Nevoia de a dormi si a se odihni

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Este o necessitate a finite umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp sufficient astefl incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.

Independenta in satisfacerea nevoii

Odihna =perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului fizic in ficat- acidul lactic, fie in rinichi organ excretor.

Somnul = forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe, in timpul somnului apare diminuarea metabolismului bazal, a tonusului bazal, a tonusului muscular, a respiratiei, a pulsului si a tensiunii arteriale.

Sunt 2 tipuri de somn :

somnolent classic sau ortodox (veritabila perioada de odihna pentru organism are rol reparator fortifiant);

somn paradoxal, rapid este important pentru refacerea creierului(creste fluxul sangvin in creier). Visele se produc in somnul paradoxal

Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent si din perioade de somn rapid.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de somn

Biologici : varsta - la varstnici se modifica calitatea somnului

Activitatea :nevoie de somn regenerator dupa activitate fizica adecvata.

Deprinderi de somn: culcarea la aceeasi ora unele deprinderi, activitati inainte de culcare(lectura placuta, baie calda, povesti sau jocul cu jucaria- la copil).

Ritm, somn, veghe:somnul noecturn este mai odihnitor.

Capacitatea de destindere:relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului

Psihologici :anxietatea, teama, nelinistea .

Manifestari de dependenta

Somnul

durata: la nou nascut intre 16-20h, la 1 an intre 14-16 ore, la 3 ani intre 9-13 ani, 5-11 ani intre 9-13 ore, adolescent 12-14 ore, la adult 7-9 ore, varstnic 6-8 ore.

Calitatea:regenerator, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta, se trezeste odihnit, vise placute.

Perioada de repaus:pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice perioadele de somn trebuiesc alternate cu peioade de activitate. Durata acestor perioade, intervalul la care se succed au un effect bine factor, recreativ, asupra organismului.

Perioada de relaxare sit imp liber permit refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale

Dependenta in satisfacerea nevoii

Nesatisfacerea acestei nevoi duce la aparitia urmatoarelor probleme de dependenta:insomnie, hipersomnie, incomoditatea, oboseala

Surse de dificultate

De ordin fizic:efectiuni organice:cerebrale, endocrine,constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul

De ordin psihic:afectarea gandirii, anxietatea, stress si frustare

De ordin sociologic: lipsa cunoasterii:anturaj inadecvat, ambianta indecvata

Insomnia

Insomnia : reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind.

Manifestari de dependenta

Somn perturbat

Nr de ore de somn: ore insuficiente de somn

Insomnii: paxientul doarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata

Insomnii terminale: dupa o adormire normala se trezeste sin u mai poate adormi

Calitatea somnului : pacientul cu somn interrupt, agitate superficial

Insomnii dormistionale: multiple perioade de veghe ce survin in timpul noptii. Aceste treziri pot fi dupa vise neplacute;

Insomnii predormitionale:stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului;

Insomnii postdormitionale:survin la varstnici mai alea la cei la care se culca la ore timpurii;

Atipiri in timpul zilei: pacientul atipeste pentru durate scurte de timp, in functie durata si nr lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn(falsa insomnie).

Cosmaruri :visul urat, pacientul se trezeste brusc din somn, agitate, adoarme din nou cu greutate.

Somnambulism: tulburare paroxistica de somn, pacientul se da jos din pat si umbla prin camera, strazi are privirea pierduta, miscari dezordonate, nu vorbeste dupa un timp se intoarce in pat si adoarme.

Apatie: lipsa de interes fata de ambianta, va ramane timp indelungat in cautarea somnului.

Pavor nocturn stare de spaima intense care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii, pacientl se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza are privirea ratacita, dupa cateva minute aceasta stare dispare, pacientul adoarme.

Neliniste :teama nejustificata care apare pe fond de instabilitate emotionala tulburand somnul pacientului.

Oboseala :pacientul se simte mai oboist ca la culcare

Pacientul cu insomnie

Obiectiv Analiza: Elixirul cristalin din Sare Analiza: Identificarea peroxidazei	Interventiile asistentei, autonome si delegate
Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ	Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii 10 minute inainte de culcare Ofera pacoentului o cana cu lapte inainte de culcare, o baie calda Invata pacientul care se trezeste devrem,e, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica apoi sa se culce din nou

Hipersomnia

Reprezinta orele excesine de somn . prelungirea duratei si intensificarea prinfunzimii somnului.

Manifestari de dependenta

Somn modificat: nr de ore de somn noaptea, peste 10 ore la adult si 12 ore la copil

Calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzimea si durata

Letargia : hipersomnie contiua, poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala.

Obnubilare : pacientul este somnolent cu atentia diminuata, miscarile spontane sunt limitate, raspunde la stimul verbal, dar raspunsul este lent si neclar.

Torpoare(stupoare) : caracterizat prin scaderea marcanta a activitatii mentale, absenta activitatilor fizice spontane, persoana nu raspunde lastimulii verbali, dar raspunde la stimuli durerosi prin gamete si miscari.

Comportamentul verbal si non verbal:lent, greor, raspunde cu dificultate la intrebari

Oboseala:stare de epuizare musculara si nervoasa.

Pacient cu hipersomnie

Disconfort

Reprezinta senzatia de jena de neplacere fizica si psihica.

Manifestari de dependenta

Iritabilitate : imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei.

Indispozitie, jena:stare de mahnire

Stare de discomfort diaforeza : ce prezinta discomfort

Dureri musculare:pozitie incomoda determina contractri musculare, prelungit, dureroase.

Pacient cu discomfort

Oboseala

Reprezinta senzatia penibila insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara.

Manifestari de dependenta

Fata : palida

Ochii:incercanati

Puls:rar, slab batut

Tensiunea arteriala: scade

Somn: somnolenta diurnal

Aspectul tegumentelor:palide, transpiratii reci

Stare psihica :plictiseala, apatie

Greutatea corpului:scade

Pacientul cu oboseala

Nevoia de a se recreea

Recreerea este o necessitate a finite umane de a se destined, de a se distra, recurgand pentru aceasta la activitati agreabile in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice.

Manifestari de independenta

Destinderea :stare de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare.

Satisfacerea :sentiment de multumire

Placere :senzatie agreabila

Amuzament:distractie

Interactiuni intre nevoia de a se recreea si celelalte nevoi

Satisfacerea nevoii de recreere conduce la activarea respiratiei si circulatiei, la o alimentatie echilibrata si eliminari adecvate.

Interventiile asistentei medicalepentru mentinerae independentei in nevoia de a se recreea

Exploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru trecerea timpului liber.

Organizeaza activitati recreative individuale sau un grup in functie de varsta, posbilitati si locul de desfasurarea al acestora.

Dependenta in satisfacearea nevoii

Nesatisfacerea nevoii de a se recreea se manifesta printr-o problema de dependenta:neplacerea de a efectua activitatea recreative.

Surse de dificultate

De ordin fizic: lezarea integritatii fizice, handicapul, diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt

De ordin psihologic: tulburari de gandire de memorie, anxietate, stress

De ordin sociologic : singuratatea, conflicte, esecuri.

Manifestari de dependenta

Inactivitatea: lipsa de interes fata de activcitatile curente ale vietii

Plictiseala: impresia de vid, de tristete

Tristete:stare afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie care impidica individual sa se inveseleasca.

Pacientul cu neplacerea de efectua activitati recreative