Modalitati de reducere a riscului de transmitere a infectiei prin expunere profesionala

Serviciul de Prevenire si Control Infectii Nosocomiale, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara

In timpul activitatii profesionale, personalul medical este expus unui risc crescut de contaminare cu diversi agenti patogeni transmisibili prin sange.(3)

Caile de transmitere ale agentilor patogeni prin sange

Expunerea profesionala la diversi agenti patogeni transmisi prin sange se poate realiza prin:

- inoculari percutane (intepare, taiere);

- contaminarea tegumentelor cu solutii de continuitate;

- contaminarea mucoaselor in timpul:

- efectuarii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascutite;

- manipularii unor produse biologice contaminate;

- manipularii instrumentarului si a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice (material moale medical, lenjerie, echipamente etc.) prin intermediul:

- instrumentelor medico-chirurgicale;

- materialelor sanitare;

- suprafetelor si altor dotari utilizate in activitatea medicala;

- manipularii reziduurilor contaminate rezultate din activitatea medicala.

Riscul de transmitere in functie de tipul de lichid biologic

Se considera risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse:

- sange;

- lichide: amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial, cefalorahidian,

- sperma, secretii vaginale;

- tesuturi;

- orice alte fluide ale organismului contaminate cu sange.(3,15)

Tabel 1. Riscul de transmitere in functie de tipul de lichid biologic (3,4)

Virus Risc sigur Risc posibil Risc nul

VHB Sange sau lichide biologice ce contin sange

Sperma, secretii vaginale, lichid de ascita, saliva

Urina, materii fecale

VHC Sange Sperma, secretii vaginale Urina, materii fecale, lacrimi, saliva

HIV Sange sau lichide biologice ce contin sange

Sperma, secretii vaginale, lichid de ascita si amniotic, LCR

Urina, materii fecale, lacrimi, saliva

Tabel 2. Contagiozitate (10)

HIV VHB VHC

Volumul minim de sange necesar pentru transmiterea infectiei 0,1 ml 0,00004 ml ?

Riscul de infectie dupa inteparea cu ac folosit la pacient infectat0,5% 1-37% 0,7%

Riscul de transmitere a HIV, VHB, VHC

Este determinat de mai multi factori, evidentiati in tabelul 3 (3,16).

Tabel 3. Riscul de transmitere a HIV, VHB, VHC

Virus Evolutie cronica

Risc dupa accident percutan

Incarcatura virala plasmatica

Vaccin Profilaxie nespecifica

HIV 100% 0,3% 10-104 Nu Da

VHB 10% 30% 104-106 Da Da

VHC 60-80% 3% 106-109 Nu Da

Agentii infectiosi cu potentialul cel mai ridicat de transmitere sunt:

virusul hepatitei B pentru subiectii nevaccinati, virusul hepatitei C si virusul

imunodeficientei umane (care prezinta riscul cel mai scazut de infectie prin

expunere accidentala).(3,16)

Factori de gravitate

1. Legati de accident

- inoculare profunda > decat inoculare superficiala;

- cantitatea de sange inoculata:

calibrul acului (ac de calibru mare > ac cu calibru mic)

marimea acului, ac cavitar > decat ac plin

- distanta in timp intre accident si posibilitatea aplicarii unor

masuri preventive (timp de expunere lung > decat timpul scurt).

2. Legati de pacientul sursa

- stadiul evolutiv clinic al bolii (stadiul avansat al bolii > decat

stadiile precoce);

- nivelul viremiei (incarcatura virala intens pozitiva > decat cea

slab pozitiva sau nedectabila);

- existenta terapiei specifice si eficienta acesteia (rezistenta).

3. Legati de persoana expusa

- Respectarea precautiunilor universale;

- Receptivitate/imunitate specifica a persoanei;

- Aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere (3,13).

Manevre asociate frecvent cu accidente prin expunere la sange in

Sectiile ATI

1. Accidente percutane

- montarea si intreruperea perfuziilor;

- administrarea injectiilor;

- cateterismele arteriale si venoase;

- recapisonarea acelor;

- manipularea recipientelor cu deseuri medicale.

2. Accidente prin proiectare

- intubatia oro si nasotraheala;

- ventilatia mecanica;

- aspiratia traheala.(3,4)

Diminuarea riscurilor prin aplicarea precautiunilor universale

Principii de baza

- toti pacientii sunt potential infectati;

- sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu

HIV, VHB, VHC sau alte microorganisme;

- acele si alte instrumente medicale sunt contaminate dupa

utilizare.

Scop: prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sangvina, la locul

de munca, personalului medical (3,7).

Precautiunile universale sunt masuri fundamentale si standard care se

refera la:

- folosirea barierelor adecvate de precautie (manusi, sort, masca si

ochelari de protectie) atunci cand este anticipat contactul cu

sangele sau lichidele biologice ale pacientului;

- schimbarea manusilor dupa contactul cu fiecare pacient;

- spalarea mainilor si a altor suprafete tegumentare imediat si

insistent daca au fost contaminate cu sange sau produse biologice,

imediat dupa ce au fost aruncate manusile;

- in resuscitari de urgenta gura la gura se folosesc piese orofaringiene

sau alte dispozitive de ventilatie;

- personalul medical cu leziuni exudative sau dermatite supurate

trebuie retinut de la orice contact direct cu pacientul si obligat sa

poarte ecchipament de protectie pana cand afectiunea se rezolva;

- atentie sporita in cazul manipularii unor instrumente ascutite,

taietoare;

- evacuarea deseurilor infectioase, a lenjeriei contaminate cu sange

in ambalaje etanse, inchise;

- niciodata nu se vor recapisona acele, nu se va desprinde acul de

seringa sau de sistemele de prelevare sub vid cu mana;

- nu se va goli niciodata seringa dupa o incercare nereusita de

recoltare (se arunca si se utilizeaza o alta seringa);

- se decontamineaza imediat suprafetele care au venit in contact cu

sange sau produse biologice.(3,7,10,14)

Igiena mainilor

Reprezinta o componenta a precautiunilor universale standard si

speciale.

Spalarea mainilor este cea mai simpla procedura de prevenire a

infectiilor nosocomiale.

Scopul este de eliminare a murdariei si reducerea florei tranzitorii prin

actiune mecanica, utilizand apa si sapunul.

Dezinfectia igienica a mainilor prin spalare si dezinfectia igienica

a mainilor prin frecare au ca scop eliminarea sau reducerea florei tranzitorii,

prin spalare sau frecare, utilizand un produs dezinfectant (antiseptic).

Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare si dezinfectia

chirurgicala a mainilor prin frecare are drept scop eliminarea florei

tranzitorii si reducerea florei rezidente pentru o perioada mai lunga de timp

prin spalare chirurgicala, utilizand un produs dezinfectant (antiseptic)

Diferente intre tipurile de proceduri

1. Spalarea mainilor

Produse:

- sapun normal, de preferat lichid;

- apa de retea;

- prosop de unica utilizare, nesteril.

Tehnica

- se uda mainile abundent;

- se sapunesc > 15 secunde;

- se clatesc;

- se usuca.(6,18)

2. Dezinfectia igienica a mainilor prin spalare

Produse:

- sapun dezinfectant lichid, recomandat pentru uz sanitar; se

utilizeaza cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul;

- apa de retea;

Referat: Zaharul hotul vietii sau criminalul alb Lucrare: Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare

- prosop de unica utilizare, nesteril.

Tehnica

- se uda mainile abundent;

- se sapunesc intre 30 - 60 secunde (conform cu recomandarile

fabricantului);

- se clatesc; clatirea trebuie sa fie intotdeauna abundenta pentru a

indeparta total produsul de pe piele.

- Se usuca.(6,18)

. Dezinfectia igienica a mainilor prin frecare

Produse:

- produs dezinfectant, recomandat pentru frecare, de uz sanitar;

- se utilizeaza cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul;

- se prefera un produs alcoolic.

Tehnica

- mainile trebuie sa fie curate si uscate;

- se frectioneaza mainile cu 3-5 ml din produsul dezinfectant

(suprafata palmara, dorsala, intre degete, varfurile degetelor,

unghiile si articulatiile falangelor) pana la uscarea completa a

mainilor.(6,18)

4. Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare

Produse:

- sapun dezinfectant, lichid, de uz sanitar;

- se utilizeaza cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul;

- apa sterila;

- perie de unghii, sterila;

- prosop steril.

Tehnica:

- se uda mainile si antebratele pana la cot, abundent;

- se sapunesc mainile si antebratele timp de 2 minute (un

minut/mana);

- se perie unghiile un minut (30 secunde /mana);

- se clatesc mainile si incheieturile, un minut;

- se sapunesc mainile si incheieturile, un minut;

- se clatesc mainile si antebratele;

- se usuca;

- durata maxima a procedurii este de 5 minute.(1,6,8,18)

5. Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin frecare

Varianta 1 utilizeaza:

- sapun normal, lichid;

- perie de unghii;

- apa de retea;

- prosop de unica utilizare;

- produs dezinfectant recomandat pentru frecare, de uz sanitar;

- se utilizeaza cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul.

Tehnica:

- se spala mainile si antebratele pana la cot (spalare simpla);

- se perie unghiile un minut (30 secunde /mana);

- se clatesc; clatirea trebuie sa fie intotdeauna abundenta pentru a

indeparta total produsul de pe piele;

- se usuca complet.

- se freaca mainile inclusiv coatele cu produs dezinfectant, pana

la uscare completa.

- se freaca mainile si antebratele pana la cot , cu produs

dezinfectant, pana la uscare completa.

Varianta 2 utilizeaza:

- produs dezinfectant recomandat pentru frecare;

- interventie de scurta durata, conform recomandarilor din

Franta, Germania, Austria.

Tehnica:

- se freaca mainile inclusiv coatele cu produs dezinfectant, pana

la uscare completa.

- se freaca mainile si antebratele pana la cot, cu produs

dezinfectant, pana la uscare completa.(1, 6,18)

Proceduri recomandate

Procedurile de mai sus sunt recomandate in functie de situatie si de

nivelul de risc.

Se poate estima ca:

- spalarea mainilor este suficienta pentru un act medical care

presupune un nivel de risc infectios minim;

- dezinfectia igienica a mainilor (prin frecare sau spalare) este

necesara pentru interventiile medicale care presupun un nivel

de risc infectios mediu (intermediar);

- dezinfectia chirurgicala a mainilor (prin frecare sau spalare)

este necesara pentru toate interventiile medicale care presupun

un nivel de risc infectios inalt.(6)

Tabel 4. Nivelele de risc infectios si procedurile recomandate (6)

Nivel de risc Obiectivul procedurii Proceduri recomandate

Minim Reducerea florei

tranzitorii

-spalarea mainilor, sau

- dezinfectia igienica a mainilor prin frecare

Intermediar Eliminarea florei

tranzitorii

-dezinfectia igienica a mainilor prin frecare,

sau

- dezinfectia igienica a mainilor prin spalare;

Inalt Eliminarea florei

tranzitorii si reducerea

florei rezidente

- dezinfectia chirurgicala a mainilor prin

frecare, sau

- dezinfectia chirurgicala a mainilor prin

spalare

Indicatii privind procedurile recomandate in functie de nivelul de

risc

1. Pentru nivelul de risc minim, spalarea mainilor, sau dezinfectia

igienica a mainilor prin frecare se face:

- cand mainile sunt vizibil murdare;

- la inceputul si la sfarsitul programului de lucru;

- inainte si dupa scoaterea manusilor (sterile sau nesterile),

- inainte si dupa activitatile de curatenie;

- inainte si dupa contactul cu pacientii;

- dupa utilizarea grupului sanitar (WC).

2. Pentru nivelul de risc intermediar, dezinfectia igienica a mainilor

prin frecare, sau dezinfectia igienica a mainilor prin spalare se recomanda:

- dupa contactul cu un pacient izolat sau septic;

- inainte de realizarea unei proceduri invazive;

- dupa orice contact accidental cu sangele sau alte lichide

biologice

- dupa contactul cu un pacient infectat si / sau mediul in care sta;

- intre contactul cu doi pacienti,

- dupa toate manevrele potential contaminante;

- inainte de contactul cu un pacient izolat profilactic;

- inaintea realizarii unei punctii lombare, abdominale, articulare

sau similare;

- inaintea manipularii dispozitivelor intravasculare, tuburilor de

dren pleurale, sau similare;

- in cazul unor manevre contaminante efectuate succesiv la

acelasi pacient;

- inainte si dupa ingrijirea plagilor.

3. Pentru nivelul de risc inalt, dezinfectia chirurgicala a mainilor

prin frecare, sau dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare are loc:

- inainte de toate interventiile chirurgicale, obstetricale;

- inaintea tuturor manevrelor care necesita o asepsie de tip

chirurgical: montarea cateterelor centrale, punctii amniotice,

rahidiene si alte situatii similare (6).

Procedeu standardizat pentru spalarea mainilor

Acest procedeu este intotdeauna efectuat conform indicatilor furnizate

de producator pe eticheta produsului (produs recomandat pentru uz sanitar si

testat conform EN 1499), care trebuie sa contina indicatii despre:

- necesitatea umectarii prealabile a mainilor;

- volumul de produs utilizat;

- timpul de spalare: fie 30 secunde, fie 60 secunde;

- frecventa aplicarii produsului;

- instructiuni speciale pentru utilizarea apei.

Recomandari:

- produsul se recomanda a fi utilizat cu ajutorul unui dispenser

manevrabil cu cotul;

- timpul de clatire finala nu este cuprins in valorile de timp

indicate pentru spalare;

- pe parcursul efectuarii tehnicii se mai poate adauga apa calduta

de la robinet (apa potabila) atat cat este necesar pentru

obtinerea spumei;

- dupa terminarea timpului de spalare, mainile se clatesc sub jet

de apa de robinet timp de minim 15 secunde, pornind de la

zonele distale spre zonele proximale, mana fiind orientata cu

varfurile degetelor tinute in sus;

- dupa clatire, mainile se sterg cu un prosop de hartie de unica

utilizare, nesteril;

- robinetul se inchide cu ajutorul prosopului de hartie, sau cu

cotul.(6,11)

Descrierea tehnicii

Se varsa in podul palmelor, in prealabil umectate, volumul indicat de

produs pentru dezinfectia igienica a mainilor si se spala conform procedeului

standard de spalare a mainilor, indicat mai jos, pentru a se asigura

acoperirea completa a mainilor:

Etapa 1

- palma pe palma

Etapa 2

- fata palmara a mainii drepte peste fata dorsala a mainii stangi;

- fata palmara a mainii stangi peste fata dorsala a mainii drepte;

Etapa 3

- palma pe palma cu degetele intercalate;

Etapa 4

- dosul degetelor pe palma opusa cu degetele indoite (strangerea si

frecarea degetelor unei maini in palma celeilalte);

Etapa 5

- frecarea prin rotire a degetului mare de la mana stanga cu mana

dreapta si invers;

Etapa 6

- frecarea si rotirea prin miscari inainte inapoi cu degetele mainii

drepte aplicate in podul palmei stangi si invers.

Fiecare etapa descrisa se repeta de 5 ori inainte de a se trece la etapa

urmatoare, cu miscari de dus-intors.

Daca timpul de spalare nu este epuizat, la sfarsitul etapei 6 reincepe

succesiunea acelorasi etape, intr-un mod corespunzator, pana ce timpul de

spalare se termina.(6,11)

Procedeu standardizat de frecare a mainilor

Acest procedeu este intotdeauna efectuat conform indicatilor furnizate

de producator pe eticheta produsului (produs recomandat pentru uz sanitar si

testat conform EN 1500), care trebuie sa contina indicatii despre:

- volumul de produs utilizat;

- timpul de frecare: fie 30 secunde, fie 60 secunde;

- frecventa aplicarii produsului;

Se recomanda ca produsul sa fie utilizat cu ajutorul unui dispenser

manevrabil cu cotul.

Descrierea tehnicii

Se varsa in podul palmelor uscate volumul indicat de produs pentru

dezinfectia igienica a mainilor si se freaca viguros mainile pana la incheieturi

conform procedeului standard de frecare a mainilor, indicat mai sus

(cele 6 etape), pentru a obtine o impregnare totala a mainilor.

Fiecare etapa descrisa se repeta de 5 ori inainte de a se trece la etapa

urmatoare, cu miscari de dus-intors.(6)

Echipament personal de protectie

Manusile

Purtarea manusilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor.

Considerentele pentru care trebuie purtate manusile sunt:

- manusile constituie o bariera de protectie care previne contaminarea

mainilor cand acestea vin in contact cu sangele, alte fluide

ale organismului, secretii, excretii, mucoase sau piele cu leziuni

de continuitate;

- manusile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de

pe mainile personalului medical pacientilor in timpul procedurilor

medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea

cu solutii de continuitate;

- manusile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la

un pacient la altul prin intermediul mainilor personalului

medical.(3,4,7)

Reguli de buna utilizare a manusilor

Se indica utilizarea manusilor la:

- efectuarea de injectii;

- recoltarea de sange si a altor produse biologice;

- manipularea produselor biologice;

- montarea cateterelor venoase;

- efectuarea de punctii venoase sau alte punctii;

- examinarea clinica cu atingerea de sange.

Se recomanda:

- alegerea manusilor trebuie adaptata fiecarei utilizari: sterile (in

interventii care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile)

sau nesterile (in examinari curente); una sau doua perechi.

- schimbarea manusilor dupa fiecare utilizare, intre doi pacienti,

intre doua ingrijiri, in caz de intrerupere a actului medical, in caz

de rupere;

- niciodata dupa utilizare nu se spala manusile;

- nu se poarta aceeasi pereche mai multe ore sau de mai multe ori.

Este important de stiut ca personalul medico-sanitar care utilizeaza

manusi trebuie sa aiba unghiile taiate scurt si sa nu poarte bijuterii in timpul

manevrelor medico-chirurgicale.

Purtarea a doua perechi de manusi nu scade frecventa accidentelor

prin expunere la sange, dar divide cu 3 riscul de contact cu sangele sau un

produs contaminat.(3,4,7,10)

Halate

Se utilizeaza in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului si la

contactul tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice

potential contaminate.

In functie de tipul de expunere (stropire cu sange sau alte fluide ale

organismului, secretii, excretii sau asigurarea protectiei mucoaselor ochilor,

nasului, gurii) trebuie selectat tipul de echipament care urmeaza a fi purtat.

Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau in combinatie.(3,4,7)

Mastile

Asigura protectia fetei pentru prevenirea aspiratiei sau inghitirii

lichidelor contaminate.

Ele trebuie sa acopere integral nasul si cavitatea bucala.(3,4,7)

Ochelari de protectie

Trebuie sa fie transparenti, etansi.(3,4,7)

Protectoare faciale

Trebuie sa fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele,

mucoasele bucala, nazala, oculara.(3,4,7)

Echipamentele de resuscitare

Protejeaza mucoasa bucala in timpul instituirii respiratiei artificiale

).

Precautii universale in pregatirea si administrarea injectiilor

- seringile si acele utilizate pentru administrarea parenterala a unor

medicamente, substante biologice sau pentru recoltarea sangelui sau

a altor fluide ale organismului trebuie sa fie sterile;

- acele si seringile de unica utilizare trebuie manipulate cu atentie

pentru a se evita contaminarea din timpul manevrelor de pregatire,

precum si in timpul manevrelor de penetrare a pielii si a tesuturilor;

- acele si seringile de unica utilizare sunt aruncate imediat dupa utilizare

in containerul special destinat colectarii si indepartarii

materialului intepator, taietor;

- acele si seringile de unica utilizare nu se reutilizeaza;

- seringa si acul care au fost utilizate o singura data trebuie considerate

contaminate si nu se refolosesc pentru alte manopere;

- intotdeauna trebuie aplicata regula: pentru un pacient se utilizeaza o

seringa si un ac sterile. Repetarea unei manopere, la acelasi pacient,

respecta aceeasi regula;

- materialul steril de unica utilizare se depoziteaza in spatii special

destinate

- pentru a asigura mentinerea sterilitatii materialului steril de unica

utilizare, pachetele nu trebuie manipulate repetat; se extrage din

cutiile originale de ambalare doar cantitatea necesara a fi consumata

la procedurile unei zile de lucru;

- nu se reintroduce in cutie materialul steril odata extras;

- primul lucru care trebuie avut in vedere atunci cand se pregateste o

injectie, pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica utilizare,

este verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate

a sterilizarii;

- suprafata sau locul care se foloseste in etapa de pregatire a utilizarii

acelor si seringilor trebuie sa fie special destinata acestei activitati, si

sa fie total separata de alte suprafete sau locuri potential contaminate

cu sange (noptierele bolnavilor, masuta mobila de servit masa,

masuta mobila pentru distribuirea medicamentelor, alte suprafete sau

locuri pe care se depoziteaza esantioane de sange recoltat, pe care se

aseaza acele si seringile deja folosite, sau alte suprafete care pot fi

stropite accidental cu sange, alte fluide si produse biologice);

- in masura in care este posibil, se evita utilizarea flacoanelor multidoza.

Daca acest lucru nu este posibil, flacoanele multidoza se folosesc

respectandu-se regulile pentru prevenirea contaminarii conti146

nutului (ac steril pentru extragerea din flacon, de fiecare data,

dezinfectia dopului )

- fiolele sau flacoanele cu doze unice sau multidoza care se folosesc in

vederea pregatirii tratamentului se tin in spatii sau locuri diferite de

cele unde se depoziteaza esantioanele de sange sau alte probe biologice

recoltate de la pacienti;

- dupa prelevarea substantei din flaconul multidoza nu se lasa intre

manevre un ac in dopul de cauciuc; acesta poate contamina continutul

flaconului

- fiolele sau flacoanele multidoza se pastreaza in conditii de depozitare

recomandate de producator;

- inainte de a incepe pregatirile pentru utilizarea acelor si seringilor

sterile (injectii, punctii, perfuzii) este obligatorie spalarea pe maini;

- personalul medico-sanitar trebuie sa poarte manusi sterile (de

marime corespunzatoare) care sa acopere manecile halatului de protectie

atunci cand executa punctia venoasa sau alte manevre invazive,

care comporta contactul cu sange, alte fluide si produse

biologice ale organismului.(2,11,12)

Precautii la manipularea acelor

- nu se manipuleaza suplimentar dupa utilizare, exemplu indoire;

- nu se detaseaza de seringa dupa utilizare sau dupa prelevare de probe

biologice;

- nu se recapisoneaza;

- se arunca in containerul special destinat obiectelor intepatoare.(2,11)

Precautiuni speciale

Se aplica dupa identificarea situatiilor cu risc crescut, in functie de

specificul fiecarui serviciu medical.

Precautiuni speciale se aplica cand exista factori de risc determinati de:

- manopere si gesturi specifice (cateterism arterial si venos, resuscitare,

etc);

- tipuri de materiale utilizate (material de calibru gros, absenta materialelor

de securitate);

- gesturi multiple si diverse;

- dificultati tehnice (situatii de urgenta, pacienti agitati).

Multiplicarea gesturilor legate de agresivitatea diagnosticului si tratamentului

specific examinarii, contextul de urgenta si precipitarea unui

pacient instabil si grav, caracterul neprogramat si dificil de asistenta a

pacientilor cu status clinic care se modifica foarte rapid, sunt aspecte care

explica riscul crescut de accidente in serviciul de reanimare.(3)

Riscurile particulare serviciului de reanimare sunt:

- densitatea gesturilor invazive ale asistentilor si medicilor (bilanturi

sangvine repetate, controlul sistematic al glicemiei, hemoculturi,

perfuzii periferice inlocuite sistematic etc.)

- diversitatea gesturilor invazive (catetere centrale, linii arteriale,

catetere Swan-Ganz, sonde urinare etc.) ;

- o singura manopera, exemplu montarea unui cateter venos central

care presupune trei gesturi la risc:

. injectarea anestezicului local cu un ac subcutanat;

. punctia venei cu un ac de calibru gros, neprotejat;

. fixarea la piele a cateterului central cu un ac plin;

- organizarea asistentei si a deprinderilor de serviciu (taierea firelor de

sutura cu lama de bisturiu care se lasa in campul steril, sutura cu ace

drepte cu mainile, care ar trebui realizata de fapt cu ace curbe si portac,

fara implicarea mainilor.

De aceea se impun masuri preventive care au in vedere:

- protocoale pentru fiecare manopera care presupune un risc;

- mai putine prelevari, mai putine gesturi invazive;

- instruirea periodica a personalului;

- vaccinarea impotriva hepatitei B a personalului medico-sanitar

BIBLIOGRAFIE

1. MANGRAM, A.J.; HORAN, T.C.; PEARSON, M.L.; et al.: Guidelines for prevention of surgical site infection. Infection Control and Hospital epidemiology 1999; 4(20):266-9.

2. Ministerul Sanatatii. Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, Programul national de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale. Cat mai putine riscuri prin injectii. In: Ghid pentru practicieni, Bucuresti, 1999. 148

3. Ministerul Sanatatii. Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global si a Bancii Mondiale. Managementul accidentului post expunere la produse biologice, Bucuresti, 2004.

4. Ministerul Sanatatii. Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global si a Bancii Mondiale. Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice, Bucuresti, 2005.

5. Ministerul Sanatatii. Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global si a Bancii Mondiale. Metodologia de supraveghere si control al accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucreaza in domeniul sanitar, Bucuresti, 2004.

6. Ministerul Sanatatii. Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global. Prevenirea infectiilor nosocomiale. Antiseptice si dezinfectante chimice cu utilizare in unitati sanitare, 2005.

7. Ministerul Sanatatii. Ordin privind aprobarea normelor de supraveghere, prevenire si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare 916/2006.

8. Ministerul Sanatatii. Ordin 185/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind curatenia, dezinfectia, efectuarea sterilizarii si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private.

9. MMWR. Guideline for hand hygiene in health-care settings, Recommendations of the Healthcare Infection Control Practices Advisory Committee and the HICPAC/SHEA/APIC/IDSA, Hand Hygiene Task Force, October 25, 2002, Vol. 51, No.RR-16.

10. PETRE, S.: Precautiunile universale si profilaxia post expunere profesionala, Curs de promovare a principiilor precautiunilor universale in siguranta injectiilor, Bucuresti, 2006.

11. PISTOL, A.: Siguranta injectiilor- principii si importanta in transmiterea infectiilor nosocomiale. Curs de promovare a principiilor precautiunilor universale in siguranta injectiilor, Bucuresti, 2006.

12. SERBAN, R.: Infectii nosocomiale - generalitati. Curs de promovare a principiilor precautiunilor universale in siguranta injectiilor, Bucuresti, 2006.

13. TARANTOLA, A.: Masuri de prevenire a contaminarilor profesionale prin agenti patogeni transmisi prin sange, Curs Epidemiologie de teren, Sinaia 2004 -2005.

14. TARANTOLA, A.: Strategii pentru reducerea expunerii la imbolnaviri in randul cadrelor medicale, Curs Epidemiologie de teren, Sinaia 2004-2005.

15. TARANTOLA, A.: Agenti patogeni care pot fi transmisi prin sange, Curs Epidemiologie de teren, Sinaia 2004-2005.

16. TARANTOLA, A.: Riscul producerii de accidente de expunere la sange, Curs Epidemiologie de teren, Sinaia 2004-2005.

17. Working Group "Hygiene in hospital & Practice" of AWMF. Guidelines to the hygiene in hospital and practice, hand disinfection and hand hygiene, 2004.

18. World Health Organization, World Alliance for Pacient Safety. Guidelines on hand hygiene in health care (advanced draft): a summary. Clean hands are safer hands, 2005.