Zgomote - riscuri pentru sanatate

Zgomote - riscuri pentru sanatate

Zgomotele constituie deseori un important factor de suprasolicitare in mediul de munca. Pe langa faptul ca zgomotele pot cauza leziuni ale aparatului auditiv, ele sunt percepute deseori ca deranjante. In plus zgomotele pot impiedica sau ingreuna comunicarea, sau pot atenua alte sunete pe care dorim sa le auzim.

Expunerea la zgomote puternice intr-o perioada scurta de timp poate determina diminuarea temporara a sensibilitatii acustice. De regula auzul revine dupa o perioada de recuperare mai scurta sau mai lunga. In cazul expunerii indelungate la zgomote puternice pot aparea leziuni la nivelul cililor situati in urechea interna, ceea ce se soldeaza cu o diminuare definitiva a auzului. O astfel de leziune a aparatului auditiv are caracter permanent si nu poate fi vindecata.

Cu cat zgomotul este mai puternic, cu atat mai repede apar leziunile auditive. Expunerea indelungata la zgomote cu nivel de presiune acustica din clasa A, depasind 85 dB, implica riscul unor leziuni auditive. Cu toate acestea, sensibilitatea individuala variaza puternic, ceea ce face ca persoanele sensibile sa prezinte riscul unor leziuni auditive chiar si in cazul expunerii indelungate la zgomote cu un nivel acustic sub 85 dB (A).

Chiar si o diminuare moderata a sensibilitatii auditive poate fi deranjanta, intrucat determina dificultati de comunicare. Acest lucru este mai usor de observat in cazul discutiilor in grup, cand individul poate fi deranjat de faptul ca mai multe persoane vorbesc in acelasi timp.

De obicei hipoacuzicii insisi devin constienti de afectiunea de care sufera intr-un stadiu destul de avansat, intrucat se obisnuiesc treptat cu diminuarea acuitatii auditive. Acufenele (tiuitul continuu in urechi) pot indica totusi existenta unor leziuni auditive. Un risc deosebit de leziuni auditive il constituie asa-numitele "zgomote sub forma de impulsuri", de exemplu zgomotele de impact. Expunerea la pocnituri izolate, dar suficient de puternice, poate provoca aparitia unei leziuni auditive definitive.

Pe langa faptul ca pot provoca leziuni ale aparatului auditiv, zgomotele ii pot impiedica pe salariati sa se concentreze asupra unei sarcini, constituind astfel un factor care ingreuneaza buna desfasurare a activitatii. De asemenea zgomotele pot fi percepute ca obositoare si deranjante.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Un alt dezavantaj pe care il prezinta zgomotele este acela ca ne impiedica sa percepem alte sunete. Astfel, posibilitatile de a comunica intr-un mediu zgomotos sunt reduse. Pentru a putea comunica cu voce tare intr-un mediu cu zgomote de peste 70 dB (A) trebuie sa stam la cel mult 1 m departare de interlocutor, cu conditia ca auzul acestuia sa fie perfect. La zgomote cuprinse intre 95 si 100 dB (A), trebuie sa tipam pentru a ne face auziti.

In aceste cazuri scad sensibil si posibilitatile de a percepe semnale acustice de avertizare, de ex. cele emise de un vehicul care se indreapta spre noi. Zgomotele pot deci constitui si un risc indirect de accidentare.

In afara sunetelor audibile sub forma de zgomote pot aparea si infrasunete. Prin "infrasunete" se inteleg sunete cu frecvente de pana la 22 Hz. Infrasunetele sunt percepute doar intr-o masura limitata de organele auditive ale omului. Daca infrasunetele au un nivel inalt, ele determina o anumita reactie. A fost identificat un asa-numit "prag de perceptie" care face trecerea spre aria de audibilitate. In prezent legatura dintre nivelele de infrasunete determinate si influenta acestora asupra indivizilor, manifestata prin somnolenta, reactii de agitatie, irascibilitate etc., a fost clarificata. Infrasunetele situate sub pragul de perceptie nu par sa aiba vreun efect asupra indivizilor. De aceea este de dorit ca nivelul infrasunetelor produse in mediul de munca sa nu depaseasca pragul de perceptie.

Infrasunetele sunt generate in procese tehnologice sau instalatii care presupun punerea miscare a unor mase de aer sau obiecte cu suprafete mari. Exemple de astfel de surse de infrasunete sunt motoarele diesel, compresoarele cu piston, sistemele de ventilatie si vehiculele. In mod normal nu se pot utiliza antifoane pentru a limita efectele intrasunetelor, intrucat acestea nu pot fi amortizate decat in mica masura.

Chiar si ultrasunetele sunt prezente uneori in campul muncii. Prin ultrasunete se inteleg sunete cu frecvente de peste 18 000 Hz. Nu este exclusa posibilitatea aparitiei unor leziuni auditive in cazul expunerii indelungate la ultrasunete cu un nivel inalt de presiune acustica.

Echipamentele care produc ultrasunete pot genera subtonuri in aria de frecventa audibila. Aceste subtonuri pot fi percepute ca foarte iritante. In plus, dupa o perioada de expunere suficient de lunga, ele pot provoca leziuni auditive, daca nivelul acustic este suficient de inalt.

Utilizarea ultrasunetelor in sectorul industrial si cel medical, precum si in activitati de supraveghere si control, a crescut considerabil in ultimii ani. In industrie ultrasunetele se folosesc in special la prelucrarea materialelor plastice (sudarea plasticului), curatare si diferite forme de supraveghere, avand de obicei frecvente mai scazute din intervalul de frecventa al ultrasunetelor (intre 20 000 si 40 000 Hz). Pentru metodele nedistructive de incercare a materialelor se folosesc in mod normal ultrasunete cu frecvente mai inalte. Ultrasunetele transmise prin aer cu frecvente de pese 200 kHz nu ar trebui sa constituie o problema in mediul de munca, printre altele datorita amortizarii lor in aer. De obicei emiterea de ultrasunete poate fi limitata relativ usor, prin ecranare sau capsulare.  Chiar si antifoanele relativ simple ofera o buna amortizare a ultrasunetelor. Trebuie luate insa in considerare riscurile care apar in cazul contactului direct cu echipamentele generatoare de ultrasunete.