INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR

A. DATE GENERALE

Incisivii centrali superiori sunt situati in stanga si dreapta liniei mediene a arcadei dentare maxilare. Conform sistemului international de notare, simbolurile pentru acesti doi dinti sunt:

1.1-incisivul central superior drept

2.1-incisivul central superior stang.

Incisivii centrali superiori erup pe arcada dentara la varsta de 7-8 ani dar radacina lor va fi complet edificata la 10 ani.

Dimensiunile medii ale incisivilor centrali superiori sunt urmatoarele:

inaltimea coronara: 10 mm

inaltimea radacinii : 13 mm

diametrul coronar M-D : 8,5-9 mm

diametrul coronar V-O : 7 mm

Numarul lobilor de dezvoltare:-3 lobuli de crestere pe fata vestibulara

-1 lob de crestere pe fata palatinala care va forma cingulumul.

B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE

Incisivul central superior este dintele frontal cu cele mai mari dimensiuni atat in sens M-D cat si V-O. Coroana sa are o forma de lopata . Perimetrul sau este mai apropiat de forma unui patrat decat de un dreptunghi. Prezinta patru fete laterale (M, D, V, P) si o muchie incizala.

I. FATA VESTIBULARA:-este cea mai mare fata a incisivului central superior.

1.   Dimensiuni:-diametrul maxim = 9mm este situat in zona marginii incizale

-diametrul minim = 6,5mm este situat in zona coletului

2.Perimetrul (conturul) - este format de patru laturi: meziala, incizala, distala si cervicala.

a)marginea cervicala: are forma unui arc de cerc cu concavitatea spre incizal. Este mai mica decit marginea incizala.

b).marginea incizala - opusa marginii cervicale. Este rectilinie. La dintii cu morfologie primara are un aspect usor crenelat dat de forma celor trei lobi de crestere de pe fata vestibulara. Are un traiect rectiliniu usor inclinat in sens M-D.

c)marginea meziala:- este mai mare decat marginea distala. Este convexa si convergenta spre colet. Formeaza cu marginea incizala un unghi drept (de 90grd) bine exprimat.

d).marginea distala:-este mai scurta decat marginea meziala. Acest lucru face ca ea sa fie mai convexa si mai convergenta spre colet decit marginea meziala. Unghiul format de marginile distala si incizala este mai aplatizat si usor rotunjit.

3.Relieful:-este plan convex

-convexitatea maxima :-in sens M-D este situata in 1/3 meziala

-in sens cervico-incizal in 1/3 cervicala.

-prezinta doua santuri care o impart in 3 lobi : M, D, central. Lobul D este cel mai mare, cel M este mijlociu iar cel central este cel mai mic. Cele doua santuri sunt mai accentuate in zona marginii incizale si ele se pierd treptat spre jumatatea inaltimii fetei vestibulare.

II. FATA PALATINALA:

1.Dimensiuni: -sunt putin mai reduse decat cele ale fetei vestibulare

2.Perimetrul (conturul): -este format de cele patru margini: M, D, cervicala si incizala. Toate cele patru margini ale fetei palatinale respecta caracteristicile marginilor fetei vestibulare cu precizarea ca sunt mai reduse ca dimensiuni decat acestea.

3.Relieful:-este concav in 1/3 incizala si 1/3 mijlocie si convex in 1/3 cervicala.

a)zona concava: -este delimitata de 2 creste marginale de smalt. Crestele sunt mai proeminente si mai puternice spre 1/3 cervicala a fetei palatinale unde se intalnesc cu cingulumul.

-in zona concava a fetei palatinale pot sa mai apara doua depresiuni longitudinale mai mult sau mai putin vizibile.

b) zona convexa:-se gaseste in 1/3 cervicala a fetei palatinale si este reprezentata de cingulum.

-cingulumul: -este o proeminenta de smalt emiseferica. El este format din cel de-al patrulea lob de crestere a incisivului central superior. Poate avea o forma bilobata sau trilobata

-foramen caecum (gaura oarba):-este o foseta situata la baza cingulumului si care apare ca o discontinuitate a stratului de smalt.

III. FATA MEZIALA:-are o forma triunghiulara cu varful spre marginea incizala.

1.Dimensiuni:- inaltimea : 9mm

-diametrul V-O : 7mm

-dimensiunile fetei M sunt mai mari decat cele ale fetei D.

2.Conturul:-este reprezentat de marginile: P, V, cervicala.

a)marginea cervicala: -are forma unui "V" deschis spre radacina si cu varful usor rotunjit. Este baza triunghiului format de laturile fetei M.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

b)marginea vestibulara: -are forma unei linii curbe usor convexe cu convexitatea maxima situata in 1/3 cervicala.

c)marginea palatinala: -are forma unei linii curbe care este convexa in 1/3 cervicala si concava in cele 2/3 incizale.

3.Relieful: -este convex in dublu sens:-in sens V-O are convexitatea maxima in 1/3 cervicala.

-in sens cervico-incizal are convexitatea maxima in 1/3 incizala unde exista si punctul de contact cu dintele vecin.

IV.FATA DISTALA:-are, de asemenea, o forma triunghiulara.

1.Dimensiuni: sunt mai reduse decit cele ale fetei meziale

2.Conturul: - este de forma triunghiulara format din marginile:P, V, si cervicala.

3.Relieful: -este mai convex decit cel al fetei meziale.

V.MARGINEA INCIZALA: -este situata la polul opus marginii cervicale si reprezinta extremitatea libera a incisivului central superior.

are o forma rectilinie usor oblica in sens M-D si incizo-cervical

la dintii cu morfologie primara are un aspect usor crenelat cu 3 proeminente pe marginea incizala care corespund celor trei lobi de crestere vestibulari. In urma procesului de abraziune aceste proeminente dispar in timp.

Formeaza cu marginea meziala a fetei vestibulare un unghi drept, iar cu marginea distala un unghi obtuz cu virful rotunjit

C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

Radacina unica, puternica, forma cilindro-conica.

Sectiunea transversala la nivelul coletului este de forma triunghiulara cu unghiurile rotunjite.

Varful radacinii este usor recurbat spre distal

D. CAMERA PULPARA SI CANALUL RADICULAR

CAMERA PULPARA:

v    are un volum de 3-4 ori mai mic decat cel al coroanei

v    forma este asemanatoare cu cea a coroanei dar turtita V-P

v    pe peretele incizal sunt prezente 3 coarne pulpare corespunzatoare celor 3 lobi de crestere

CANALUL RADICULAR

v    Se gaseste in interiorul radacinii, fiind asemanator ca forma si traiect cu aceasta.

v    La nivel apical prezinta numeroase ramificatii care formeaza "delta apicala"

MODELAJUL DIRIJAT IN GIPS AL INCISIVIVULUI CENTRAL SUPERIOR DREPT (1.1)

Modelajul in gips al incisivului central superior drept se va face la dimensiuni mai mari decit cele naturale, la o scara aproximativa de 2,5:1. Acest lucru este valabil pentru toti dintii pe care ii vom modela in cadrul acestui stagiu.

Dimensiunile care le vom folosi pentru partea coronara sunt urmatoarele:

Inaltimea partii coronare: 24 mm

Diametrul M-D: 20 mm

Diametrul V-P: 20 mm

1. Pe fetele laterale ale blocului de gips se va trasa o linie la 24 mm care va delimita inaltimea viitoarei parti coronare a incisivului central superior. Dupa delimitarea inaltimii partii coronare se vor nota pe soclu fetele laterale ale blocului de gips M, D, V, P.

2. Pe viitoarea fata incizala se va desena un patrat cu latura de 20 mm ca in fig.1

3. Se vor prelungi laturile patratului pe fetele laterale ale blocului de gips pana la linia care delimiteaza inaltimea partii coronare.

4. Se indeparteaza surplusul de gips delimitat de liniile care le-am trasat, in asa fel incat sa obtinem in zona partii coronare un paralelipiped cu inaltimea de 24 mm si baza un patrat cu latura de 20 mm.

5. Pe fata incizala a blocului de gips se traseaza linia mediana in sens M-D si se prelungeste pe fetele M si D ale blocului de gips.

6. Pe fata meziala a blocului de gips se aplica desenul fetei M din fig.2

7.Pe fata distala a blocului de gips se aplica desenul fetei D din fig.3.

8. Pe fata incizala a blocului de gips se unesc punctele A cu A' si B cu B',rezultand astfel, doua linii paralele. Suprafata cuprinsa intre aceste doua linii va delimita latimea marginii incizale a incisivului central superior.

9. Pe fata vestibulara se unesc punctele de pe marginile vestibulare ale desenelor de pe fetele meziala si distala. Linia rezultata prin unirea acestor puncte va delimita zona de convexitate maxima a fetei V a incisivului central superior.

10. Pe fata palatinala se unesc punctele de pe marginile palatinale ale desenelor de pe fetele meziala si distala. Linia rezultata prin unirea acestor doua puncte va delimita zona de convexitate maxima a fetei palatinale a incisivului central superior.

11. Se indeparteaza surplusul de gips care este cuprins in ariile delimitate de liniile pe care le-am trasat la etapele anterioare.

12. Pe fata vestibulara a blocului de gips se aplica desenul fetei vestibulare din fig.4.

13. Pe fata palatinala a blocului de gips se aplica desenul fetei palatinale din fig.5

14. Pe fata distala a blocului de gips se vor uni prin doua drepte paralele punctele omoloage de pe marginile distale ale desenelor de pe fetele vestibulara si palatinala. Linia superiora ne va ajuta la modelarea unghiului disto-incizal mai rotunjit, in timp ce dreapta inferioara acesteia va delimita convexitatea maxima de pe fata distala

15. Pe fata meziala se unesc printr-o dreapta punctele omoloage de pe marginile meziale ale desenelor de pe fetele palatinala si vestibulara. Aceasta dreapta va delimita convexitatea maxima a fetei meziale.

16. Pe fata incizala se vor uni printr-o dreapta punctele de pe marginile incizale ale desenelor fetelor vestibulara si palatinala. Aceasta dreapta va ajuta, de asemenea, la modelarea mai rotunjita a unghiului disto-incizal.

17. Se va indeparta surplusul de gips care este cuprins in ariile delimitate de dreptele pe care le-am trasat anterior.

18.Pe fata incizala a blocului de gips se va aplica desenul fetei incizale din fig.6.

19. Punctele care delimiteaza desenul fetei incizale se vor prelungi dupa cum urmeaza:

punctele A si B se vor prelungi pe fata vestibulara perpendicular pe baza acesteia.

punctul C se va prelungi pe fata D in asa fel incat linia trasata sa fie paralela cu marginea distala a fetei vestibulare

Din punctul D se va trasa pe fata meziala o dreapta care sa fie paralela cu marginea meziala a fetei vestibulare.

punctul F se va uni cu punctul care delimiteaza convexitatea maxima a fetei palatinale.

Prin trasarea acestor linii vom delimita pe fata palatinala o suprafata de gips care trebuie eliminata si care se gaseste in zona supracingulara. Indepartarea ei va contribui la crearea zonei concave de pe fata palatinala.

Pe marginile meziala si distala ale fetei V si pe marginile vestibulare ale fetelor M si D se vor delimita doua sectoare de surplus de gips prin indepartarea caruia vom obtine o ingustare a fetei V spre extremitatile ei M si D.

Dupa indepartarea surplusului de gips se va trece la finisarea incisivului central superior pe baza datelor morfologice coronare specifice acestui dinte.

5 CRITERII DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE A INCISIVULUI CENTRAL SUPERIOR

1.   COROANA MARE, VOLUMINOASA DE FORMA PATRATA ( ASEMANATOARE CU O LOPATA)

2.   UNGHIUL MEZIO -INCIZAL ESTE DE APROXIMATIV 90 DE GRADE IAR CEL DISTO-INCIZAL ESTE OBTUZ SI ROTUNJIT

3.   FATA MEZIALA ESTE MAI INALTA DECAT FATA DISTALA

4.   FATA PALTINALA PREZINTA UN RELIEF BINE EXPRIMAT CU CINGULUM, FORAMEN CAECUM SI CRESTE MARGINALE DE SMALT

5.   RADACINA ESTE UNICA,VOLUMINOASA SI CU APEXUL USOR RECURBATA SPRE DISTAL