Proteza partiala mobilizabila - grile

PROTEZA PARTIALA MOBILIZABILA - GRILE

1.     Avantajele crosetului in T:

a.     Indeplineste functiile crosetului inclusiv incercuirea;

b.     Prezinta elasticitate crescuta fata de crosetele circulare;

c.      Se preteaza a fi folosit si in zonele mai vizibile (canin);

d.     Este mai igienic;

e.     Are contact  continuu cu dintele.

2.     In functie de forma si mecanismul de mentinere exista mai multe tipuri de coroane telescopate :

a.     Coroane telescopate cilindrice;

b.     Coroane telescopate conice;

c.      Coroane telescopate cilindro-conice;

d.     Coroane telescopate efilate;

e.     Coroane telescopate speciale.

3.     Bascularea prin desprindere:

a.       Reprezinta o miscare de rotatie a PPM in jurul unei axe transversale;

b.       Reprezinta o miscare de rotatie a PPM in jurul unei axe orizontale;

c.        Bascularea prin desprindere se desfasoara in jurul unei axe de rotatie principala;

d.       Bascularea prin desprindere se desfasoara in jurul unei axe de rotatie secundara;

e.       In cursul acestei miscari PPM actioneaza ca si o pargie de gradul I.

4.     Factorii care influenteaza efectul deplasarilor PPM asupra tesuturilor orale invecinate sunt:

a.     Lungimea bresei edentate;

b.     Calitate sprijinului muco-osos;

c.      Caracteristicile de suprafata ale dintilor stalpi;

d.     Particularitatiile ocluzale;

e.     Toate raspunsurile sunt corecte.

5.     Contraindicatiile protezelor partiale mobilizabile sunt:

a.     La pacientii cu reflexe de voma netratabile;

b.     Pacienti cu afectiuni precanceroase sau maligne in apropierea campului protetic;

c.      Pacienti care refuza o solutie protetica mobilizabila;

d.     Absenta dintilor de pe o intreaga hemiarcada;

e.     Pacienti cu afectiuni neuropsihice grave.

6.     Principiile lui Korber referitoare la prepararea dintiilor stalpi in cazul folosirii unui sistem telescopat sunt:

a.     Grosimea capei primare la nivel cervical de 1mm;

b.     Preparatie tangentiala la nivelul capei primare;

c.      Convergenta ocluzala a bontului de 4-5,5`;

d.     Incercuirea verticala a capei primare de 1-1,5mm;

e.     Cea mai mare retentive se obtine la nivelul fetelor proximale;

7.     Amprentarea crestelor reziduale in cazul protezelor partiale mobilizabile trebuie sa urmareasca:

a.     Inregistrarea precisa a fundurilor de sac;

b.     Distribuirea fortelor pe o arie cat mai extinsa;

c.      Delimitarea precisa a limitelor bazei seilor protezei;

d.     Transpunerea tesuturilor crestelor supuse unui stress uniform;

e.     Obtinerea succiunii.

8.     Accesorile paralelografelor clasice sunt:

a.     Tija de analiza;

b.     Tija port mina de grafit;

c.      Jojele sau retentivometrele;

d.     Masuta port-model;

e.     Soclul stabilizator.

9.     Functia de reciprocitate a unui crost turnat reprezinta:

a.     Caracteristica prin care crosetul previne migrarea dintelui ata de acesta;

b.     Pe dintele stalp nu se vor exercita presiuni orizontale la insertia si dezinsertia protezelor;

c.      Crosetul nu produce nicio solicitare a dintelui stalp;

d.     Este o proprietate a pintenilor de a actiona ca elemente contrabasculante;

e.     La aceasta contribuie toate componentele crosetului plasate supraecuatorial.

10.  Eficienta unui croset de sarma este dependenta de:

a.     Lungimea segmentului de sarma;

b.     Calitatea materialului;

c.      Latimea dintelui;

d.     Forma pe sectiune a sarmei;

e.     Gradul de retentivitate a dintelui.

11.  Sistemele special de mentinere,sprijin si stabilizare de tip capse:

a.     Spre deosebire de culise solicitarea mecanica a dintilor stalpi este crescuta;

b.     Se indica solidarizarea a cel putin doi dinti stalpi atunci cand se folosesc;

c.      Nu pot compensa lipsa de paralelism;

d.     Igienizarea este dificila;

e.     Pot fi aplicate pe cape radiculare.

12.  In cazul edentatiilor de clasa I Kennedy tratate pri proteze scheletate, elementul contrabasculant este reprezenat de:

a.     Adeziunea bazei protetice la mucoasa;

b.     Conectorul principal;

c.      Un pinten ocluzal plasat cat mai anterior;

d.     Bratul elastic al crosetului turnat;

e.     Conectorul secundar.

13.  Crosetele divizate:

a.     Sunt utilizate predilect in edentatiile de clasa  a I-a si a II- a Kennedy;

b.     Sunt utilizate predilect in edentatiile de clasa a IV-a Kennedy;

c.      Sunt utilizate predilect in edentatiile de clasa a III-a Kennedy;

d.     Utilizate in special pe molarii inferiori inalti migrati;

e.     Utilizate pe premolari si molari in edentatiile intercalate.

14.  Pe modelul de lucru la elaborarea designului PPM scheletate cu creion albastru se vor marca:

a.     Reperele de tripodare;

b.     Zonele ce interfereaza negativ cu dintii sau crestele reziduale ce trebuiesc reconturate;

c.      Componenta  metalica a scheletului;

d.     Bazele si seile acrilice;

e.     Ecuatorul protetic.

15.  Duplicarea modelului de lucru se poate face cu:

a.     Ceara;

b.     Gips extradur;

c.      Stents;

d.     Elastomeri de sinteza;

e.     Alginate.

16.  Grosimea pintenului ocluzal la nivelul crestei marginale este de:

a.     1 mm;

b.     1,5 mm;

c.      2 mm;

d.     1-1,5 mm;

e.     0,5 mm.

17.  Decizia de a ajusta planul ocluzal prin frezare si coronoplastie se va face pentru:

a.     Imbunatatirea contactelor interdentare;

b.     Corectarea planului ocluzal;

c.      Imposibilitatea de a extrage dintii malpozitionati;

d.     Distribuirea mai uniforma a solicitarilor ocluzale;

e.     Diminuarea reliefului ocluzal.

18.  Indicatiile specifice ale crosetelor divizate sunt:

a.     Basculari importante ale dintiilor;

b.     Sant vestibular redus;

c.      Edentatii terminale;

d.     Pe dinti stalpi ce marginesc brese intercalate;

e.     Retentivitati muco-osoase exaggerate.

19.  Avantajele sistemelor magnetice utilizate ca sisteme speciale de sprijin, mentinere si stabilitate sunt:

a.     Retentie buna;

b.     Igienizare usoara;

c.      Rezistenta la coroziune;

d.     Usor de inlocuit;

e.     Pret de achizitie scazut.

20.  Avantajele crosetelor turnate sunt:

a.       Rigiditate;

b.       Precizie crescuta;

c.        Igienizare dificila;

d.       Incercuirea dintelui stalp;

e.       Distribuirea orizontala a presiunilor masticatorii pe dintele stalp.

21.  Conectorii secundari se caracterizeaza prin:

a.       Fac legatura dintre elementele de mentinere, sprijin si stabilizare si baza protezei;

b.       Se plaseaza in zonele functionale;

c.        Jonctiunea cu baza protezei va fi totdeauna rotunjite, in unghi drept si cu prelucrare optima;

d.       Forma caracteristica exste de baza rigida;

e.       Conectorii secundari proximali asigura suprafetele de ghidaj si intervin in functia de reciprocitate.

22.  Avantajele PPMA:

a.        Sunt ieftine;

b.       Frecventa stomatopatiilor protetice este scazuta;

c.        Se preteaza la restaurari protetice pentru orice varsta;

d.       Fisurarea si fracturarea lor este destul de rara;

e.        Pot fi modificate si optimizate usor.

23.  Crosetul muco-alveolar se caracterizeaza prin:

a.       Este folosit la pacientii cu zambet gingival la care procesul alveolar din zona frontala este retentiv;

b.       Se realizeaza dintr-o ansa de sarma dubla de wipla avnd grosimea de 0,7 mm.;

c.        Este plasat in treimea versantului vestibular al procesului alveolar;

d.       Se situeaza la 0,5 mm de mucoasa;

e.       Insertia si dezinsertia protezei este posibila numai daca pacientul indeparteaza crosetele astfel incat acestea sa treaca peste convexitatea proceselor alveolare.

24.  Functiile conectorului principal sunt:

a.       Sa fie rigid;

b.       Sa protejeze tesuturile campului protetic;

c.        Sa ofere mentinere indirecta atunci cand este nevoie;

d.       Sa ofere sprijin pentru una sau mai multe sei ale protezei;

e.       Toate.

25.  Conditiile pe care trebuie sa le respecte orice conector principal maxilar sunt:

a.     Marginile sale se plaseaza la cel putin 6 mm de marginile gingivale ale dintiilor restanti;

b.     Folierea modelului se face numai in anumite zone;

c.      Zonele anterioara respective posterioara ale placutei fenestrate nu trebuie sa aiba mai mult de 4 mm latime;

d.     Toate marginile se rotunjesc la contactul cu tesuturile subiacente;

e.     Grosimea conectorilor este intre 0,40 si 0,60mm.

26.  Placuta palatinala fenestrata se caracterizeaza prin:

a.     Placuta posterioara are cel putin 8mm latime si se plaseaza cat mai distal;

b.     Latimea placutei anterioare este de 6 mm;

c.      Se foloseste in cazul torusului inoperabil si extins posterior;

d.     Marginile conectorului se gasesc la 6 mm de marginile gingivale ale dintiilor;

e.     Se folosete cu precadere in edentatiile de clasa a II-a si a IV-a Kennedy.

27.  Indicatiile placutei dento-mucozale sunt:

a.     Fren lingual proeminent si/sau spatiu insufficient pentru bara lingual;

b.     Edentatii cls.I Kennedy cu creste reziduale foarte resorbite;

c.      Cand dintii restanti sunt afectati parodontal conectorul poate fi folosit pentru stabilizarea acestora;

d.     Cand se prefigureaza pierderea a unu sau mai multi incisivi inferiori, care vor putea fi usor inlocuiti;

e.     Toate.

28.  Care din urmatoarele enunturi corespund clasificarii conectorilor secundari:

a.     Conectorii secundari unesc crosetele cu conectorul principal;

b.     Unesc elemente de mentinere indirecta sau pinteni auxiliari cu conectorul principal;

c.      Unesc seile protetice cu conectorul principal;

d.     Indeplinesc functia de brat retentiv pentru anumite tipuri de crosete;

e.     Toate.

29.  Rolul pintenilor:

a.     Asigura sprijinul dento-parodontal al PPMS;

b.     Mentinerea componentelor crosetului in pozitia initiala, proiectata;

c.      Mentinerea relatiilor ocluzale prin prevenirea infundarii protezei;

d.     Previne traumatizarea tesuturilor moi;

e.     Toate.

30.  Dezavantajele SSMSS intracoronare sunt:

a.     Necesitatea realizarii unor preparatii dentare si a realizarii unor proteze fixe;

b.     Pierderea frictiunii in timp duce la mobilizarea protezei;

c.      Etape clinice si de laborator complexe;

d.     Eficiente pe dinti scurti;

e.     Reparatii facile.

31.  Avantajele sistemelor speciale sunt legate de:

a.     Eliminarea frictiunii dintre dintele natural si crosetul turnat;

b.     Nu solicita dintii stalpi;

c.      Limitarea fortelor necontrolate asupra dintilor stalpi, la insertie si dezinsertie;

d.     Nu implica preparatii importante ale dintilor;

e.     Confort sporit.

32.  Dezavantajele sistemelor speciale sunt:

a.     Suprasolicita dintii stalpi;

b.     Tehnicile de executie sunt laborioase si implica preparatii importante ale dintilor;

c.      Estetica nesatisfacatoare;

d.     Optimizarile si reoptimizarile acestor lucrari hibride sunt destul de dificil de restaurant;

e.     Elimina frictiunea dintre dintele natural si crosetul turnat.

33.  Numarul minim de crosete necesar unei proteze scheletate depinde de numarul dintilor stalpi astfel:

A.un dinte stalp primeste minim un croset

B.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim doua crosete

C.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete

D..in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete

E.in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza patru crosete

34.  Avantajele utilizarii SSMSS in protezarea scheletata sunt:

1. se pot utiliza in cazul coroanelor clinice mici
2. estetica superioara
3. ajuta la distribuirea uniforma a stresului masticator
4. se pot repara usor
5. confort sporit pentru pacient

35.  Lustruirea electrolitica a scheletului metalic pentru protezele scheletate:

A.Este un proces reversibil

B.Este un procedeu similar galvanizarii

C.Imbunatateste calitatea suprafetei

D.Functioneaza pe principiul pierderii de material

E.Se face prin imersia in baie acida

36.  Durerea aparuta la nivelul periferiei campului protetic asociata cu durere la nivelul crestelor se trateaza astfel:

A.Prin captusirea seilor

2. Prin captusiri reziliente

C. Prin refacerea conectorilor

D.Prin echilibrari ocluzale

E.Prin indepartarea surplusurilor de acrilat si slefuire

37.  Obiectivee captusirii protezei scheletate sunt:

A.stabilizarea protezei prin impiedicarea miscarilor verticale

B.stabilizarea protezei prin impiedicarea miscarilor orizontale

C.redistribuirea fortelor ocluzale pe dintii restanti

D.adaptarea intima a seilor pe campul protetic

E.realizarea unui sprijin dento-parodontal corect

38.  Contraindicatiile captusirii protezei scheletate sunt:

A.migrarile dintilor stalpi

B.in protezarea imediata

C.DVO supradimensionata

D.Bascularea pe un torus proeminent

E.Proteze cu reparatii multiple

39.  Avantajele captusirii directe a protezei scheletate sunt:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

A.Rapiditatea executiei

B.Pacientul nu ramane fara proteza

C.Modificarea rapoartelor ocluzale

D.Materialul folosit este mai omogen

E.Nu apar iritatii mucozale

40.  Sudura cu plasma se poate realiza in urmatoarele conditii

A.titan pe titan

B.aliaje nobile pe aliaje nobile

C.aliaje nenobile pe aliaje nobile

D.aliaje nobile pe aliaje nenobile

E.aliaje nenobile pe aliaje nenobile

41.  Stomatopatiile protetice sunt denumite:

A.Gura dureroasa de cauza protetica

B.Hiperplazie papilara inflamatorie

C.Candidoza cronica trofica

D.Eritem de placa

E.Hiperplazie granulara

42.  Factorii locali ai aparitiei stomatopatiilor sunt:

A.Sindromul Sjogren

B.Deficiente nutritionale

C.Traumatisme

D.Diabetul zaharat

E.Tabagismul

43.  Suplimentarea stalpilor naturali cu implante  are urmatoarele obiective:

A.reducerea solicitarii dintilor si crestelor edentate

B.optimizarea retentiei protezei

C.amanarea instalarii starii de edentat total

D.cresterea stabilitatii protezei

E.prelungirea supravietuirii pe arcada a dintilor stalpi

44.  Avantajele supraprotezarii:

A. Frecventa scazuta a leziunilor de decubit

B. Eficienta masticatorie sporita

C. Pastrarea proprioceptiei dintilor restanti

D. Resorbtia accentuata a crestelor

E. Fortele orizontale de torsiune mult diminuate

45.  Indicatiile supraprotezarii:

A.Edentatii subtotale cu 2-3 dinti restanti

B.Pacienti tineri

C.Hipodontii

D.Uzuri dentare severe

E.Boli cardiovasculare grave

46.  Bonturile radiculare tratate endodontic folosite in supraprotezare pot fi obturate coronar cu:

A.Amalgam de argint

B.Ciment ionomer de sticla

C.Rasini compozite

D.Endometazona

E.Hidroxiapatita

47.  Avantajele protezelor cu telescoape galvanoformate:

A.Pret de cost redus

B.Igienizare facila

C.Confort crescut pentru pacient

D.Stabilitate excelenta

E.Executie tehnica facila

48.  Amprenta preliminara in supraprotezare se realizeaza cu:

A.Silicon

B.Alginat

C.Paste ZOE

D.Polieteri

E.Hidrocoloizi reversibili

49.  Transformarea unei proteze partiale in supraproteza prin metoda directa presupune:

A.Amprenta cu proteza in situ

B.Inregistrarea ocluziei

C.Amprenta arcadei antagoniste

D.Prepararea dintilor

E.Inserarea protezei in cavitatea bucala

50.  Conectorii principali indicati in edentatiile clasa I Kennedy sunt:

A.Placuta palatinala fenestrata

B.Placuta palatinala in U

C.Placuta palatinala cu latime mare

D.Placuta palatinala cu latime mica

E.Placuta palatinala completa

51.  Factorii care influenteaza eutroficitatea mucoasei orale in general sunt:

A.Modificare constantelor biologice sanguine si salivare

B.Deshidratarea si ph-ul acid

C.Deprimarea tesutului imunitar

D.Hipersialia si ph-ul bazic

E.Senectutea si asialia

52.  Grosimea epiteliului in micrometri a mucoasei crestelor reziduale mandibulare este:

A.Versant lingual si fund de sac lingual: 86

B.Fibromucoasa fixa crestala: 255

C.Fund de sac vestibula: 260

D.Fibromucoasa fixa crestala: 120

E.Versant vestibular si mucoasa mobila vestibula: 480

53.  Principiul topografic si terapeutic in clasificarea lui Cummer include:

A.linia crosetelor intersecteaza linia media dar nu e perpendiculara pe ea

B.linia crosetelor este perpendiculara pe linia mediana

C.linia crosetelor este un triunghi

D.linia crosetelor nu intersecteza linia mediana

E.linia crosetelor este un poligon

54.  Ecuatorul protetic se caracterizeaza prin:

A. Linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi

B. Coincide cu cel anatomic

C. Linia ecuatoriala este dependenta de axa de insertie

D. Imparte dintele stalp in 2 zone: subecuatoriala si supraecuatoriala

E. Se determina cu ajutorul ocluzometrului

55.  Functiile pintenilor ocluzali sunt:

A. Contribuie la sprijinul parodontal al protezei

B. Impiedica migrarile verticale ale antagonistilor

C. Stabilizeaza componentele crosetului vertical

D. Transmit presiunile masticatorii

E. Ariile de contact interdentar nu sunt refacute

56.  Marimea retentiei unui croset turnat depinde de:

A. Pozitionarea bratului retentiv

B. Gradul de retentie al dintelui stalp

C. Forma, lungime si grosimea bratului retentiv

D. Proprietatile elastice ale materialului din care este confectionat crosetul

E. Toate

57.  Stabilizarea crosetelor turnate este data de:

a)      Bratul opozant

b)     Corpul crosetului

c)      Umarul bratului retentiv

d)     Conectorul secundar

e)      Conectorul principal

58.  Clasificarea crosetelor turnate dupa numarul dintilor stalpi pe care se ancoreaza crosetele:

A. Unidentare

B. Crosete deschise dental

C. Bidentare

D. Deschise edental

E. Pluridentare

59.  Care dintre urmatoarele enunturi corespund crosetului Ney 1

A.       Este mixt, biactiv

B.       Este un croset cu actiune posterioara

C.       Are forma de E, este un croset cu trei brate, biactiv, cu conector secundar

D.       Este un dublu T cu trei conectori secundari

E.       Este un croset inelar

60.  Bratul opozant al crosetului Akers se caracterizeaza prin:

A. Se situeaza pe fata opusa bratului activ

B. Este plasat in totalitate subecuatorial

C. Are o grosime de 1,5-2 mm

D. Neutralizeaza fortele ce rezulta din tensionarea bratului activ

E. Traseul sau mezio-distal este de aceeasi lungime cu cel al bratului activ

61.  Retentivitatile cele mai favorabile la nivelul dintilor mandibulari sunt distribuite astfel:

A.    la canini pe fetele vestibulare

B.    la premolari pe fetele vestibulare

C.    la molari pe fetele vestibulare

D.    la premolari si molari pe fetele linguale

E.     la molari pe fetele linguale

62.  *Zonele biostatice la mandibula sunt reprezentate de:

A.    tuberozitatile maxilare

B.    zonele de sarcina primara

C.    tuberculii piriformi

D.    zonele de sarcina secundara

E.     bolta palatina

63.  *Bolta palatina cea mai favorabila protezarii partiale mobilizabile este:

A.    plata, cu torus de marime medie

B.    plata, fara torus

C.    ogivala, fara torus

D.    ogivala, cu torus situat anterior

E.     adanca, fara torus

64.  Modelul de studiu si diagnostic in edentatia partiala serveste la:

A.    diagnosticul clinic al edentatiei

B.    stabilirea planului de tratament preprotetic

C.    analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare

D.    analiza la paralelograf

E.     desenarea proiectului viitorului schelet al protezei

65.  *In clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy absenta tututor molarilor se incadreaza in:

A.    clasa I

B.    clasa a II-a

C.    clasa a III-a

D.    clasa a IV-a

E.     clasa a II-a cu o modificare

66.            *In cadrul clasificarii edentatiei partiale dupa Kennedy, edentatia tuturor frontalilor se incadreaza clasei:

A.    I -a

B.    a II-a

C.    a III-a

D.    a IV-a

E.     a VI-a

67.            *Edentatia clasa a III-a dupa clasificarea Applegate este:

A.    edentatie distala unilaterala

B.    edentatie distala bilaterala

C.    edentatie anterioara

D.    edentatie laterala care se trateaza adjunct

E.     edentatie laterala care se trateaza conjunct

68.  *Componentele paralelografului Ney sunt:

A.    soclul, masa, un brat vertical, brat orizontal dublu articulat, tija verticala accesoriile

B.    soclul, suportul de fixare al modelului, brat vertical, brat orizontal, tija verticala, accesoriile

C.    soclul, masa, un brat vertical articulat, doua brate orizontale, tija verticala, accesoriile

D.    masa, un brat vertical articulat, accesoriile si soclul

E.     un brat vertical, unul orizontal articulat si accesoriile

69.  Accesoriile paralelografului sunt:

A.    tija detectoare

B.    retentiometre

C.    spatule de ceara sau joje

D.    dispozitivul Gysi

E.     tija portmina de grafit

70.  *Analiza modelului de studiu al edentatului partial la paralelograf va parcurge, in ordine, urmatorii timpi:

A.  stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea

B.  stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului de amplasare a varfului bratului retentiv al crosetului, tripodarea

C.  fixarea pozitiei modelului, stabilirea locului de amplasare a varfului bratului retentiv al crosetului, stabilirea zonelor de interferenta muco-osoase

D.  stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari si a bratelor retentive ale crosetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea

E.   specifici fiecarei forme de edentatie partiala

71.  Axa de insertie a protezei partiale scheletate este conditionata de urmatorii factori:

A.  trasarea ecuatorului protetic si tripodare

B.  planurile de ghidare, zonele retentive ale dintilor stalpi

C.  zonele de interferenta dentare si muco-osoase

D.  fizionomie

E.   stabilirea locului unde se plaseaza varful bratului retentiv al crosetului

72.  *Planurile de ghidare la edentatul partial sunt reprezentate de:

A.  zona cervicala a dintilor stalpi;

B.  suprafele vestibulare si orale ale tuturor dintilor

C.  suprafetele proximale ale dintilor stalpi, vecine spatiilor edentate

D.  toate suprafetele axiale ale dintilor stalpi

E.   suprafele ocluzale ale dintilor stalpi

73.  Interferentele muco-osoase mandibulare la edentatul partial pot apare in:

A.  zona linguala laterala

B.  zona retromilohioidiana

C.  zona retrotemporala

D.  zona tuberculului piriform

E.   zona torusului maxilar

74.  *Pentru mentinerea protezelor scheletate cu ajutorul crosetelor turnate divizate Roach este necesara o retentie subecuatoriala a dintilor stalpi de:

A.  0,25 mm

B.  0,30 mm

C.  0,50 mm

D.  0,75 mm

E.   1 mm

75.  *Zonele de interferenta muco-osoase la maxilar pot apare in urmatoarele regiuni:

A.  zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive

B.  zonele vestibulare laterale si zona Ah

C.  punga lui Eisenring si zonele Schröder

D.  la nivelul boltii palatine

E.   in santurile pterigopalatine

76.  Atitudinea fata de interferentele muco-osoase este:

A.  se intervine chirurgical cand interferentele sunt exagerate

B.  schimbarea axului de insertia al protezei cand interferentele sunt mici

C.  folierea corespunzatoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare

D.  scurtarea seilor pana la nivelul bombeului maxim al retentivitatilor pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare

E.   se intervine chirurgical in toate cazurile

77.  Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaza pe suprafata dintilor stalpi:

A.  linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului

B.  ecuatorul de malpozitie secundara

C.  axul de implantare

D.  ecuatorul protetic

E.   curbura arcadei

78.  *Tripodarea mai poarta numele de:

A.  fixarea bratului vertical in raport cu modelul de analizat

B.  fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf

C.  fixarea tijei de reperaj

D.  fixarea pozitiei conectorului principal si secundar

E.   B + C

79.  Secventele prepararii dintilor stalpi in cadrul tratamentului proprotetic al edentatiei partiale sunt:

A.  realizarea planurilor de ghidare

B.  remodelarea dintilor stalpi

C.  echilibrarea ocluzala

D.  prepararea lacasurilor pentru pinteni externi

E.   realizarea lacasurilor pentru pinteni interni

80.  Lacasele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmatorii dinti:

A.  canini superiori

B.  incisivi centrali superiori

C.  premolari superiori

D.  canini inferiori

E.   molari inferiori

81.  Zonele protetice pozitive la mandibula sunt reprezentate de:

A.  dintii restanti

B.  torusurile mandibulare

C.  crestele alveolare

D.  tuberozitati

E.   tuberculii piriformi

82.  Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovarate de proteza partiala scheletata maxilara sunt:

A.  mijlocul crestelor alveolare

B.  bridele

C.  parodontiul marginal

D.  torusul

E.   mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal

83.  Atitudinea fata de papila incisiva, ca zona protetica negativa, este de:

A.  despovarare prin foliere 0,50 mm

B.  ocolire

C.  despovarare prin foliere 0,20-0,30 mm

D.  gravare

E.   despovarare prin foliere 2 mm      

84.  *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar in zona linguala, in dreptul conectorului principal, este cuprinsa in urmatorul interval:

A.  0,10-0,20 mm

B.  0,30-0,40 mm

C.  0,30-2 mm

D.  1-2 mm

E.   1-5 mm

85.  *Numarul de crosete necesar pentru ancorarea si stabilizarea unei proteze scheletate elaborata pentru o edentatie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de:

A.  doua

B.  trei

C.  patru

D.  cinci

E.   sase

86.  Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor partiale scheletizate sunt:

A.  retentivitatile anatomice

B.  crosetele turnate

C.  tonicitatea musculara

D.  adeziunea dintre mucoasa si baza protezei

E.   B + D

87.  *Toate elementele protetice care impiedica deplasarile orizontale ale protezelor partiale se numesc:

A.  elemente de mentinere indirecta

B.  elemente de mentinere directa

C.  elemente de sprijin

D.  elemente de stabilizare

E.   elemente contrabasculante

88.  Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protezelor partiale scheletate (in edentatii clasa I si a II-a Kennedy) este cauzata de:

A.  exostozele campului protetic

B.  topografia si intinderea edentatiei

C.  supraextinderea seilor

D.  actele reflexe

E.   gravitatie la mandibula

89.  Bascularea prin desprindere a protezelor partiale scheletizate in edentatiile clasa I si a II-a Kennedy se realizeaza dupa:

A.  axa de rotatie primara

B.  linia care uneste varful bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

C.  linia care uneste marginea distala a seilor

D.  linia care uneste varful bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai anterior

E.   linia fulcrum secundara

90.  Mentinerea indirecta a protezelor partiale scheletizate depinde de:

A.  eficacitatea mentinerii directe

B.  distanta elementelor contrabasculante fata de axa de basculare

C.  numarul de elemente contrabasculante

D.  rigiditatea conectorului secundar de care este legat

E.   existenta unui lacas special preparat

91.  Elementele contrabasculante ale unei proteze partiale scheletate pot fi:

A.  pintenii ocluzali

B.  pintenii supracingulari

C.  crosetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherute incizale la extremitati

D.  retentivitatile protezei

E.   conectorii secundari

92.  Elementele contrabasculante au urmatoarele functii auxiliare:

A.  imobilizeaza dintii frontali, refac punctele de contact

B.  transmit fortele masticatorii si pe dintii stalpi indirecti

C.  realizarea frictiunii intre dintii stalpi si proteza in plan sagital

D.  stabilizarea protezei;

E.   rigidizeaza componentele crosetelor dentare turnate

93.  *Deplasarile protezelor partiale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt:

A.  deplasarile laterale

B.  bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor

C.  bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor

D.  mezializarea protezelor

E.   distalizarea protezelor

94.  *Axul de rotatie dupa care se face bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor protezelor partiale scheletate trece prin:

A.  varful bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

B.  varful bratelor opozante ale crosetelor plasate cel mai posterior

C.  pintenii cei mai meziali

D.  printenii cei mai apropiati de edentatie

E.   extremitatile distale ale seilor

95.  Diminuarea bascularii prin infundare a extremitatii distale a seilor protezelor scheletate se poate realiza prin urmatoarele metode:

A.  amprente de compresiune, mai ales la mandibula

B.  captusirea si rebazarea seilor

C.  plasarea unor elemente contrabasculante aditionale

D.  sei terminale extinse la maxim, dar in limite fiziologice

E.   B + C

96.  Rotatiile transversale ale protezelor partiale care rezolva edentatiile partiale de clasa II-a Kennedy sunt cauzate de :

A.  plasarea gresita a conectorilor secundari

B.  montarea gresita a dintilor artificiali

C.  dintilor artificiali mai lati comparativ cu latimea crestelor

D.  seile protezei prea scurte

E.   seile protezei prea extinse

97.  Deplasarile protezelor partiale produc urmatoarele efecte asupra dintilor stalpi:

A.  bruxism

B.  afectarea parodontiului profund al dintilor stalpi

C.  efecte disortodontice

D.  carii

E.   inconfort pentru pacient

98.  *Elementele de legatura dintre seile protezei scheletate sunt:

A.  capsele

B.  conectorii secundari

C.  elementele de mentinere, sprijin si stabilizare

D.  crosetele

E.   conectorii principali

99.  Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de:

A.  profilaxia tesuturilor campului protetic

B.  rigiditate

C.  elasticitate

D.  creaza conditii de confort pentru pacient

E.   se distanteaza de mucoasa

100.         *Bara linguala se poate confectiona cand inaltimea procesului alveolar este de cel putin:

A.  3 mm

B.  9 mm

C.  16 mm

D.  4 - 5 mm

E.   10 mm

101.         *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de:

A.  5 mm

B.  1 cm

C.  3 mm la extremitatea superioara si 7 mm la extremitatea inferioara

D.  1 mm la extremitatea superioara si 3 mm la extremitatea inferioara

E.   4 mm la extremitatea superioara si 6 mm la extremitatea inferioara

102.         Zonele de minima rezistenta ale barei linguale la proteza scheletata mandibulara sunt:

A.  jonctiunea ei cu conectorul principal

B.  mijlocul barei

C.  jonctiunea ei cu conectorii secundari

D.  unirea ei cu seile

E.   A + B

103.         Rolul crosetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de:

A.  a devia mandibula in pozitie excentrica

B.  a rigidiza bara linguala

C.  a solidariza dintii restanti

D.  a avea efecte disortodontice

E.   a lega seile protezelor

104.         *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabila pentru pacient este de:

A.  Placuta mucozala dependenta de marimea edentatiei

B.  croset continuu

C.  bare

D.  conector principal dentar

E.   A + B

105.         *Latimea minima a placutei mucozale a protezei scheletate maxilare este:

A.  0,40 mm

B.  0,60 mm

C.  egala cu marimea spatiului edentat

D.  1 mm

E.   2 mm

106.         *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit:

A.  placuta mucozala cu latime redusa

B.  placuta mucozala cu latime mare

C.  placuta mucozala in forma de "U"

D.  placuta mucozala fenestrata

E.   placuta dentomucozala

107.         *Latimea placutei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:

A.  0,4-0,6 mm

B.  2 mm

C.  4-5 mm

D.  6-9 mm

E.   10 mm

108.         *Grosimea recomandata a placutei mucozale in forma de "U" a protezei scheletate maxilare este:

A.  0,20 mm

B.  0,40 mm

C.  0,60 mm

D.  1 mm

E.   2 mm

109.         Functiile crosetelor dentare turnate utilizate in tratamentul edentatiei partiale cu proteze scheletate sunt:

A.  ancorarea

B.  pasivitatea;

C.  frictiunea

D.  mentinerea indirecta

E.   desprinderea voluntara a protezei

110.         Retentia protezei scheletate depinde de urmatorii factori:

A.  sprijinul parodontal

B.  marimea retentivitatii subecuatoriale

C.  numarul de crosete utilizate

D.  tipul de croset ales

E.   pozitia pintenilor ocluzali

111.         *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dupa IONESCU este:

A.  de la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe fata proximala dinspre edentatie trece in diagonala si se apropie de suprafata ocluzala spre fata proximala opusa edentatiei

B.  de la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe fata proximala dinspre edentatie trece in diagonala si se apropie de colet spre fata proximala opusa edentatiei

C.  de la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe fata proximala opusa edentatie trece in diagonala si se apropie de colet spre fata proximala dinspre edentatiei

D.  din apropierea coletului pe fata proximala dinspre edentatie trece in diagonala si se apropie de suprafata ocluzala spre fata proximala opusa edentatiei

E.   in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oral

112.         *Elasticitatea bratului retentiv al crosetului turnat, a carui diametru se subtiaza uniform catre varf, ajungand sa fie jumatate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubtiat:

A.  egala

B.  de doua ori mai mica

C.  de doua ori mai mare

D.  de patru ori mai mare

E.   de opt ori mai mare

113.         Pintenii ocluzali externi principali prezinta urmatoarele caracteristici:

A.  transmit fortele paralel cu axul lung al dintilor

B.  elasticitate

C.  sunt plasati intr-un lacas de forma hemisferica

D.  sunt plasati intr-un lacas in forma de coada de randunica

E.   prezinta rigiditate absoluta

114.         Incercuirea (in protezarea partiala mobilizabila) intervine cu rol secundar in:

A.  Stabilizarea orizontala a protezei

B.  sprijin

C.  mentinere

D.  reciprocitate

E.   pasivitate

115.         Reciprocitatea corecta a crosetelor se poate realiza prin urmatoarele metode:

A.  utilizarea crosetului Ackers

B.  utilizarea crosetului Ney I

C.  utilizarea crosetului Ney II

D.  utilizarea crosetului "Fehr"

E.   utilizarea crosetului de sarma

116.         Plasarea pintenului ocluzal, in edentatiile terminale, in fosa meziala a dintelui stalp determina:

A.  ca proteza sa actioneze ca o parghie de gradul I

B.  ca proteza sa actioneze ca o parghie de gradul al II-lea

C.  micsorarea unghiului de inclinatie sub care se face bascularea prin infundare a seilor

D.  marirea unghiului de inclinatie sub care se face bascularea prin infundare a seilor

E.   transmiterea mai uniforma a presiunilor pe crestele alveolare

117.         Caracteristicile crosetelor circulare sunt:

A.  bratul retentiv ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal

B.  portiunea flexibila a bratului retentiv actioneaza prin tractiune asupra retentivitatii dintelui stalp

C.  portiunea flexibila a bratului retentiv actioneaza prin presiune asupra retentivitatii dintelui stalp

D.  dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertia

E.   insertia protezelor este mai usoara decat dezinsertia

118.         Crosetul circular Ackers deschis anterior este indicat:

A.  daca zona de retentie subecuatoriala este maxim 0,25 mm

B.  daca zona de retentie subecuatoriala este maxim 0,50 mm

C.  daca retentivitatea favorabila a dintelui stalp este situata vestibulo-distal

D.  daca retentivitatea favorabila a dintelui stalp este situata vestibulo-mezial

E.   in edentatii clasa a III-a Kennedy

119.         *Retentivitatea favorabila a dintelui stalp, pentru plasarea unui croset circular Ackers deschis posterior este dispusa:

A.  vestibulo-distal

B.  oro-mezial

C.  mezial

D.  distal

E.   vestibulo-mezial

120.         Retentivitatea favorabila a dintelui stalp, pentru plasarea unui croset inelar sau cu 4 brate, trebuie sa fie:

A.  maxim 0,25 mm pe premolari

B.  maxim 0,50 mm pe premolari

C.  maxim 0,25 mm pe molari

D.  maxim 0,50 mm pe molari

E.   maxim 0,50 mm pe premolari si molari

121.         *Crosetul circular "in ac de par" se aplica cel mai des pe urmatorii dinti:

A.  molari maxilari inclinati mezial

B.  molari mandibulari inclinati mezial

C.  premolari maxilari

D.  premolari mandibulari

E.   canini

122.         Crosetul Bonwill este foarte utilizat in urmatoarele situatii:

A.  edentatii clasa I Kennedy

B.  edentatii clasa a II-a Kennedy

C.  edentatii clasa a III-a Kennedy

D.  edentatii clasa a IV-a Kennedy

E.   A + B

123.         *Bratul retentiv al crosetului turnat in "T" pleaca din:

A.  conectorul principal

B.  saua scheletului metalic

C.  pintenul ocluzal

D.  crosetul continuu

E.   corpul crosetului

124.         Utilizarea crosetului turnat in "T" este contraindicata in urmatoarele situatii:

A.  in edentatii terminale, cand zona retentiva a dintelui stalp se afla mezial

B.  in edentatii terminale, cand dintele stalp are un ecuator protetic inalt

C.  edentatii terminale, cand zona retentiva a dintelui stalp se afla distal

D.  cand exista o zona retentiva muco-osoasa in dreptul conectorului secundar al bratului retentiv

E.   cand retentivitatea dintelui stalp este mai mare de 0,50 mm

125.         Crosetul Ney Nr.1 se aplica pe dintii care au linia ecuatoriala:

A.  cu traiect tipic situat la mijlocul fetei proximale dinspre edentatei, urcand oblic vestibular si oral spre ocluzal pe fata proximala opusa edentatiei

B.  cu traseu tipic liniar in 1/3 ocluzala a dintelui stalp

C.  traseu tipic liniar in 1/3 cervicala a dintelui stalp

D.  cu traiect tipic situat la mijlocul fetei proximale dinspre edentatei, coborand oblic vestibular si oral spre cervical pe fata proximala opusa edentatiei

E.   numita "ecuator protetic Nr.1"

126.         Din a doua grupa de crosete Ney fac parte urmatoarele crosete:

A.  crosetul mixt biactiv

B.  crosetul cu actiune posterioara

C.  crosetul cu actiune posterioara inversa

D.  crosetul unibar

E.   crosetul inelar

127.         *Crosetul R.P.I. utilizat in terapia edentatiei partiale cu proteze scheletate are urmatoarele componente:

A.  brat retentiv divizat in forma de "T", pinten ocluzal si conector secundar

B.  placa proximo-orala, brat retentiv divizat in "I", pinten ocluzal

C.  brat retentiv divizat in "I", pinten ocluzal, placa linguala

D.  brat retentiv din sarma, pinten ocluzal, placa palatinala

E.   placa proximo-orala, brat retentiv divizat in "I", pinten ocluzal,conector principal

128.         *Crosetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dintii care au linia ecuatoriala:

A.  tipica

B.  in diagonala

C.  numita "ecuator protetic Nr.2"

D.  inalta, unde retentia este mare, aproape de ocluzal

E.   coborata

129.         Avantajele crosetelor mixte utilizate in tehnologia protezelor scheletate sunt:

A.  reparatii usoare

B.  pot fi aplicate in zone de retentie de 0,25 mm

C.  contact liniar cu dintele stalp

D.  vizibilitate redusa

E.   se dezactiveaza in timp

130.         La sistemul de bare si calareti Gilmore, barele au urmatoarea forma pe sectiune:

A.  rotunda

B.  patrata

C.  dreptunghiulara

D.  ovala

E.   semipiriforma

131.         Din sistemele articulate de mentinere, sprijin si stabilizare fac parte:

A.  ruptorii de forte

B.  capsele

C.  amortizorii de forte

D.  balamalele

E.   culisele

132.         Caracteristicile conectorilor secundari utilizati in tehnologia protezei scheletate sunt:

A.  rigiditate

B.  traiect vertical

C.  jonctiune cu pintenii ocluzali intr-un unghi de 90 de grade sau mai mic

D.  traiect sinuos

E.   utilizare rara

133.         Tipurile de conectori secundari sunt:

A.  monoactivi

B.  proximali

C.  interdentari

D.  ai bratelor elastice ale crosetelor divizate

E.   elastici

134.         Saua protezei scheletate (sa metalica si acrilica) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A.  rigiditate

B.  elasticitate

C.  conductibilitate termica redusa

D.  adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact

E.   sa permita efectuarea captusirilor

135.         La conceperea protezelor in edentatia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatoriala este plasata vestibulo-distal, sunt indicate urmatoarele crosete:

A.  divizat in "T"

B.  Ackers deschis edental

C.  Ackers deschis dental

D.  circular cu brat intors

E.   divizat in "semiT"

136.         Caracteristicile conceperii protezelor in edentatia clasa a II-a Kennedy sunt:

A.  extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre

B.  elementul contrabasculant este unilateral

C.  elementul contrabasculant nu este necesar

D.  elementul contrabasculant este plasat pe partea opusa edentatiei

E.   elementul contrabasculant este plasat in vecinatatea seii

137.         *Momentul amprentarii preliminare in edentatia partiala tratata cu proteze partiale scheletizate este:

A.  in prima sedinta de prezentare a pacientului

B.  dupa realizarea tratamentelor preprotetice

C.  dupa realizarea tratamentelor proprotetice

D.  inainte de orice fel de tratament

E.   dependent de tipul de edentatie

138.            *Amprenta preliminara in edentatia partiala serveste la confectionarea:

A.  modelului documentar

B.  modelului functional

C.  modelului de studiu si diagnostic

D.  modelului de lucru

E.   modelului final

139.            Caracteristicile amprentei functionale in edentatia partiala protezata mobilizabil sunt legate de:

A.  tratamentele preprotetice

B.  amprenta preliminara

C.  clasa de edentatie

D.  tipul de sprijin al protezei

E.   vechimea edentatiei

140.         Reproducerea anatomica perfecta a suportului dento-parodontal prin amprentele functionale, in edentatiile clasa I si a II-a Kennedy are ca scop realizarea:

A.  sprijinului parodontal

B.  sprijinului muco-osos

C.  mentinerii protezei

D.  stabilizarii protezei

E.   protectia tesuturilor mucozale

141.         Scopul amprentei functionale in edentatiile clasa I si a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt:

A.  reproducerea anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare

B.  sa redea forma anatomica a mucoasei crestelor alveolare

C.  marginile amprentei sa fie extinse la maxim, dar in limite fiziologice

D.  sa asigure modelarea marginala functionala

E.   sa redea forma functionala a mucoasei crestelor alveolare

142.         Amprenta functionala necompresiva pentru realizarea protezelor scheletate este indicata in urmatoarele cazuri:

A.  clasa I Kennedy la maxilar

B.  clasa I Kennedy la mandibula, cand se utilizeaza ruptori de forte

C.  clasa a II-a Kennedy la maxilar

D.  clasa a III-a Kennedy la maxilar, cand se utilizeaza ruptori de forte

E.   clasa a IV-a Kennedy la mandibula

143.            In edentatiile clasa a III-a Kennedy, in care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal, scopul amprentei functionale este:

A.  reproducerea anatomica perfecta a dintilor restanti

B.  redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare

C.  redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare

D.  marginile amprentei nu trebuie modelate functional

E.   marginile amprentei sa fie modelate functional

144.         Amprenta functionala de spalare se utilizeaza pentru confectionarea protezelor scheletate in urmatoarele tipuri de edentatii:

A.  clasa I Kennedy la mandibula

B.  clasa a II-a Kennedy la mandibula

C.  clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde seile nu au versant vestibular

D.  clasa a III-a Kennedy la mandibula, unde seile nu au versant vestibular

E.   clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde seile nu au versant vestibular

145.            *Momentul turnarii modelului intr-o amprenta cu alginate este:

A.  in maxim 1-2 minute

B.  in maxim 15 minute

C.  in maxim o ora

D.  in maxim 24 de ore

E.   dependent de tehnica de amprentare

146.         Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate pot fi:

A.  bule de aer

B.  lipsuri

C.  desprinderea partiala a alginatului din lingura

D.  imprecizii la nivelul boltii palatine

E.   imprecizii la nivelul dintilor restanti

147.         Metodele de determinare si inregistrare a relatiei intermaximare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate sunt:

A.  dependente de situatia clinica

B.  independente de situatia clinica, obligatoriu cu sabloane de ocluzie

C.  pozitionarea manuala a modelelor in imtercuspidare maxima

D.  pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de intercuspidare maxima

E.   cu ajutorul sabloanelor de ocluzie

148.         *Pozitionarea manuala a modelelor in intercuspidare maxima, in vederea confectionarii unor proteze scheletate se face in urmatoarele situatii:

A.  in orice situatie

B.  in nici o situatie

C.  cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral

D.  in edentatii reduse, cu ocluzie stabila si cu dimensiunea verticala de ocluzie pastrata sau redusa

E.   in functie de varsta pacientului

149.         Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate se face cu sabloane de ocluzie in urmatoarele situatii:

A.  intotdeauna

B.  in nici o situatie

C.  in edentatiile de clasa I si a II-a Kennedy, cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente

D.  in edentatiile de clasa a IV-a Kennedy intinse sau extinse, cind opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala sau totala

E.   cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral

150.         *Determinarea functionala a relatiilor intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate nu poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

A.  edentatii clasa I Kennedy

B.  edentatii clasa a II-a Kennedy

C.  edentatii clasa a III-a Kennedy

D.  edentatii clasa a IV-a Kennedy

E.   in nici o situatie

151.         Dupa aplicarea protezelor partiale scheletete in cavitatea bucala se verifica:

A.  fizionomia

B.  fonatia

C.  mentinerea si stabilitatea protezelot

D.  gradul de finisare al protezelor

E.   ocluzia

152.         Testul de rotatie al protezei scheletate se refera la:

A.  verificarea daca proteza basculeaza prin infundare

B.  verificarea daca proteza basculeaza prin desprindere

C.  verificarea daca proteza basculeaza vestibulo-oral

D.  aplicarea de presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele contrabasculante

E.   aplicarea de tractiuni verticale asupra protezei

153.         *Verificarea mentinerii protezei scheletate se efectueaza prin:

A.  presiuni alternative pe dintii stalpi

B.  presiuni alternative pe dintii laterali artificiali si pinteni

C.  existenta unei adaptari optime a pintenilor ocluzali in lacasurile special preparate

D.  tractiuni in axul de dezinsertie al protezei asupra portiunilor flexibile ale bratelor retentive ale crosetelor

E.   testul de rotatie al protezei

154.         Dupa aplicarea protezelor partiale scheletizate, durerea localizata numai la nivelul crestelor poate fi cauzata de:

A.  exostoze

B.  conectori principali elastici

C.  mucoasa subtire, atrofica lezata de marginile subtiri ale protezei

D.  sei supraextinse

E.   contacte premature si interferente

155.         Cauzele care determina muscarea obrajilor la pacientii purtatori de proteze partiale sunt:

A.  tonusul scazut al muschiului buccinator

B.  tonusul crescut al orbicularului buzelor

C.  ocluzie laterala cap la cap

D.  comportamentul propulsiv al limbii

E.   nu exista

156.         Cauza ineficientei masticatorii determinata de o proteza partiala pot fi:

A.  lipsa de mentinere a protezei

B.  dinti artificiali abrazati

C.  dureri

D.  introducerea unor cantitati prea mari de alimente in gura

E.   ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate

157.         Readaptarea prin captusire a protezelor partiale scheletate se fac atunci cand:

A.  scheletul metalic este in stare buna si perfect adaptat la dintii restanti

B.  dintii artificiali sunt in stare buna  si montati corect

C.  crosetele turnate au fost inlocuite cu crosete de sarma

D.  extinderea seilor este prea mare

E.   ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiri

158.         Necesitatea captusirii protezelor partiale scheletate de clasa I si a II-a Kennedy se apreciaza prin:

A.  inocluzia laterala

B.  lipsa eficientei masticatorii

C.  aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distala a seii si pe elementele contrabasculante, la care aceasta se mobilizeaza

D.  testul de rotatie al protezei este pozitiv

E.   abrazia dintilor artificiali

159.         Rebazarea protezelor partiale scheletate se poate face in urmatoarele conditii:

A.  dinti artificiali abrazati

B.  dinti artificiali nedeteriorati

C.  schelet integru si bine adaptat pe dinti

D.  ocluzia poate fi corectata prin mici slefuiri si echilibrare

E.   scheletul nu se mai adapteaza pe dintii stalpi

160.         Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadelor artificiale se va face cand:

A.  dintii artificiali sunt nedeteriorati

B.  proteza scheletata a suferit mai multe captusiri

C.  scheletul metalic nu se mai adapteaza

D.  dintii artificiali s-au deteriorat sau abrazat

E.   apar atrofii galopante de creasta alveolara