv stabilit a fi atins in anul 1997.

Peste tot in aceste teritorii, inclusiv Romania, ordinea civila s-a degradat, inflatia a inregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut alarmant, piata neagra este o prezenta cotidiana, la vedere. Deschiderea frontierelor in toata aceasta regiune a facilitat miscarea persoanelor si a marfurilor, impulsionand piata libera dar si criminalitatea. Folosind forta financiara de care dispun, grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democratiile aflate in faza incipienta, au corupt oficialitatile politice si guvernamentale, de regula reprezentate de persoane voluntariste, slab pregatite pentru a conduce, usor influentabile.

O stare puternic dezechilibrata s-a instalat si adancit fara ca autoritatile sa intervina, acceptand jocul gruparilor criminale, care si-au pus in aplicare intregul arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace si metode de actiune.

Procesul de privatizare care s-a declansat in absenta unei reglementari clare si a unei minime strategii a fost benefic pentru lumea interlopa, produsa de oranduirea de tip comunist, precum si pentru fosta nomenclatura, care a avut la dispozitie de la inceput forta financiara necesara pentru a acoperi importante parti din capitalul scos la privatizare.

Fiecare din tarile Europei Centrale, de Sud si de Est isi are propria istorie a acestei perioade, dominate de o puternica instabilitate si o reala ofensiva a crimei organizate. Sunt foarte multe elemente componente comune tuturor acestor tari, dar fiecare dobandeste particularitati si caracteristici ce le individualizeaza traiectoria in zone foarte apropiate de epicentrul crimei organizate traditionale.

Spatiul dintre C.S.I si Germania este denumit “piata comuna a crimei”, al carui epicentru este localizat in Germania.

Este suficient de amintit ca Albania, Croatia, Bosnia, Serbia, sunt apropiate geografic de Italia, denumita sau recunoscuta ca “Universitatea Mafiei”, precum si faptul ca in Italia exista puternice comunitati de albanezi, croati si sarbi dupa cum in teritoriile Europei Occidentale, de zeci de ani (Germania, Austria, Franta, Olanda) s-au stabilit cetateni din spatiul sud- est european.

Mafia albaneza este recunoscuta in cea mai violenta si mai bine organizata grupare criminala cu capacitate de actiune din 1997. Dupa ce “s-au scolit” in Italia, de la profesionistii Cosei Nostra si Mafiei Siciliene, grupurile de albanezi au revenit pe teritoriul natal initiind si dezvoltand un intens trafic de droguri, o veritabila industrie a prostitutiei, migratiei clandestine a albanezilor in Italia si Grecia, comertul cu armament si munitie destinat teatrelor de razboi cu Iugoslavia, o contrabanda masiva cu alcool, tigari, petrol. A fost etapa de consolidare financiara a mafiei albaneze care a permis acesteia sa penetraze, sa subordoneze cele mai inalte zone ale politicului, armatei, politiei si justitiei.

Bulgaria, tara care promitea intre anii 1992-1994 ca va depasi repede socul provocat de trecerea la democratie, a intrat intr-o criza generalizata, materializata in prabusirea economiei si finantelor, in inflorirea banditismului si a violentei, in punerea sub anestezie a autoritatilor.

Crima organizata in Bulgaria are culoarea rosie: zecile de mii de sovietici militari, comercianti spioni, au pus pe picioare o veritabila industrie a crimei. In prima faza si aici, scenariul a fost cel clasic: contrabanda, trafic masiv de droguri, prostitutie, migratie clandestina, jaf asupra proprietatii de stat. Perioada de consolidare a mafiei bulgare a constituit-o intervalul de aplicare a embargoului asupra Iugoslaviei. Incalcarea embargoului a fost dictata de mafia autohtona si mafia rusa.

Puterea politica a acceptat si astfel s-a pus pe picioare o adevarata industrie a incalcarii embargoului. Crima organizata, deja mafie, si-a impartit domeniile creand filiere strict specializate pentru comercializarea de armament, carburanti, materiale de constructii, echipament militar si marfuri alimentare si industriale.

Anul 1992 a marcat inceputul expansiunii mafiei rosii. De circa 7 ani Statele Unite ale Americii si Occidentul European traiesc un veritabil cosmar –expansiunea mafiei rosii – intelegand prin aceasta, tot ce au produs in materie criminala teritoriile fostului Imperiu Sovietic, fie ca au fost republici, regiuni autonome sau zone abia cunoscute (Cecenia, Caucazia, Armenia, Dagastanul). Federatia Rusa, inteleasa ca o entitate statala, este stafful mafiei rosii.

Analistii occidentali compara Moscova de astazi cu Chicago din anii ’30, dominata de luptele dintre gruparile criminale.

Frontul international rezevat elitei mafiei rosii, are in structura zonele controlate pana nu de mult de KGB, in Germania, Franta, S.U.A, America de Sud, s.a.

Oficiul Federal Penal din Germania recunostea in 1995 ca : “o treime din totalul infractiunilor de crima organizata apartine mafiei ruse”. Cert este ca organizatiile criminale au creat o piata comuna a crimei si dezvolta atat afaceri legale cat si ilegale. In anul 1993 Boris Eltin afirma: “crima organizata a devenit amenintarea numarul 1 pentru interesele strategice ale Rusiei si pentru securitatea sa nationala.” Un an mai tarziu, tot el spunea: “crima organizata incearca sa stranga tara de gat si a devenit cu adevarat problema numarul 1 a Rusiei de astazi.”

Asasinarea in 1998 la Sankt Petersburg a deputatei Galina Saraitova dictata de mafia rusa, arestarea premierului ucrainean de politia elvetiana in cadrul unei anchete de spalare a banilor, implicarea lui Boris Eltin in afacerea AEROFLOT si a lui Primakov in obtinerea a 800.000 USD de la Saddam Husein, dau dimensiunea complexitatii fenomenului.

PROIECT: Participatia penala improprie PROIECT: Actul juridic civil

Crima organizata a atins 40 % din PIB in Rusia, in tarile din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia), 30 % din PIB in China, 30 % din PIB in Japonia, 28 % din PIB, in Franta, Germania, 20 % din PIB, iar in Suedia 15 % din PIB.

In privinta “criminalitatii de masa sau conventionale”, conform datelor statistice furnizate de INTREPOL, aproape toate tarile de pe continent au cunoscut adevarate explozii ale criminalitatii si o crestere continua a ratei acesteia. Semnificative sunt datele referitoare la 178 de state europene. Tari precum Bulgaria, Franta, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria si Ucraina au cunoscut o rata a criminalitatii in crestere, iar tari in care fenomenul, dupa o explozie initiala au cunoscut un regres ca: Suedia, Spania, Grecia, Belgia, Germania la infractiunile grave, se confrunta cu probleme deosebite (trafic de droguri, fals de moneda).

Rata criminalitatii infractiunilor de talharie comise in arealul european arata ca pe primele 5 locuri se situeaza alaturi de Estonia, Croatia, Rusia si tari cu democratii solide, state membre ale Uniunii Europene, precum Spania si Franta, urmate de Portugalia, Danemarca, Luxemburg, Germania, Suedia, Austria, Belgia si Italia ceea ce denota ca violenta este raspandita in intreaga Europa.

In contextual celor prezentate, cresterea criminalitatii in Romania din ultimii ani, nu este o exceptie; in tarile din zona noastra geografica, in anul 1998, rata criminalitatii a fost: 5056 in Ungaria, 3681 in Grecia, 1714 in Slovenia fata de 1597 in Romania.

Infractiunile de omor au prezentat o rata a criminalitatii de 3% in Romania, 4,2 % in Ungaria, 8,7% in Ucraina, 9,1 % in Moldova, iar infractiunile de talharie : 30% in Ungaria, 61,1 % in Ucraina, 82,2 % in Slovacia si 18% in Romania.

1.2.       Evaluare statistica generala

In perioada 1990 – 1999, politia a constatat 2.606.894 infractiuni. Zilnic se inregistreaza 655 infractiuni ceea ce inseamna ca se comit 38 infractiuni intr-o ora.

Autorii infractiunilor.

In aceeasi perioada, au fost cercetate peste 1.284.647 persoane din care 311.375 in stare de arest.

Referitor la varsta participantilor, retine atentia, numarul mare de tineri si minori care au savarsit 49 % din totalul infractiunilor.

Datele statistice releva ca persoanele cu antecedente penale au comis 15 % din totalul infractiunilor.

1.3.       Caracteristicile crimei organizate.

Nivelul inalt de profesionalizare a gruparilor criminale care au adoptat si perfectionat principiile de organizare si regulile de actiune ale structurilor de tip mafiot. De asemenea, se manifesta tendinte de intelectualizare a gruparilor criminale prin absorbtia, in interiorul acestora de persoane ce ocupa functii oficiale in domeniul finantelor, comertului, bancilor, administratiei, justitiei dar si a unor reputati avocati, experti si tehnicieni in cadrul comunicatiilor si logisticii.

Internationalizarea.

Afacerile ilegale de amploare – contrabanda, evaziune fiscala, traficul de armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protectie si “recuperarile de debite”- nu se pot derula si finaliza fara realizarea unui parteneriat intre infractorii autohtoni si cei ce actioneaza pe teritoriul altor state.

Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale si lumea politica.   

Se inregistreaza in prezent tendinta de “folosire a functiei publice” pentru realizarea afacerilor, in spatele sau pe spatele careia se deruleaza afacerile.

Organizarea in Romania a unei piete a traficantilor si consumatorilor de droguri.   

Deja se poate vorbi de “piata drogurilor“ in marile centre urbane si universitare (Bucuresti, Cluj, Iasi, Constanta, Timisoara, s.a. ). Aproape zilnic, sunt depistati traficanti si consumatori de droguri, mare parte fiind cetateni straini sau cetateni romani, cu precadere, elevi si studenti.

Intensificarea luptei, a disputelor directe intre grupurile organizate.Sunt numeroase situatiile care demonstreaza ca in Romania criminalitatea de inalta violenta, tinde sa fie o componenta de baza a crimei organizate. Edificatoare sunt conflictele dintre arabi, chinezi, pentru suprematia in angrouri si respectiv in cartiere.

1.4.      Amplificarea economiei subterane

Economia subterana, economia paralela, se alimenteaza si se dezvolta dintr-o mare diversitate de afaceri ilegale care produc o imensa masa monetara necontrolata.

Principalele surse de alimentare sunt: contrabanda, evaziunea fiscala, munca la negru, taxa de protectie, etc.

Fiecare tara dispune de o economie subterana dar depinde foarte mult dimensiunea acesteia. Ea este estimata la: 5% din PIB in Japonia, 8% din PIB in Marea Britanie, 8,5% in S.U.A, 9% in Franta, Olanda, Canada si Germania, 11,5% in Italia, 13% in Belgia, 30% in China si peste 50% in Rusia.

1.5 Forme de manifestare a crimei organizate in Romania

1. Mafia Rosie – tranziteaza  si afecteaza teritoriul Romaniei.

Destramarea fostei U.R.S.S. a generat multiple fenomene sociale, unele cu efecte deosebit de grave.

Pe fondul facilitatilor concrete pe linia liberei circulatii a persoanelor, incepand din anul 1991, pe teritoriul Romaniei s-au inregistrat infractiuni in care au fost implicati, atat ca autori cat si ca victime, cetateni din Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.).

O rezonanta deosebita au avut-o grupurile de infractori de tip „Raket” constituite din cetateni din C.S.I. Aceste grupuri au actionat, de regula, impotriva unor conationali aliati in interes de afaceri sau turism pe teritoriul Romaniei.

Radiografierea cazurilor releva faptul ca, grupurile organizate de infractori, studiaza traseele de deplasare ale victimelor, turisti din statele C.S.I., precum si autoturismele acestora, ori ale unor cetateni occidentali blocandu-le in anumite puncte favorabile unor ambuscade, unde prin exercitarea de violente si amenintari cu represiuni asupra vietii – inclusiv prin folosirea armelor, ii determina pe pasageri sa le predea importante sume de bani sau bunuri.

Mai nou, executarea actiunilor este conceputa in tara de origine si se refera la taxa de protectie, actiuni de recuperare rapida, acte de jaf, talharie, s.a.

Membrii echipelor circula inarmati, singuri sau in grup, fiind gata sa foloseasca armele.

Intr-una din zilele lunii octombrie 1993, la punctul de trecere al frontierei de la Siret, s-a prezentat un grup de turisti lituanieni, care au reclamat ca in timp ce se deplasau spre granita, intre localitatile Matca, jud. Iasi si Draguseni, jud. Suceava, au fost atacati si jefuiti de persoane inarmate. Autocarul cu turisti a fost blocat de doua autoturisme cu numere de inmatriculare din Republica Moldova, din care au coborat mai multi indivizi, unul dintre acestia a deschis foc de arma asupra autocarului. Autorii au fost identificati si arestati, respectiv 8 barbati in jurul varstei de 45 de ani, din Republica Moldova. Liderul grupului facea parte din gruparea „MALS” (Micutul) condusa de Oleg Kortusov de 25 de ani din Tiraspol.

2. Mafia chineza.

O nota specifica in tabloul infractional in tara noastra, cu riscuri de a se amplifica periculos pe principii de tip „MAFIA” o reprezinta cetatenii chinezi, veniti in Romania dupa 1990.

Din radiografierea a 150 cazuri, ce au fost reclamate la Politie pana in anul 1997, in care au fost implicati cetateni chinezi, atat ca autori cat si ca victime, rezulta ca o mare parte dintre acestia au venit in Romania pentru diverse scopuri si interese ilicite.

Exemplu: in ziua de 11 februarie 1996, cetateanul HUANG BO, cu resedinta in Barcanesti, jud. Prahova, a fost deposedat, prin acte de violenta si santaj, de bani, articole de imbracaminte si autoturismul personal, de catre patru conationali condusi de doamna ZANG HUEMES.

De asemenea, cele zece cadavre gasite in geamantane abandonate pe malul lacurilor de agrement sau in parcuri, sugereaza dimensiunea si ferocitatea luptei pentru putere.

C. Traficul de droguri.

Daca in anii ’80, Romania era considerata o tara aflata in ruta de rezerva a traficului drogurilor, in prezent, Romania este inclusa in ruta de trafic a drogurilor si chiar a devenit un teritoriu de stocare, livrare si consum de droguri.

Statistica faptelor constatate precum si ca cantitatilor descoperite, a demonstrat pe deplin acest lucru : in 1991 au fost descoperite 4 cazuri, iar in 1992 – 19 cazuri, in 1993 – 29 cazuri, in 1994 – 31 cazuri, in 1995 – 43 cazuri, in 1996 – 16 cazuri, in 1997 - 87 cazuri, iar in 1998 – 115 cazuri, in 1999 – 199 cazuri si in 2000 – 234 cazuri.

In perioada 1991 – 1999, au fost confiscate peste 21.157,829 kg droguri :

hasis + canabis: 17.650,603 kg

opiu: 17,126 kg

heroina: 578,232 kg

cocaina: 863,768 kg

morfina: 382 fiole

amfetamina: 11.434 pilule

L.S.D. : 13 doze.

In anul 1998 au fost confiscate 784,809 kg droguri (224,748 kg hasis si canabis, 0,728 kg opiu, 412,327 kg heroina si 4.203 pilule amfetamina ).

A fost depistat, cetateanul turc Batur Fieret de 35 de ani, ce a transportat 49,62 kg heroina in portbagajul unui autoturism.

Numai in anul 2000 au fost confiscate 407,06 kg droguri (hasis: 340 kg, heroina: 52,94 kg).

D.    Traficul de moneda falsa.

Falsificarea de bani si de alte titluri de valoare, precum si traficul cu astfel de mijloace de plata contrafacute, cunosc o recrudescenta ingrijoratoare, motiv pentru care politiile si serviciile specializate din sectorul bancar sunt in continua alerta, cautand permanent noi modalitati de contracarare a fenomenului.

In perioada 1992 – 1998 in Romania, au fost descoperite peste 11.000 cazuri de plasare si incercare de plasare a valutei false (1281 cazuri cu 5540 bancnote din care : 238.430 dolari, 28.050 marci germane, 490 lire sterline, 152.400.000 lire italiene, 12.200 franci NUMAI in anul 1998).

Un grup de cetateni italieni, urmariti prin INTERPOL pentru aderarea la un grup mafiot condus de BERTON SILVANO a pus in circulatie 142.200 marci germane false si 10.000 dolari falsi.

Trei maramureseni au contrafacut cu ajutorul unui copiator color, 360.000 silingi pentru a fi plasati in Ungaria si Austria. La perchezitie, s-au mai gasit : 107.000 dolari si 147.000 marci germane contrafacute prin aceeasi metoda.

5. Traficul de persoane, carne vie, prostitutia si proxenetismul.

Multe prostituate si proxeneti exploateaza „oferta” unor agenti si societati comerciale din sfera serviciilor, mutandu-si teritoriul de actiune in alte tari, cu precadere in Turcia, Grecia, Cipru, Austria, Germania, Franta, Spania, s.a.

S-a amplificat fenomenul de atragere a minorelor, a celor provenite din familii dezorganizate ori lipsite de mijloace materiale de subzistenta, la practicarea prostitutiei in diverse locuri si modalitati in multe cazuri racolarea facandu-se prin santaj si determinare fortata.

Recurgand la asemenea metode, proxenetii G.R. si Z.V. au realizat in perioada 1995 – 1996 castiguri importante prin plasarea a opt prostituate (cinci in Republica Modova) unor cetateni straini.

Devine totusi evidenta cresterea activitatii infractionale a unor retele de trafcanti care se ocupa cu trecerea ilegala prin tara noastra a unor grupuri de emigranti din Sry Lanka, Pakistan, Bangladesh, India, care sunt racolati din tarile lor, pe ruta Singapore – Moscova – Chisinau, cauta sa ajunga in tarile Europei de Vest.

Participantii la filiera de introducere in Romania a cetatenilor asiatici si scoaterea lor catre statele vecine inspre Vest, incaseaza sume mari in valuta, care in unele cazuri sunt spalate prin intermediul unor firme si agentii particulare infiintate pe teritoriul tarii noastre.

Retelele semnalate manifesta preocupari de a se organiza in mod clandestin si cat mai riguros posibil stabilind puncte de sprijin solide (imobile, firme, gazde si oameni de incredere) in mai multe tari aflate pe tronsonul de tranzitie, in masura sa le asigure siguranta acestei activitati in care se vehiculeaza sume enorme de bani in lei si valuta.

Numai in anii 1993 – 1994 au fost depistati in trecere frauduloasa a frontierei si restituiti de graniceri statelor vecine (Ungaria, Bulgaria, Polonia) peste 54.000 cetateni straini, preponderenta numerica fiind de cetateni srylankezi, pakistanezi, chinezi.

In afara acestora, pe teritoruil Romaniei se afla un numar important de imigranti care sunt gazduiti la diverse adrese, mai cu seama pe raza localitatilor vecine cu granita de Vest, stand in asteptare pentru a trece fraudulos frontiera in statele vecine.

Prin colaborarea Politiei romane cu cea din Republica Moldova s-a reusit anihilarea de grupuri – instructori, condusi de Mohamet A. Akmad B. care a facilitat trecerea a peste 300 cetateni din Sry Lanka si Pakistan in Occident.

Un alt fenomen ingrijorator il reprezinta traficul de copii si adoptiile ilegale. Sunt cunoscute cazurile de adoptii ilegale prin care s-au scos din tara peste 4000 de copii.

Deja a aparut si traficul de copii. Acestia sunt scosi din tara cu ajutorul unor documente false fie de adoptie fie prin falsificarea documentelor sau pasaportului. In pasaport cetateanul roman sau strain figureaza ca este insotit de copilul care are fotografia aplicata, iar fotografia este reala a copilului scos.

Un alt mod de operare l-a avut ca protagonist pe avocatul cirpiot C.C., care in perioada decembrie 1997 – august 1998 a racolat si transportat in Cipru mai multe tinere aflate in ultimele luni de sarcina, intermediind adoptia copiilor nascuti de acestea in Cipru, fapt pentru care le-a oferit suma de 1.000 dolari.

A aparut, este drept intr-o forma atipica, o filiera internationala de trafic de organe. A fost identificat Vaduva Gheorghe, care a racolat si transportat la consulatul din Turcia 14 persoane care si-au donat cate un rinichi contra sumei de 4.000 dolari.

F. Traficul de armament si materiale radioactive.

O evolutie ascendenta ingrijoratoare inregistreaza traficarea de armament si materiale radioactive deosebit de nocive pentru sanatatea oamenilor dar si in ceea ce priveste mediul ambiant.

In legatura cu traficul de armament trebuie precizat ca acesta se realizeaza in sistem institutionalizat, vanzare de armament intre tari, catre grupuri de insurgenti sau grupari teroriste angro si cu bucata de catre grupari organizate de infractori.

Referitor la prima forma, avem in vedere reteaua de traficanti de arme prezentata in presa condusa de cetateanul israelian S.N.M., fost Herscovici si Ioan Manciu, care au intermediat si vandut armament cu licente false sau falsificate prin firmele S.C. ACVILA AIR si CORONA, pe ruta Rusia, Ucraina, Romania, Cipru, Etiopia.

De asemenea s-a mai aratat implicarea societatii AEROFINA in livrarea in India de aparatura de ghidaj pentru rachete balistice.

Traficul de armament si munitie deja a devenit o infractiune comuna. Numai in anul 1998 au fost confiscate 1668 de arme si cantitatea de 70.830 bucati cartuse.

Din punct de vedere al materialelor radioactive traficate, rezulta certe indicii de constituire a unor structuri infractionale, cu multiple legaturi in afara granitelor tarii, foarte versate si dornice de castiguri, cei implicati neezitand sa-si riste in acest sens, chiar propria sanatate.

In perioada 1991 – 1998 s-au identificat si confiscat peste 700 kg uraniu.

In iunie 1994 in judetul Arges au fost depistati trei cetateni romani care incercau sa comercializeze 3 kg pastile de uraniu in schimbul sumei de 200.000 dolari.

In localitatea Deta, judetul Timis, cinci persoane au fost surprinse in timp ce vindeau 583 pastile de uraniu (de provenienta ruseasca) contra sumei de 400.000 marci si 75.000 dolari.

G. Criminalitatea premeditata impotriva persoanei, de mare violenta (taxa de protectie, omorul la comanda, atentatele).

Nu putem face abstractie ca ne situam pe magistralele de legatura dintre Orient si Occident, confruntandu-ne atat cu afluxul miilor de orientali ce incearca pe la noi penetrarea spre Vestul bogat al Europei cit si al „nerealizatilor” din aceasta parte a lumii, care isi intind tentaculele pana la noi.

In actualele conditii economice, se prolifereaza tot mai mult furturile la comanda, in dauna avutului privat sau public, prin cererea taxei de protectie asupra agentilor economici, atentate la ordin ori aplicarea unor masuri de corectie pentru a accepta protectia.

Prima grupare organizata dupa reguli stricte de tip mafiot a fost constituita din romi, condusa de trei „capi” care impreuna cu alti 13 „locotenenti”, prin forta si amenintarea cu moartea, au deposedat mai multi agenti economici privati de marfuri, valuta si bunuri de peste 2,3 miliarde lei in anul 1995.

O alta grupare a fost cea a lui Gorun de la Rm. Valcea care maltrata patronii societatilor comerciale care nu incheie cu el contract de „paza si protectie”. Grupul condus de el dupa o structura mafiota, a maltratat peste 30 de persoane.

De asemeni, activitatea desfasurata de numitul I.A., cetatean turc cu resedinta in Sibiu, care a comandat si platit 7.000 de marci germane gruparii formate din T.P. si M.E., ambii din Republica Moldova, aruncarea in aer, prin explozie, la 22 octombrie 1996 a restaurantului motel „La km 12” din comuna Vestem, pe motiv ca patronul acestui local, cetatean turc, castiga mai bine, avand vad comercial pe de-o parte, iar pe de alta parte, pentru ca exista intre cei doi cetateni turci o datorie neachitata rezultata din valorificarea ilegala, pe teritoriul Romaniei, a 2 kg de heroina.

H.    Criminalitatea economico – financiara.

Criminalitatea in domeniul economico-financiar a cunoscut o explozie fara precedent. Starea actuala o putem caracteriza ca prag al marii criminalitati intrucat prin infractiunile de evaziune fiscala , bancruta frauduloasa si la regimul contabilitatii se „legitimeaza” produsul crimei, infractiuni economice grave care, atunci cand devine o preocupare constanta a unor agenti economici, grupuri de interese sau persoane, afecteaza grav climatul de ordine economica.

Contrabanda si infractiunile la regimul activitatilor de import – export.

este infractiunea care a cunoscut cea mai dinamica evolutie

este suficient sa amintim cazul TIGARETA I, II, III, cazul V.M.I., cetatean cu dubla cetatenie, cipriota si libaneza; Zaher Iskandarani, Muja Marcelinii, s.a.

Coruptia.

Aceasta infractiune deosebit de grava, da o noua dimensiune peisajului infractional.

Cazurile VEGA si PETROTEL au dovedit fara putinta de tagada ca directorii generali ai celor doua rafinarii, impreuna cu alte persoane din conducere au acceptat importante sume de bani in lei si valuta pentru aprobarea aprovizionarii preferentiale a unor societati comerciale patronate de infractori verosi si au creat prin societatile comerciale private, favorizate, adevarate monopoluri in aprovizionarea si desfacerea materiilor prime si produselor finite apartinand rafinariilor.

Criminalitatea financiar – bancara.

Sistemul financiar – bancar dupa 1995, a fost marcat puternic de starea de criza evidenta determinata de lipsa de lichiditati ca urmare a unor activitati anterioare derulate cu incalcarea oricaror norme de prudentialitate, fiind acordate credite uriase, fara garantii sau cu garantii neimportante din punct de vedere economic la care se adauga ritmul mare al inflatiei, starile de faliment in care au fost si sunt CreditBank, Dacia Felix, Bancorex, Albina si in mare dificultate Columna, Banca Agricola, s.a.

Toate aceste considerente care au determinat in mod hotarator caracterizarea economiei romanesti ca fiind de tip „nebancar” au fost analizate permanent, rezultand grave acte de indisciplina financiara, abuzuri, o elementara lipsa de control gestionar si de operatori s.a. ceea ce a permis infractorilor din banca si din afara ei sa obtina profituri uriase, iar sumele, de ordinul sutelor de miliarde, sa fie reinvestite in interesul lor, cea mai mare parte fiind ilegal transferat in valuta si scoasa din tara.

Fraude in domeniul privatizarii.

Maniera ilegala, infractionala in care proprietatea publica a fost administrata sub obladuirea directa a Fondului Proprietatii de Stat , care detine 70% din actiunile unei societati publice este demonstrata de cazuistica rezolvata pana in prezent. De notorietate sunt cazurile I.M.G.B. vanduta cu 500.000 dolari si CICO cu 12 milioane de dolari in cont.

Combaterea fraudelor din domeniul jocurilor de noroc si al cazinourilor.

Noi oportunitati pentru infractori s-au deschis in domeniul jocurilor de noroc si al cazinourilor, unde infractiunile sunt comise si de patroni, si de clienti.

I.      Infractiuni imotriva proprietatii si persoanei  

Aceasta categorie include infractiunile de omor, tentativa de omor, lovitura cauzatoare de moarte, vatamarea corporala grava, talharii, violuri, furturi.

In anul 1998, dupa statisticile Politiei s-au diminuat infractiunile comise cu violenta cu 9% si pe total cu 3,28% .

TERORISMUL

Principala caracteristica a terorismului este intimidarea prin violenta, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzind rapirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, executiile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a unor instalatii industriale ori a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile (a riurilor, fantanilor sau rezervoarelor de apa), producerea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente etc.

La metodele “traditionale” s-au mai adaugat si noi forme, cum ar fi atentatele contra sefilor de state, atacurile misiunilor diplomatice si a diplomatilor, atentate impotriva personalitatilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice sau intreprinderi comerciale, a avioanelor, a fortelor de ordine s.a.m.d.
In raport cu scopurile pe care si le propun autorii actelor de terorism, precum si de obiectul sau urmarile unor asemenea acte, terorismul poate sa constituie o infractiune de drept comun cand prin aceasta se urmareste realizarea unui avantaj material ori cu titlu personal, cum ar fi executarea de fonduri sau razbunarea, dar poate lua si forma unei crime politice, cand urmareste sa complice sau sa determine ruperea relatiilor dintre state, sa inlature anumiti lideri politici, inclusiv sefi de state, deveniti indezirabili unor cercuri politice, sa influenteze prin intimidare politica generala a unor state sau pozitia pe care acestea urmeaza sa o adopte in solutionarea unor probleme concrete, sa impuna o doctrina politica ori o anumita forma de organizare a statului, in aceasta ultima categorie incadrandu-se si terorismul de stat, constand in acte de violenta si agresiune exercitata de un guvern sau de o forta politica conducatoare intr-un stat impotriva membrilor propriei societati, dar si, in anumite cazuri, impotriva miscarilor de eliberare nationala a unor popoare subjugate.

Terorismul in sine foloseste deliberat si sistematic mijloace violente ori amenintari care trebuie sa aiba ca rezultat provocarea de neincredere, teama, panica, nesiguranta, ignorind orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a afecta grav atit structura sociala cit si individul, luat separat, prin distorsionarea cadrului de perceptie a imaginii societatii de care membrii acesteia depind si in care isi pun toata increderea.
Ca actul terorist sa fie cit mai perturbant, el trebuie sa se remarce printr-o actiune masiva de groaza, care sa produca rapid o mare ruptura psihologica si afectiva intre conducerea societatii si membrii ei; sa genereze o explozie de comentarii in mass-media cu un impact social paralizant si destabilizator.
Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronuntat simt al frustrarii, al unei nedreptati sau injustitii sociale ori politice. El blameaza de fiecare data o instanta sau o autoritate politica, considerind ca injustitia nu poate fi inlaturata decit printr-o metoda violenta. Din aceasta cauza, fenomenul s-a si autodefinit ca fiind „tactica ultimei solutii”.
Analizind organizarea, observam ca ea are o structura piramidala. In virf se afla liderul sau conducatorul organizatiei. Acesta este un individ puternic motivat politic, facind parte, in general, din clasa de mijloc, posedat pina la obsesie de ideea nedrepatii, cu o educatie foarte buna (de obicei, in cadrul unor universitati de elita din statele foarte dezvoltate). Este un tip charismatic si comunicativ, bun specialist in strategii militare, in analiza si prelucrarea informatiilor. El este cel care defineste politica organizatiei si-i stabileste directiile de actiuni.Urmatorul strat este ocupat de cadrele active si executantii, barbati si femei, care participa la antrenarea celorlalti, dar si la executarea atacurilor. Acestia sunt recrutati la o virsta frageda, pentru a putea fi indoctrinati, sunt posedati de un fanatism extrem, devotati pina la sacrificiul suprem cauzei pentru care lupta, foarte bine pregatiti in minuirea armelor, in culegerea, analiza si utilizarea informatiilor, in criptarea, decriptarea si interpretarea semnelor si comunicatelor. In acest strat se regasesc si profesionisti care nu au ca „motor” o motivatie ideologica.
Al treilea strat este ocupat de sustinatorii activi. Desi nu se considera membri ai organizatiei, ei sprijina material si financiar actiunile celor din stratul doi, asigura asistenta tehnica, logistica si pot „interpreta” uneori si roluri de mica importanta in desfasurarea unor actiuni.
In ultimul strat se afla sustinatorii pasivi sau complicii. Ei sltiu despre ce este vorba, dar se fac ca nu vad, nu aud, nu cunosc si nu-i intereseaza fenomenul, care apare si se dezvolta, dupa cum putem constata, in state stapinite de credinte ori ideologii exclusiviste, in tari care neaga libertatile fundamentale ale omului si care propaga crima si violenta ca metode de convingere si de impunere in lume a doctrinei politice sau religioase proprii.
Unii specialisti militari afirma ca terorismul presupune urmatoarele etape (folosite de obicei si in razboiul informational):
• selectarea combatantilor din categorii motivate social, ideologic sau religios, dedicate total unei cauze;
•pregatirea speciala in centre, tabere sau scoli organizate pe teritoriul unor state permisive si binevoitoare;
• organizarea unor largi retele informative pentru gasirea si studierea obiectivelor atacurilor, cu eficienta maxima in planul propagandistic si accesibile atentatelor;
• infiltrarea executantilor in tarile si obiectivele de atacat; • executarea prin surprindere a atacurilor.

Terorismul ramine, in esenta, o problema politica. Politicienii, diplomatii, structurile fortelor informativ-operative trebuie sa tina cont de impactul produs de orice tip de raspuns la un act terorist, de consecinatele asupra intereselor politice si nationale si, mai ales, daca costurile economice, politice, sociale sau financiare justifica amploarea raspunsului preconizat ca pedeapsa. Contraatacurile excesive aplicate organizatiilor teroriste, uciderea unor oameni nevinovati prin amploarea pedepsei au dovedit deseori ca duc la rezultate opuse dorintelor de eradicare a fenomenului. De aceea, este nevoie de a studia foarte bine fenomenul, motivatiile care stimuleaza actiunile teroriste, izvoarele acestuia si numai dupa aceea sa se treaca la masuri coercitive.
Specialistii in analize sociale si politice sustin ca nici o forma de terorism nu poate rezista in fata unor guvernari sau a unor puteri ce se dovedesc flexibile, deschise spre reforme, care-i favorizeaza pe moderati si care fac orice efort pentru usurarea situatiei celor defavorizati de sistem, de relatiile sociale sau politice. Iata de ce se impune cu necesitate un acord international asupra definirii fara ambiguitati a terorismului.
Fara o definire clara a acestui fenomen, se poate ajunge la abuzuri practicate de unele puteri economice, politice sau militare, avind ca tel ascuns scopuri strategice sau geopolitice, folosind manipularea informationala in cistigarea unui acord masiv pentru declansarea unor interventii militare punitive, actiuni care in era armelor biologice, chimice si a celor nucleare pot deveni foarte periculoase pentru intreaga planeta. Se impune, de asemenea, instituirea de mecanisme, construirea unor institutii la nivelul organismelor internationale (Consiliul de Securitate, de exemplu, sa-si asume sarcini in acest sens) care sa poata interveni urgent in astfel de crize. Prin dimensiunile si formele sale de manifestare, terorismul a devenit una din calamitatile cele mai teribile, din ce in ce mai active si mai amenintatoare ale comunitatii internationale . Spre sfirsitul secolului XX, in conceptia unor autori, terorismul international era socotit o forma de conflict de intensitate scazuta, sub pragul de violenta al operatiunilor militare specifice razboiului, dar mult mai mult decit simplele acte sporadice si izolate de violenta. Si aceasta pentru ca, dincolo de „perfectionarea” mijloacelor si metodelor de razboi terorist utilizate de diverse grupari izolate, in sustinerea („sponsorizarea”) terorismului international s-au implicat si unele state, ceea ce afecteaza si mai mult pacea si securitatea lumii .

IN CONCLUZIE, omul a sesizat destul de tarziu ca este in acelasi timp, „creatia si creatorul mediului sau”. Specia umana, in goana dupa obtinerea de castig material prin exploatarea naturii, se indreapta cu o viteza uluitoare catre distrugerea planetei si a ei insesi.