MODELAJUL DINTILOR PRIN TEHNICA ADITIEI DE CEARA

1 Notiuni introductive.

In prima parte a acestui manual ne-am ocupat de caracteristicile morfologice coronare si radiculare ale fiecarui dinte in mod individual. Dintii nu sunt niste entitati de sine statatoare, ci fac parte dintr-un sistem (sistemul stomatognat) deosebit de complex atat ca organizare cat si ca functionare. Pentru a putea intelege cat mai bine rolul dintilor si a caracteristicilor lor anatomice individuale in cadrul acestui sistem este timpul sa ne mutam cu studiul nostru la nivelul arcadelor dentare. Daca pana acum exercitiul nostru a constat in modelarea izolata a fiecarui dinte in parte, in aceasta noua etapa vom trece la modelajul dintilor la nivelul arcadelor dentare. In acest fel vom putea sa intelegem care sunt rapoartele fiecarui dinte cu vecinii sai atat in sens sagital cat si vertical ( anatagonistii). Acesta este primul pas spre intelegerea notiunilor de ocluzologie care sunt vitale pentru intelegerea functiilor si disfunctiilor aparatului dento-maxilar.

Tehnica aditiei de ceara este o metoda de construire a dintilor pas cu pas prin adaugarea de mici picaturi de ceara pe baza unor reguli foarte stricte. Scopul acestei tehnici este acela de a permite reconstituirea unuia sau mai multor dinti in marime naturala, imitand secventele organogenezei dintilor umani.

Tehnica aditiei de ceara are doua avantaje majore:

1.     Permite invatarea morfologiei functionale a dintilor si arcadelor dentare, a ocluzologiei si gnatologiei.

2.     Pregateste studentii pentru disciplina de "Tehnologia protezelor dentare" din semestrele urmatoare in care vor trebui sa modeleze machetele microprotezelor si puntilor dentare respectand morfologia individuala functionala a fiecarui caz in parte.

2. MATERIALE NECESARE

1.     Modele de lucru.

2.     Instrumentarul de modelaj din trusa "P.K.T."

3.     Un set multicolor de ceara de modelat.

4.     Pensula

5.     Creioane colorate

6.     O spirtiera.

1.     Modelele de lucru sunt reprezentate de modelele in gips dur ale celor doua arcade antagoniste. Sunt modele la scara 1,5 ( utilizate si in cadrul Facultatii de stomatologie din Nantes). Ele permit reconstituirea fetelor ocluzale (dupa radierea lor prealabila).

2.     Instrumentarul de modelaj. Vom folosi trusa de aditie de ceara a lui P.K. Thomas (una din cele mai cunoscute la ora actuala). Este compusa din 5 instrumente din care primele doua sunt destinate aditiei propriu zise a cerii (pot fi introduse in flacara). Celelalte trei instrumente sunt instrumente accesorii destinate modelarii reliefului ocluzal ( nu vor fi introduse in flacara).

Instrumentul nr.1 o sonda foarte groasa cu varful curbat. Ea va fi folosita succesiv pentru:

a.     plasarea conurilor

b.     in elaborarea metodica a versantelor cuspidiene,

c.      in realizarea crestelor marginale.

Fig.1 isntrumentul nr.1

Instrumentul nr.2 este o sonda dubla cu ambele capete recurbate si mai fina decat nr.1. Serveste la

a. o prima ajustare a santurilor si a crestelor de smalt

b. adaugarea ulterioara a unei cantitati infime de ceara pentru cautarea punctelor de contact atunci cand arcadele sunt in ocluzie.

Fig.2 instrumentul nr.2

Instrumentul nr.3 instrument activ la ambele capete. Partile active au forma conica de grosimi diferite.

Are o dubla utilizare:

a.     desenarea santurilor secundare

b.     desenarea santurilor principale.

c.      Realizarea ambrazurilor vestibulare, orale si ocluzale.

Fig.3 instrumentul 3

Instrumentul nr.4 este o lama transanta dubla cu doua angulatii. O lama este activa doar in axul instrumentului iar cealalta este activa si perpendicular pe axul instrumentului avand o forma curba care permite realizarea convexitatilor si concavitatilor.

Serveste la sculptura succesiva a :

a.     ambrazurilor.

b.     rebordurilor marginale.

c.      conturul vestibular si lingual.

d.     liniilor de tranzitie.

e.     foselor si depresiunilor

Fig.4 instrumentul nr.4

Instrumentul nr. 5:este un bisturiu dublu.

Este folosit pentru modelajul:

a.     versantelor orale cuspidiene

b.     crestele triunghiulare si oblice

c.      tuberculilor dentari.

Fig.5 instrumentul nr.5

In cazul lipsei trusei lui P.K. Thomas , se poate utiliza provizoriu:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

a.     o sonda nr.23 modificata cu ajutorul unui disc de carborund prin tocirea varfului si realizarea a patru fete laterale.

b.     O sonda foarte fina nemodificata.

c.      Un bizotator de smalt care poate fi transformat in instrumentul nr.5

d.     Un instrument de finisat conic din care se poate realiza instrumentul nr.3

e.     O spatula Lang din care se poate realiza instrumentul nr.4

fig. 6 ajustarea instrumentelor cu ajutorul discului de carborund

3.     set multicolor de ceara de modelat . exista pe piata mai multe tipuri de seturi de ceara de modelat: Whip Mix, Almore, Plastodent set ( Degussa). In general este o ceara de modelat inlay de tip regular. Culorile diferite sunt necesare pentru a putea modela fiecare element de relief coronar intr-o culoare diferita. In acest fel cele mai fine detalii de morfologie coronara vor putea fi puse in evidenta. Exista un cod al culorilor propus in 1987 de Romerowski si Bresson.

Codul culorilor recomandat de Romerowski si Bresson(1987)

4.     Pensulele: pot fi sintetice (pentru curatirea suprafetelor coronare) sau din par natural pentru manipularea pudrei de talc ( utilizata la depistarea contactelor cu dintii vecini si antagonisti).

5.     Creioane colorate : vor fi folosite pentru marcarea pe modelul de lucru a zonelor in care vor fi realizate diferitele elemente de relief coronar.

6.     Spirtiera : este sursa de caldura care permite incalzirea instrumentelor.

3. TEHNICA DE LUCRU

1. MANIPULAREA CERII

Pentru a putea trece la modelarea unei coroane dentare din ceara va trebui intai sa invatam sa utilizam instrumentele, ceara si flacara in asa fel incat sa putem manipula ceara picatura cu picatura.

Pentru aceasta va trebui intai sa ne pozitionam corect la masa de lucru in asa fel incat sa se formeze un triunghi intre noi, flacara si trusa de ceara. De asemenea, coatele trebuie sa se sprijine pe masa de lucru si se vor misca doar in plan orizontal dupa axul de rotatie al cotului.

Fig.7 Pozitia corecta la postul de lucru

2.ERORI DE EVITAT.

a.     Inainte de a lua ceara vom incalzi in flacara unul din varfurile instrumentelor 1 sau 2. Dupa ce pe varful instrumentului am luat o picatura de ceara , reincalzirea se va face prin reintroducerea in flacara a portiunii mijlocii a instrumentului. Trebuie sa evitam reincalzirea varfului sondei deoarece ceara va avea tendinta de a se acumula pe partea intermediara a instrumentului si nu vom mai putea manipula.

Fig.8 incalzirea varfului instrumentului in flacara                    fig.9 prelevarea unei picaturi de ceara din trusa

 

Fig.10 reincalzirea corecta a instrumentului                      Fig.11 reancalzirea incorecta a instrumentului

b.     Trebuie avut grija sa nu incalzim excesiv ceara deoarece se poate evapora sau isi poate pierde prin supraincalzire parametrii fizico-chimici. Deci, nu se va lasa sonda prea mult timp in flacara si se va trece rapid de la flacara la ceara sau de la flacara la model.

c.      Nu se vor utiliza cantitati mari de ceara. Aceasta eroare comisa cu scopul de a lucra mai rapid face ca executantul sa se piarda rapid intr-o masa de ceara fara forma si volum precis. Va pierde astfel, timp pretios pentru a reda coroanei o morfologie naturala.

4 APLICATII PRACTICE

1. REALIZAREA CONURILOR DE CEARA

Prima etapa pentru realizarea unui cuspid consista in depunerea unui con de ceara galbena pe suprafata redusa a modelului de gips. Acest con de ceara constituie suportul destinat receptionarii urmatoarelor mici picaturi de ceara colorata diferit care vor forma volumul cuspidului. Plasarea conului trebuie realizata cu mare precizie , lungimea sa fiind in concordanta cu reguli specifice pentru fiecare cuspid in parte.

Pentru obtinerea experientei in lucrul cu instrumentele si ceara se vor realiza o serie de 20 de conuri pe o foaie de hartie de matematica. Exercitiul consta in depunerea cu mare precizie a unei picaturi de ceara si de a-I da forma dorita.

Vom utiliza instrumentul de ceara nr.1 pentru formarea conurilor de ceara. Atat acest instrument cat si celelalte din trusa sunt realizate in asa fel incat sa se incalzeasca si sa se raceasca foarte rapid.

Se va trece instrumentul prin flacara incercand sa concentram temperatura maxima pe extremitatea sa pe o lungime de aproximativ 1 cm.

Dupa ce au fost realizate cele 20 de conuri, le vom transforma in 20 piramide. In jurul fiecarui con vom depune picaturi de ceara ( rosie, verde, albastra) pentru a realiza trei fete de culori diferite.

Fig.13 depunerea conurilor de ceara si realizarea piramidelor cu fete diferit colorate

2. REALIZAREA CUSPIZILOR DE CEARA

a.     In momentul depunerii la locul dorit a picaturii de ceara trebuie sa facem o racire lejera inainte de a retrage instrumentul. In acest fel vom evita ca ceara sa ramana lipita de instrument.

FIG.14 sonda nu se retrage decat dupa o usoara racire  punerea in pozitie a primelor picaturi de ceara

b.     Nu trebuie sa revenim cu ceara imediat in acelasi loc. Prima picatura de ceara daca nu s-a racit si solidificat destul picatura urmatoare se va aplatiza in loc sa-si pastreze forma sa rotunda. Trebuie, deci sa plasam o serie de picaturi care vor reprezenta baza viitoarelor conuri inainte de a reveni la prima.

Fig.15 Faza1=2 picaturi suprapuse                   faza2 =3 picaturi suprapuse faza3= realizarea versantilor cuspidieni

c.      Pentru transformarea imediata a unei picaturi in con este suficient sa o depunem pe model si sa suflam lejer in acelasi timp cu ridicarea sondei pentru a intinde ceara in inaltime.

fig.16 intinderea cerii pentru realizarea conului unui cuspid. Executantul sufla usor in timp ce retrage sonda.

3.TEHNICA ADITEI DE CEARA: REALIZAREA FETEI OCLUZALE A MOLARULUI 1.6 PE MODELELE PEDAGOGICE.

a.Prepararea modelului superior inainte de modelarea cerii.

Marcarea reperelor:

1.     cu un creion cu mina de grafit vom marca creasta sagitala a cuspizilor vestibulari. Creionul este mentinut perpendicular pe varfurile cuspidiene si vom trasa o linie de la primul primul premolar superior pana la al doilea molar superior. De aceeasi maniera vom marca si cuspizii platinali.

2.     Vom prelungi liniile trasate pe fetele vestibulare respectiv palatinale , prelungind varfurile cuspidiene pana la rebordul gingival.

3.     La 4 mm de varfurile cuspidiene se va trasa o linie orizontala care va servi drept drept linie ghid dupa care se reduce fata ocluzala.

4.     Se va reteza fata ocluzala a 1.6 pana la linia orizontala.

5.     Vom determina aproximativ amplasarea cuspizilor originali pe suprafata obtinuta prin prelungirea reperelor vestibulare si palatinale.

6.     Apoi vom trasa liniile cuspidiene vestibulare si palatinale pe suprafata retezata.

7.     Intersectia acestor repere va defini amplasarea bazelor conurilor cuspidiene.

b.Realizarea fetei ocluzale a molarului 1.6 in pozitia de intercuspidare maxima.

Se va face in cocncordanta cu caracteristicile morfollgice individuale ale molarului 1.6 dar si cu respectarea contactelor ocluzale cu dintii antagonisti.

A.     vom trasa reperele pe fata ocluzala retezata.

B.     - vom pozitiona conurile de ceara galbena.

Cuspidul DV va depasi cuspizii vestibulari mandibulari pana la santul disto-vestibular al 4.6

Cuspidul MP va fi indreptat pana la fundul fosei centrale a 4.6

Cuspidul DP va fi dirijat pana la contactul cu creasta marginala distala a 4.6

Cuspidul MV va fi dirijat sa depaseasca santul MV al 4.6; nu va veni in contact cu cuspidul MV al 4.6

C.     realizarea crestelor marginale cu ceara albastra

D.     realizarea stratului de smalt si restul fetei ocluzale cu ceara alba.

4.REALIZAREA FETEI OCLUZALE A 4.5, 4.6 PE MODELELE PEDAGOGICE.

Desenati:

1.     Pe fata V si L axele cuspidiene a fiecarui cuspid, prelungindu-le pana la colet.

2.     Retezati fata ocluzala a 4.5 pana la 1mm sub punctele de contact proximale. Trasarea reperelor pe platou, a liniilor varfurilor cuspidiene vestibulare si linguale pana la santul principal.

3.     Pe platoul lui 4.5 vom proiecta varfurile axelor cuspizilor V si L aceste axe vor intersecta liniile cuspidiene. Vom obtine, astfel, punctele care definesc pozitia bazelor conurilor cuspidiene.

4.     Construirea conurilor cu ceara galbena.

a.     Conul vestibular va intra in usor contact cu crestele marginale ale 1.4 si 1.5 intre cele doua puncte de contact.

b.     Conul lingual se va situa intre 1.4 si 1.5 dar fara sa realizeze contact.

c.      Se vor realiza crestele marginale cu ceara albastra.

d.     Se va realiza restul fetei ocluzale cu ceara alba.

5. REALIZAREA FETEI OCLUZALE A PRIMULUI MOLAR MANDIBULAR.

Material si metoda : la fel ca si inainte,

Construirea conurilor:

a.          Conurile linguale: Conul M este situat intre 1.5 si 1.6 fara sa atinga acesti dinti. Conul D se va pozitiona intre cei doi cuspizi palatinali ai 1.6

b.          Conurile vestibulare : Conul D intra in contact usor cu foseta distala a 1.6 . Conul M ajunge la acelasi nivel cu fosa centrala a 1.6. Conul M in usor contact cu crestele marginale ale 1.5 si 1.6

c.           Realizarea crestelor marginale cu ceara albastra.

d.          Realizarea restului fetei ocluzale cu ceara alba.

Fig. 17 Schema santurilor si fosetelor                   schema simplificata a cuspizilor