Consideratii privind conceptul de inteligenta in functiunile intreprinderii

CONSIDERATII PRIVIND CONCEPTUL DE INTELIGENTA IN FUNCTIUNILE INTREPRINDERII

In cartea Management-bazele teoretice (Danaiata I., Bibu A. Nicolae, Prediscan M. - 2002),  Nicolae Bibu defineste functiunea intreprinderii ca un ansamblu de activitati omogene si sau complementare, desfasurate de personal muncitor avand o anumita calificare si specializare, folosind anumite metode si tehnici specifice in scopul realizarii obiectivelor firmei.

In abordarea autorului, principalele domenii de activitate, respectiv functiuni din cadrul unei intreprinderi sunt:

1. Functiunea de cercetare-dezvoltare
2. Functiunea de productie sau operationala
3. Functiunea comerciala
4. Functiunea financiar-contabila
5. Functiunea de personal (resurse umane)

Luand in considerare faptul ca functiunile unei intreprinderi economice sunt in general aceleasi, in sensul ca ele nu difera de la o ramura a economiei la alta ramura in functie de obiectul activitatii desfasurate, se poate dezvolta o teorie generala a implicarii conceptului de inteligenta la nivel de organizatie.

Pornind de la modelul Inteligentelor Multiple realizat de catre Howard Gardner (Gardner, Howard 1993 - Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences) - Tabel 1, se poate ridica intrebarea: care dintre cele sapte tipuri de inteligenta amintite de catre autor au un rol mai important in eficientizarea si buna desfasurare a fiecareia dintre functiunile intreprinderii?

Conform teoriei inteligentelor multiple, nu numai ca indivizii poseda numeroase reprezentari mentale si limbaje ale intelectului, insa indivizii difera unul de altul prin formele acestor reprezentatii, marimea lor sau usurinta cu care se folosesc de ele, dar si modul prin care aceste reprezentari pot fi schimbate.

In ceea ce priveste functiunea de cercetare-dezvoltare, aceasta cuprinde toate activitatile dintr-o intreprindere indreptate spre realizarea obiectivelor in domeniul generarii de noi idei care sa se materializeze in produse, servicii utile (elaborarea strategiilor de dezvoltare a produselor, a tehnologiilor si dezvoltarea in ansamblu a activitatii). Caracteristica principala a acestei functiuni este caracterul inovator care asigura adaptarea intreprinderii la necesitatile consumatorilor, clientilor, dar si la  evolutia stiintei si tehnicii.

Putem spune ca pentru a avea succes in astfel de activitati, un nivel dezvoltat al inteligentelor de tipul vizual-spatiala, vizual-lingvistica, logic-matematica si interpersonala este mai mult decat necesar. Definim inteligenta vizual-spatiala ca "abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne inconjoara", un factor determinant in elaborarea unor activitati de cercetare-dezvoltare prin prisma nevoii de a identifica necesitatea asupra careia specialistii isi vor concentra eforturile.

Alaturi de acest tip de inteligenta definim "abilitatea de a folosi ratiunea, logica si numerele", adica inteligenta logic-matematica, aceasta reprezentand poate caracteristica principala care se are in vedere la dezvoltarea unor activitati de cercetare, in principal in domeniul tehnic.

Nu putem neglija faptul ca, in general, activitatile de cercetare-dezvoltare se desfasoara in echipe, rareori aceste responsabilitati fiind delegate sau atribuite la nivel individual. In acest sens, tipuri de inteligenta precum inteligenta verbal-lingvistica si inteligenta interpersonala (abilitatea de a folosi cuvintele si de a vorbi, precum si abilitatea de a-i intelege si de a relationa cu ceilalti) sunt necesare stabilirii unei atmosfere deschise, de cooperare si intelegere in cadrul grupului.

Functiunea de productie sau operationala este definita ca ansamblul de activitati de baza ale intreprinderii/organizatiei prin care se realizeaza transformarea obiectelor muncii in produse, servicii finite destinate vanzarii catre clienti.

Experienta unor vizite la intreprinderi mari din Timisoara sau din tara mi-au intarit opinia ca in cazul indivizilor direct implicati in astfel de activitati, inteligenta vizual-spatiala, inteligenta logic-matematica si inteligenta kinestetica (abilitatea de a-ti controla miscarile corpului si de indemanare in lucrul cu diferite obiecte) sunt primordiale in succesul actiunilor intreprinse.

Din nou trebuie amintit faptul ca multe dintre activitatile cuprinse in functiunea de productie necesita munca in echipa, fapt pentru care inteligenta interpersonala joaca un rol destul de important in atingerea obiectivelor comune de grup.

Avem in vedere urmatoarele activitati:

a)     aprovizionarea tehnico-materiala;

b)     depozitarea, conservarea si gospodarirea stocurilor de materii prime, materiale si combustibili;

c)      transportul in afara unitatii economice;

In cazul primelor trei activitati este evident faptul ca tipuri de inteligenta ca: inteligenta vizual-spatiala, inteligenta logic-matematica si inteligenta kinestetica reprezinta atribute necesare persoanelor direct implicate. Transportul, conservarea sau gospodarirea materiilor si materialelor implica pe langa un efort intelectual, si utilizarea abilitatilor kinestetice sau de indemanare.

In ceea ce priveste functiunea comerciala, care include activitatile de desfacere si de marketing, competente precum cele verbal-lingvistice, muzicale, interpersonale si intrapersonale (abilitatea de auto-reflectie si de constientizare a propriului eu) aduc un aport considerabil daca ne gandim la abilitati individuale de genul creativitate, persuasiune, ambitie, capacitate de negociere etc. In consecinta, functiunea comerciala inglobeaza toate tipurile de inteligenta amintite de Howard Gardner, una dintre concluziile extrase putand fi ca grupul de indivizi direct implicati in activitatile componente ale acestei functiuni reuneste intreaga paleta de abilitati si competente mai sus amintite.

Functiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul urmatoarelor activitati: planificarea financiara, executia financiara, contabilitatea, calculatia costurilor si a preturilor, analiza economico-financiara. Aceste activitati au un pronuntat caracter de sinteza, evidentiind in expresie monetara aspectele economice ale activitatii intregii intreprinderi.

Prin insasi natura acestor activitati se releva faptul ca trasatura dominanta care trebuie avuta in vedere in cazul acestei functiuni este inteligenta logic-matematica, adica abilitatea de a folosi ratiunea, logica si numerele.

Gardner sustine ca orice persoana are un anumit coeficient din fiecare dintre aceste inteligente (vizual-spatiala, vizual-lingvistica, logic-matematica, kinestetica, muzicala, interpersonala, intrapersonala), singurul lucru care face diferenta fiind modalitatile in care acestea variaza sau se combina.

Componentele functiunii de personal sunt foarte complexe pentru ca fiecare om este un unicat, dupa cum subliniaza si N. Bibu in (Danaiata, Bibu, Prediscan, 2002). Activitatile cuprinse in cadrul acestei functiuni sunt determinarea necesarului de personal, recrutarea, evidenta personalului, aprecierea si promovarea, recompensarea si sanctionarea angajatilor, pregatirea si perfectionarea, protectia si igiena muncii, activitati administrative.

Cei mai multi dintre cei care au studiat inteligenta emotionala considera ca ea are aplicatii in toate domeniile vietii, deoarece a stii sa lucrezi si sa comunici cu oamenii este o abilitate de care nimeni nu se poate dispensa. In conditiile schimbarilor rapide din cadrul organizatiilor, nivelul ridicat al inteligentei emotionale a devenit un factor important al succesului, care uneori surclaseaza competenta tehnica profesionala.

De fapt, este o realitate ca in prezent angajarile se fac pe baza interviului, care urmareste sa aprecieze tocmai abilitatile emotionale ale individului. Se merge chiar mai departe, in sensul ca promovarile, concedierile se fac in urma rezultatelor constatate in interviu.

Activitati cuprinse in functiunea de personal si consideratii cu privire la rolul conceptului de inteligenta emotionala asupra lor se vor regasi in subcapitolul urmator, ceea ce trebuie retinut pana aici fiind urmatorul fapt: inteligenta emotionala isi gaseste importanta in fiecare dintre functiunile intreprinderii, prin prisma componentelor sale, ilustrate si de catre Howard Gardner prin modelul Inteligentelor Multiple: inteligenta verbal-lingvistica, inteligenta muzicala, inteligenta interpersonala si inteligenta intrapersonala.

Dupa Daniel Goleman, pentru ca o organizatie sa mearga bine este necesar sa se acorde atentie abilitatilor emotionale ale membrilor sai, asigurandu-se o compatibilitate intre acestia sub raport emotional-afectiv. In ultimii zece ani s-a conturat un nou tip de management, cel al inteligentei emotionale intr-o organizatie. Cercetarile de psihologie organizationala au ajuns la concluzia ca managerii (de la sef de colectiv sau echipa de lucru pana la directorul general), ca si angajatii cu un coeficient emotional ridicat au mai mult succes decat cei care au doar o buna calificare profesionala. Acestia sunt mai bine priviti in cadrul organizatiilor, sunt mai cooperanti, mai puternic motivati intrinsec si mai optimisti.

Concluzia care se poate extrage din aceste studii este ca, pe langa inteligenta "profesionala" sau nivelul ridicat al abilitatilor profesionale,  capacitatea unui individ de a fi "inteligent emotional" aduce acel plus de valoare care transforma un simplu angajat intr-un lider formal sau informal in cadrul organizatiei careia ii apartine.