Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
GINGIA - gingia marginala, gingia aderenta



GINGIA - gingia marginala, gingia aderenta


GINGIA


Gingia reprezinta o modificare adaptativa a mucoasei bucale, ce acopera osul alveolar si coletul dintilor. Zona de trecere intre mucoasa orala si dinte se numeste jonctiune dento-gingivala. Bacteriile. prezente la suprafata dintilor produc toxine capabile sa produca inflamatia mucoasei. Santul gingival sau sulcusul reprezinta spatiul cuprins intre gingia libera si suprafata dintelui. Santul gingival are o adancime de 0,5-3 mm si o largime de 1,8 mm. La acest nivel se gaseste o cantitate minima de lichid, cu rol de curatire a santului, avand proprietati antibacteriene.

Macroscopic, gingia are culoare roz, cu variatii individuale, consistenta ferma, elastica. Suprafata gingiei este granulara ( o suprafata gingivala neteda si stralucitoare are semnificatia unui edem inflamator subiacent ).



Din punct de vedere topografic si functional gingia prezinta 3 zone:

Gingia marginala sau libera

Gingia aderenta

Gingia interdentara.


Gingia marginala


Reprezinta zona din gingie care inconjoara coletul dintelui. Are o latime de 0,5-1,5 mm. Se intinde pe fetele vestibulare si orale si se continua cu gingia interdentara.

Este reprezentata de o mucoasa, formata din epiteliu si corion, in care se disting trei tipuri de epitelii:

- Epiteliul versantului extern, acopera fetele orale si vestibulare. Este un epiteliu pavimentos stratificat parakeratinizat, cu 4 straturi celulare, strat bazal germinativ, strat spinos, strat granulos si strat cornos, la formarea carora participa 4 tipuri celulare: keratinocite, melanocite, cel Langerhaus si cel Merkel. Epiteliul se dispune pe corion, sau lamina propria, cu papile inalte.

Corionul papilar este reprezentat de un tesut conjunctiv lax, bine vascularizat, in timp ce corionul profund este predominent fibrilar.

- Epiteliul versantului intern, sau epiteliul oral sulcular, este un epiteliu pavimentos strat nekeratinizat. Celulele acestui epiteliu au o citoplasma redusa, ce contine numeroase organite citoplasmatice.


Epiteliul se dispune pe un corion fara papile. In portiunea superficiala se afla un tesut conjunctiv lax, care in profunzime se transforma in tesut conjunctiv fibros.

- Epiteliul jonctional este situat la baza santului gingival. Deriva din unirea epiteliului extern, cu cel intern, in procesul de formare a smaltului, asa numita cuticula a smaltului. In momentul eruptiei dentare, coroana dintelui penetreaza epiteliul oral, aparand o fuziune intre cuticula smaltului si epiteliul oral. Se dispune ca un manson in jurul dintelui. Are structura particulara, fiind format din 3-4 randuri de celule epiteliale mai mari, aplatizate, asezate paralel cu suprafata dintelui, dispuse pe o membrana bazala. Este un epiteliu de tip imatur. Celulele au organite citoplasmatice bine reprezentate( reticul endoplasmic rugos si aparat Golgi, tonofilamente, etc). Desmozomii sunt in numar redus, determina existenta unor spatii intercelulare mai largi. Celulele se divid si migreaza spre suprafata, dar nu prezinta semne de diferentiere, cum ar fi formarea keratinei.

Membrana bazala a acestui epiteliu nu contine colagen tip IV si VII, iar laminina are aspect paticular, fiind numita laminina 5.

Tesutul conjunctiv subiacent epiteliului are aspect de corion reticular, dens, cu numeroase celule conjunctive de tip inflamator. La nivelul corionului se insera ligamentele alveolo-gingivale, cemento-gingivale, circulare. Caracteristicile prezentate la nivelul epiteliului, membranei bazale si corionului, determina o permeabilitate a zonei. Moleculele proteice mici, traverseaza acest epiteliu. Acest aspect face ca epiteliul sulcular sa fie direct implicat in afectiunile parodontiului.


Gingia aderenta.


Este continuarea gingiei libere, atasata de os sau cementul radicular, acoperind versantele vestibulare si orale ale osului alveolar.

Are o latime cuprinsa intre 1-9 mm. Este mai inalta la maxilar si mai scurta la mandibula.

Este reprezentata de mucoasa masticatorie, formata din :

- Epiteliu pavimentos stratificat parakeratinizat.

- Corion, tesut conjunctiv dens in care se ancoreaza fibre gingivo-periostele si gingivo-cementare.

Vascularizatia este abundenta.


Gingia interdentara


Se gaseste intre 2 dinti invecinati. Este formata din 2 papile interdentare, una vestibulara si una orala, unite printr-o portiune ingusta, numita col. Epiteliul care acopera colul este identic cu epiteliul jonctional.

Cand contactul interdentar lipseste, datorita spatierii dintilor, papila se retrage.


Vascularizatia gingiei. Corionul gingival contine o vascularizatie abundenta. Vasele sanguine se termina in corionul papilar subepitelial, sub forma de anse capilare. Arterele provin din arterele periostale, vase din periodont si din osul alveolar.


Inervatia gingiei Gingia este inervata de ramuri ternimale ale fibrelor nervoase periodontale si de ramuri ale nervilor infraorbital, palatin, lingual si bucal. Un aspect particular este intalnit la nivelul zonei jonctionale, unde starea inflamatorie, determina caracteristicile acestei zone, dar si vascularizatia si inervatia abundenta.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright