Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Forme farmaceutice obtinute prin extractie din plante



Forme farmaceutice obtinute prin extractie din plante


FORME FARMACEUTICE OBTINUTE PRIN EXTRACTIE DIN PLANTE


1. Conform FRX, solutiile extractive apoase se prepara prin:

- macerare

- infuzare

- decoctie


2. Conform FRX, la prepararea solutiilor extractive apoase, raportul produs vegetal/solvent de 3% se utilizeaza pentru:

- florile de musetel

- radacina de odolean

- radacina de ciubotica cucului


3. Ce procedee de extractie la cald a principiilor active din produsele vegetale se utilizeaza:



- infuzarea

- digestia

- decoctia


4. La prepararea solutiilor extractive apoase este indicat gradul de maruntire la nivelul sitei V pentru:

- produse vegetale care continn alcaloizi

- produse vegetale care contin glicozide


5. Umectarea produselor vegetale cu alcool se realizeaza folosind:

- 0,5 parti alcool diluat pentru 1 parte produs vegetal


6. Umectarea cu alcool diluat se aplica produselor vegetale ce contin:

- uleiuri volatile


7. Conform FRX, la prepararea solutiilor extractive apoase, cantitatea de produs vegetal care se ia in lucru, in cazul cand nu este prevazuta in prescriptie, este in general de:

- 6 g %


8. Conform FRX, extractia produselor vegetale care contin alcaloizi se face cu apa acidulata cu:

- acid citric

- acid clorhidric

- acid tartric


9. Decoctia se foloseste la extragerea principiilor active din:

- radacini

- rizomi

- scoarte


10. Precizati factorii dependenti de produsul vegetal care influenteaza randamentul extractiei:

- natura produsului vegetal supus extractiei si componentele active pe care le contine

- umiditatea produsului vegetal

- gradul de maruntire


11. Conform FRX, extractia produselor vegetale care contin saponine acide se face in prezenta de:

- o parte hidrogenocarbonat de sodiu pentru 10 parti produs vegetal


12. Conform FRX, infuzarea se foloseste la extragerea principiilor active din urmatoarele produse vegetale:

- flori

- frunze

- ierburi


13. Gradul de maruntire al produsului vegetal se stabileste in functie de:

- structura produsului vegetal

- natura substantelor active continute


14. Umectarea produselor vegetale care contin uleiuri volatile se realizeaza folosind:

- alcool diluat


15. Precizati factorii dependenti de conditiile de lucru care influenteaza randamentul extractiei produselor vegetale:

- agitarea

- durata de extractie

- temperatura de extractie


16. Macerarea  ca metoda de extractie se aplica:

- produselor vegetale care contin principii active usor alterabile la cald

- produselor vegetale care la cald cedeaza cantitati mari de substante balast


17. Percolarea ca metoda de extractie prezinta urmatoarele avantaje:

- permite epuizarea progresiva si completa a produsului vegetal

- necesita cantitati minime de solvent

- suprima pierderile de lichid extractiv retinut de reziduu


18. precizati procedeele de percolare modificata folosite in industria farmaceutica:

- repercolarea

- diacolarea

- evacolarea

- mulcolarea


19. Repercolarea se aplica mai ales produselor vegetale care contin:

- uleiuri volatile


20. Evacolarea este o metoda de extractie realizata cu ajutorul:

- vidului


21. Modificarile aduse operatiei de percolare se justifica prin:

- ameliorarea randamentului de extractie

- economisirea solventului

- scurtarea duratei de lucru


22. Principalele deosebiri intre metodele de infuzare si decoctie constau in:

- temperatura de extractie.

- temperatura solutiei in momentul filtrarii


23. Tincturile prezinta urmatoarele avantaje:

- au un continut bine determinat in principii active

- au stabilitate mare comparativ cu solutiile extractive apoase


24. Precizati tincturile la prepararea carora raportul produs vegetal/solvent este de 1:10:

- tinctura Aconiti

- tinctura Belladonnae

- tinctura Opii


25. Precizati tincturile oficinale la prepararea carora raportul produs vegetal/solvent  este de 1:5.

- tinctura Aurantii pericarpii

- tinctura Gentianae

- tinctura Rathania


26. Conform FRX, tincturile care au stabilitate redusa se prepara prin:

- dizolvarea extractelor uscate

- diluarea extractelor fluide


27. Precizati tincturile oficinale pastrate la Venena:

- tinctura Opii

- tinctura Anticholerina


28. Conform FRX, extractele uscate au un continut in materii volatile de cel mult:

- 5%


29. La prepararea extractelor uscate, prin operatia de concentrare se urmareste:

- obtinerea unui produs cu un anumit titru in principii active

- obtinerea unui produs cu umiditate redusa

- asigurarea unei mai bune stabilitati

- recuperarea solventului


30. Pulberile folosite pentru aducerea extractelor uscate la titrul stabilit trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:

- sa fie inerte

- sa fie hidrosolubile

- sa fie nehigroscopice


31. Precizati care dintre urmatoarele preparate oficinale este un extract moale:

- extractul de odolean


32. Alcoolul este solventul utilizat la obtinerea urmatoarelor solutii extractive:

- tincturi

- alcoolaturi


33. Apa este solventul utilizat la obtinerea urmatoarelor preparate:

- macerate

- infuzii

- decocturi


34. Grupa formelor farmaceutice extractive cuprinde:

- solutii extractive apoase

-tincturi

- alcoolaturi

-extracte vegetale


35. Stabilizarea produselor vegetale prospete presupune:

- distrugerea enzimelor

Pastrarea nemodificata a componentelor pe parcursul depozitarii

Tratarea produsului vegetal prospat cu vapori firbinti de alcool


36. Produsele vegetale pot fi caracterizate prin urmatoarele proprietati fizico-mecanice:

- umiditate

Continut in principii active

Porozitate

Capacitate de imbibare in prezenta solventului


37. Pentru produsele vegetale utilizate la prepararea solutiilor extractive apoase, FRX prevede urmatoarele grade de maruntire

- flori, frunze, ierburi, sita I

- radacina de altheea, sita I

- radacini, rizomi, scoarte, sita II

- produse vegetale cu alcaloizi si glicozide, sita V


38. Factorii dependenti de solvent, care intervin in procesul de extractie sunt:

- natura solventului

- pH-ul mediului


39. Solventul utilizat la extractie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie chimic pur, stabil si neutru

- sa aiba capacitate de dizolvare si extractie selectiva a principiilor active

- sa poata fi recuperabil

- sa aiba o temperatura de fierbere scazuta si o  caldura de vaporizare cat mai mica


40. Urmatoarele metode de extractie reprezinta variante ale macerarii:

- turboextractia

- macerarea dubla sau multipla

- vibroextractia


41. Urmatoarele afirmatii referitoare la procedeul de extractie prin percolare sunt adevarate:

- se realizeaza epuizarea progresiva a produsului vegetal cu solvent

- se aplica frecvent in industrie

- alimentarea cu solvent se efectueaza pe tot parcursul operatiei


42. Referitor la diacolare se poate afirma:

- este o metoda de extractie care utilizeaza actiunea presiunii

- se utilizeaza percolatoare cilindrice, inalte si subtiri, plasate in serie

- este indicata pentru prepararea extractelor fluide


43. Extractele moi au, conform FRX, un continut in materii volatile de cel mult:

- 20%


44. Solventii folositi la obtinerea extractelor vegetale sunt:

- apa acidulata sau alcalinizata

- alcool diluat

- alcoolul acidulat

- eterul


45. Procedeele utilizate pentru fabricarea extractelor fluide sunt:

- macerarea

- macerarea repetata

- percolarea

- dizolvarea extractelor uscate corespunzatoare


46. Conform FRX, la prepararea solutiilor extractiev apoase masa de produs vegetal luat in lucru este de 0,5% pentru:

- frunzele de digitala


47.  Extractele fluide sunt:

- lichide limpezi, colorate, cu mirosul si gustul caracteristice componentelor

- sunt miscibile cu solventul folosit la preparare

- se pot prepara si prin dizolvarea extractelor uscate

- prin pastrare pot forma sedimente


48. Extractia cu apa se foloseste la obtinerea unor extracte, atunci cand se aplica

- macerarea

- macerarea repetata


49. La fabricarea formelor extractive se utilizeaza ca materii prime:

- solventi

- produse vegetale

- modificatori de pH

- agenti conservanti



50. Metoda de dizolvare extractiva prin digestie:

- utilizeaza cel mai frecvent uleiurile vegetale ca solventi

- temperatura de lucru este cuprinsa intre 40-90 grade C

- procesul poate sa dureze cateva zile



PREPARATE OFTALMICE


1. Penetratia medicamentului la nivelul ochiului depinde:

- solubilitatea substantelor active

- integritatea corneei

- toxicitatea solutiilor

- activitatea de suprafata a substantelor active


2. Penetratia prin cornee a alcaloizilor din picaturile de ochi este favorizata de:

- folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate

- marirea vascuozitatii solutiilor

- utilizarea colirelor uleioase


3. Substantele tensioactive maresc viteza de patrundere intraoculara a medicamentului prin:

- marirea solubilitatii substantei active

- umecatarea mai buna a corneei


4. Conform FRX, vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru ochi sunt:

- apa proaspat fiarta si racita

- apa pentru preparatele injectabile

- uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat


5. Factorii externi de care depinde stabilitatea chimica a solutiilor oftalmice sunt:

- lumina

- temperatura

- aerul


6. Factorii interni care influenteaza stabilitatea chimica a solutiilor oftalmice sunt:

- natura solventului

- natura substantelor auxiliare

- pH-ul solutiilor


7. Toleranta solutiilor oftalmice este optima atunci cand acestea au:

- temperatura apropiata de temperatura corpului

- pH-ul apropiat de pH-ul lichidului lacrimal

- presiunea osmotica apropiata de cea a lichidului lacrimal

- vascozitate de maxim 40-50 cP


8. Toleranta unui colir depinde de:

- natura si concentratia substantei active

- toxicitatea preparatului

- valoarea adecvata a ph-ului


9. Ce substante izotonizante la prepararea colirelor se folosesc:

- clorura de sodiu

- azotat de potasiu

- acid boric


10. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in:

- asigurarea stabilitatii fizico chimice a substantei medicamentoase

- asigurarea tolerantei

- asigurarea penetratiei prin cornee a substantei active

11. Suspensiile apoase folosite in oftalmologie permit:

- administrarea unor substante insolubile in apa

- realizarea unui efect prelungit


12. Pentru suspensiile oftalmice, FRX prevede ca diametrul particulelor fazei dispersate determinat la  microscop sa fie de cel mult:

- 25 μm pentru 90% din particulele examinate si 50 μm pentru 10% din particulele examinate


13. Conform FRX, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii izotonice sterile:



14. Conform FRX, picaturile pentru ochi ce contin mai putin de 1 g% substanta activa se prepara prin dizolvarea acesteia in:

- solutii izotonice sterile


15. Conform FRX, cand substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de 1 g% cantitate de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza:

- dupa formula trecuta in monografia Injectabilia


16. In FRX este prevazut urmatorul colir:

- colir cu sulfat de atropina 1 g%


17. Colirul oficinal in care boratul de fenilmercur se afla in concentratie de 1:100000 este:

- colirul de rezorcina


18. Colirele care se elibereaza cu eticheta ”OTRAVA” sunt:

- colirul cu sulfat de atropina

- colirul cu azotat de pilocarpina


19. Colirele care contin sistemul tampon acid boric-tetraborat de sodiu, sunt:

- colirul cu sulfat de atropina

- bcolirul cu azotat de pilocarpina


20. Conform FRX, pentru izotonizarea colirului cu rezorcina se utilizeaza:

- acidul boric


21. Colirul oficinal cu nitrat de pilocarpinca

- contine 2 g% nitrat de pilocarpina

- se pastreaza la Venena

- are actiune miotica


22. Agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in FRX sunt:

- borat de fenilmercur

- clorura de benzalconiu

- diacetat de clorhexidina


23. Adaugarea de conservanti este contraindicata la:

- colire unidoza

- colire care se administreaza pe corneea traumatizata


24. Un conservant pentru uz  oftalmic trebuie sa aibe urmatoarele proprietati:

- un spectru larg de actiune

- efect de durata

- sa nu fie sensibilizant sau alergic

- sa fie solubil in apa


25. Controlul eficacitatii conservantilor antimicrobieni folositi pentru asigurarea sterilitatii colirelor se determina pe urmatoarele microorganisme:

- Staphylococcus aureus

- Pseudomonas aeruginosa

- Escherichia coli

- Candida albicans


26. Asigurarea sterilitatii suspensiilor oftalmice se face prin:

- adaos de conservanti

- prepararea in conditii aseptice


27. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee:

- sterilizarea cu vapori de apa sub presiune

- filtrarea sterilizanta

- preparare pe cale aseptica


28. Agentii de marire a vascozitatii solutiilor oftalmice favorizeaza:

- marirea timpului de contact cu mucoasa oculara

- toleranta preparatelor

- eficacitatea preparatelor


29. Un agent de vascozitate folosit la prepararea solutiilor oftalmice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

- sa fie hidrosolubil si sa dea solutii transparente

- sa aiba in solutie acelasi indice de refractie cu lichidul lacrimal

- sa nu reactioneze cu substantele active sau cu alte substante auxiliare din formula colirelor

- sa permita sterilizarea solutiei oftalmice


30.  Ce agenti de marire a vascozitatii solutiilor oftalmice se folosesc?

- metilceluloza

- alcool polivinilic

- polivinilpirolidona


31. Baile oculare:

- sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare

- sunt sterile

- sunt izotonice si izohidrice

- se prescriu in cantitati de cel putin 50 g


32. Baile oculare se caracterizeaza prin:

- concentratie mica de substanta activa

- sterilitate

- izotonie

-limpezime


33. Solutiile tampon folosite ca vehicule pentru preparate oftalmice sunt:

- solutia de acid boric 1,9g%

- solutia de acid boric modificata

- solutia izotonica de fosfati


34. Clorura de sodiu nu poate fi folosita pentru a realiza izotonizarea colirului cu azotat de argint deoarece:

- clorura de argint poate precipita


35. Solutiile oftalmice in farmacie se pot obtine sterile astfel:

- prin preparare pe cale aseptica

- prin filtrare sterilizanta

- prin sterilizare la autoclav

- prin sterilizare la 98-100 grade C timp de 30 minute


36. Solutiile pentru bai oculare:

- sunt solutii apoase sterile

- pot contine excipienti pentru ajustarea toxicitatii, vascozitatii sau ph-ului

- pot fi formulate ca preparate unidoza sau multidoza

- sunt destinate spalarii ochiului sau impregnarii pansamentelor oculare


37. Etichetarea solutiilor pentru bai oculare trebuie sa mentioneze:

- daca preparatul este destinat unei utilizari unice

- perioada limita de utilizare dupa deschiderea flaconului (maxim 4 saptamani), in cazul preparatelor multidoza

- doza eliberata pe unitatea de timp


38. Pulberile pentru picaturi oftalmice si bai oculare:

- sunt preparate conditionate sub forma uscata

- inainte de administrare se dizolva sau se suspenda intr-un lichid corespunzator

- conditia de sterilitate este obligatorie

- preparatele lichide obtinute trebuie sa corespunda prevederilor oficinale referitoare la picaturile oftalmice sau solutiile pentru baile oculare


39. Preparatele oftalmice semisolide:

- se prezinta sub forma de unguente, creme sau geluri sterile

- au substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corespunzatoare

- sunt conditionate in tuburi sterilizate, pliabile, prevazute cu o canula



PREPARATE PARENTERALE


1. Prevederi valabile in FRX referitoare la preparatele injectabile:

- nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare


2. Administrarea parenterala prezinta urmatoarele avantaje:

- biodisponibilitate superioara celei din preparatele orale

- dirijarea timpului de actiune a medicamentelor injectabile

- evitarea inactivarii de catre ficat a unor substante active

- inlaturarea efectelor secundare asupra tractului gastrointestinal


3. O solutie hipotonica produce asupra globulelor rosii fenomenul de:

- umflare si hemoliza


4. Amestecand o solutie hipertonica cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de:

- crenelare


5. O solutie izotonica:


6. Metodele de sterilizare indicate de FRX sunt:

- sterilizarea cu aer cald si cu vapori de apa sub presiune

- filtrarea prin materiale poroase


7. Conform FRX, sterilizarea la etuva se aplica pentru:

- ustensile de portelan

- pulberi termostabile

- materiale de laborator din sticla

- produse uleioase


8. Conform FRX, sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face:

- la 115⁰C cel putin 30 minute

- la 121⁰C timp de 15-20 minute


9. Conform FRX, sterilizarea cu aer cald se face:

- la 160⁰C cel putin 3 ore

- la 180⁰C cel putin 30 minute


10. Conform FRX, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:

- solutiilor injectabile termostabile

- articolelor din sticla si portela

- pansamentelor chirurgicale


11. Conform FRX, controlul calitatii solutiilor injectabile include:

- examenul organoleptic: aspect, culuoare

determinarea pH-ului

- uniformitatea volumului

- determinarea sterilitatii


12. Conform FRX, referitor la prepararea pe cale aseptica a medicamentelor parenterale:

- toate operatiile se fac in camere sau boxe sterile, cuechipament si materii prime sterilizate

- se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final

- toate operatiile se realizeaza intr-un ciclu continuu

13. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin:

- se administreaza doar intravenos

- au drept vehicol doar  apa distilata apirogena

- nu se admite folosirea de coservanti

- sunt doar solutii apoase sau emulsii U/A


14. Continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima, conform FRX in:

- g/l, unitati de masa pentru 100 ml solutie

- mEg/1000 ml solutie

- mmoli/1000 ml solutie

- calorii


15. Pentru aportul de calorii se folosesc urmatoarele perfuzii:

- de glucoza

- de sorbitol

- de fructoza

- cu lipide


16. In cazuri de acidoza se folosesc urmatoarele perfuzii:

- de hidrogenocarbonat de sodiu

- de lactat de sodiu

- de acetat de sodiu


17. Urmatoarele perfuzii sunt izoosmotice cu serul sanguin:

- de clorura de sodiu 9 ‰

- de hidrogenocarbonat de sodiu 13 ‰

- de sorbitol 50 ‰


18. Cea mai mare capacitate de retinere a microorganismelor o au filtrele:

- milipore cu membrana


19. Dezavantajele preparatelor injectabile sunt:

- necesita un personal calificat pentru administrare

- necesita un proces tehnologic elaborios

- se lezeaza tesuturile la administrare


20. Vehiculele folosite la prepararea medicamentelor injectabile sunt:

- apa distilata pentru preparate injectabile

- uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat

- solventii neaposi miscibili sau nu cu apa


21. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale, FR prevede:

- sa fie sterile

- diametrul particulelor fazei interne sa nu depaseasca 5 μm

- sa nu prezinte semne de separare a fazelor


22. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile, FRX prevede:

- suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 minute

- suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringa nr. 16


23. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este:

- oxid de etilen

24. Perfuziile folosite in metabolismul reconstituant sunt:

- cu hidrolizate de proteine

- cu aminoacizi


25. Prezenta pirogenelor in perfuzie provoaca dupa administrare:

- frisoane intense si accelerarea pulsului

- cresterea temperaturii corpului


26. Avantajele preparatelor parenterale cu actiune prelungita sunt:

- frecventa redusa de administrare

- siguranta actiunii terapeutice


27. Prelungirea actiunii preparatelor injectabile se realizeaza prin:

- adaos de substante macromoleculare

- folosirea unui solvent lipofil

- folosirea de geluri lipofile


28. Izotonizarea solutiilor injectabile este obligatorie pentru:

- solutiile administrate in volume de 5 ml sau mai mari


29. Nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni in:

- preparate perfuzabile

- preparate injectabile administrate intraocular

- preparate injectabile administrate intrarahidian


30. La prepararea solutiilor injectabile se pot folosi substante auxiliare:

- solubilizanti

- antioxidanti

- conservanti antimicrobieni

- izotonizanti


31. Solventii anhidrii miscibili cu apa, utilizati la prepararea medicamentelor injectabile, sunt:

- alcoolul etilic

- glicerina

- propilenglicol

glicofurol


32. Alcoolul benzilic, utilizat ca solvent prezinta avantaje:

- miscibil cu apa si uleiurile vegetale

- are actiune antiseptica

- are actiune anestezica de suprafata


33. Apa utilizata la prepararea medicamentelor parenterale este:

- apa distilata pentru preparate injectabile

- apa sterilizata pentru preparate injectabile


34. Conservantii antimicrobieni  adaugati la preparatele injectabile sunt:

- alcool benzilic

- clorbutanol

- tiomersal

- nitratul de fenilmercur


35. Sterilitatea este o conditie obligatorie pentru:

- medicamente parenterale

- medicamente ce se aplica pe rani, arsuri, pielea sugarilor

- antibiotice si produse opoterapice

- medicamente oftalmice


36. In grupa perfuziilor sunt incluse unor preparate:

- inlocuitori de sange

- substituenti de plasma

- solutii pentru hemodializa si dializa peritoneala

- solutii pentru osmoterapie


37. Solventii utilizati pentru prepararea medicamentelor parenterale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa corespunda normelor de calitate din FRX

- sa nu reactioneze cu substante dizolvate

- sa nu aiba actiune farmacologica proprie

- sa fie economici


38. Pentru ajustarea pH-ului solutiilor injectabile se recurge la urmatoarele sisteme tampon:

- acid citric – citrat trisodic

- acidul acetic – acetat de sodiu

- carbonat monosodic – carbonat disodic


39. Se prepara solutii injectabile cu pH acid pentru urmatoarele substante:

- insulina

- adrenalina

- atropina

- vitamina C


40. Senzatia de durere care apare la injectarea unei solutii este cauzata de:

- presiunea osmotica diferita de a serului sanguin

- pH-ul solutiilor mult diferita fata de cel fiziologic

- natura substantelor medicamentoase


41. Pentru calcularea cantitatii de izotonizant, se utilizeaza:

- formule bazate pe valoarea punctelor crioscopice ale solutiilor

- formule cu coeficienti de disociere stabiliti de

- metoda echivalentului in clorura de sodiu

- monograme


42. Printre metodele utilizate pentru depirogenare se numara:

- hidroliza acida sau alcalina

- adsorbtia fizica cu acrbune activ

- distilarea si ultrafiltrarea


43. Filtrele cu membrana au urmatoarele denumiri comerciale:

- milipore


44. Referitor la sterilizarea prin incalziri repetate sunt valabile urmatoarele afirmatii:

- se numeste tindalizare

- se efectueaza in 3 perioade de incalzire succesive, separate de intervale de 2 ore

- se asociaza cu adaosul de conservanti

- se aplica produselor foarte sensibile la caldura


45. Sterlizarea prin incalziri repetate se mai numeste:

- tindalizare

- sterilizare fractionata sau discontinua


46. Mecanismele filtrarii prin microfiltre sunt:

- cernerea

- adsorbtia

-capilaritatea

- sarcinile electrice


47. Condittile pe care trebuie sa le indeplineasca un conservant utilizat in solutiile injectabile sunt:

- sa aiba actiune bactericida si fungicida

- sa nu coaguleze proteinele tisulare

- sa nu fie toxic


48. Sterilizarea cu oxid de etilen se aplica pentru:

- materiale plastice

- cauciuc

- seringi de unica folosinta

- truse de perfuzie


49. Eficacitatea sterilizarii cu oxid de etilen depinde de:

- numarul si natura germenilor de distrus

- concentratia in gaz

- temperatura si durata tratamentului

- umiditatea relativa


50. Sterilizarea prin caldura:

- apartine metodelor fizice de sterilizare

- este o metoda sigura si economica

- se aplica produselor termorezistente


51. Sensibilitatea microorganismelor la tratamentul termic este in functie de:

- specia microbiana

- durata tratamentului termic

- temperatura

- natura mediului in care se gasesc germenii microbieni


52. Urmatoarele procedee se aplica produselor care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva:

- sterilizarea prin cadura, prin radiatii si cu gaze


53. Urmatoarele procedee se aplica produselor care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva:

- filtrarea sterilizanta

- prepararea pe cale aseptica


54. Procedeele chimice de sterilizare includ:

- sterilizarea prin gaze


55. Printre procedeele fizice de sterilizare se numara:

- filtrarea sterilizanta

- procedeul aseptic

- sterilizarea cu radiatii si prin caldura


56. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la calea de administrare intravenoasa:

- se utilizeaza pentru o actiune rapida

- se utilizeaza pentru administrarea perfuziilor

- efectul farmacologic apare instantaneu


57. In grupul medicamentelor parenterale sunt cuprinse:

- forme lichide injectabile

- forme lichide perfuzabile

- pulberi pentru preparate injectabile

- implante


58. Administrarea solutiilor hipertonice de glucoza provoaca:

- glicozurie

- deshidratare celulara

- diureza osmotica

- pierderea apei si electrolitilor


59. Cele mai frecvente cai de administrare parenterale sunt:

- intravenos

- intramuscular

- subcutanat


60. Distrugerea microorganismelor dintr-un preparat parenteral poate fi efectuata prin:

- caldura umeda

- agenti chimici

- radiatii ionizante

- caldura uscata


61. Metoda de sterilizare care nu este mentionata in FRX este:

- sterilizarea fractionata sau tindalizarea


62. Conform FRX, se pot adauga conservanti antimicrobieni, in urmatoarele preparate parenterale

- preparate administrate intramuscular

- preparate administrate subcutanat


63. Sterilizarea prin filtrare:

- filtrarea nu se foloseste in cazul solutiilor, suspensiilor sau emulsiilor termolabile

- filtrarea se efectueaza prin filtre bacteriologice sterile sau prin membrane filtrante sterile

- toate operatiile se efectueaza in conditii aseptice

- filtrele sau membranele filtrante nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa interactioneze fizic sau chimic cu produsul de sterilizat


64. Solutii perfuzabile cu substante energetice

- solutia perfuzabila cu glucoza si sorbitol


65. Solutia prevazuta de FRX folosita in caz de acidoza:

- solutia perfuzabila de hidrogenocarbonat de sodiu

66. In combaterea alcalozei se foloseste:

- perfuzia cu clorhidrat de arginina

- perfuzia cu clorura de Na cu adaos de KCl


67. Preparatele perfuzabile:

- sunt solutii apoase sau emulsii U/A

- se administreaza in volume de 100 ml sau mai mari, intravenos

- continutul in substanta  activa se exprima dupa caz, in unitati de masa/litru solutie; mmoli/litru solutie, calorii

- sunt preparate sterile si apirogene


68. Emulgatorii sintetici utilizati in formularea emulsiilor parenterale sunt:

- polisorbatii si pluronicii


69. Referitor la implante:

- se aplica pe cale subcutanata sau intramusculara

- sunt comprimate mici, sterile care se introduc sub piele prin incizare

- se obtin prin comprimare sau cristalizare


70. Microemulsiile injectabile prezinta urmatoarele caracteristici:

- sunt sisteme omogene, cu grad mare de dispersie

- se administreaza intravenoasa sau intramusculara

- se formeaza spontan, prin agitare lenta

- diametrul particulelor este intre 100-500


71. Agentii pentru marirea vascuozitatii  preparatelor parenterale:

- gelatina

- dextranii

- carboximetilceluloza sodica

- polividona


72. Metodele fizice de prelungire a actiunii unui preparat injectabil:

- adaugarea de agenti gelifianti

- utilizarea de vehicule uleioase

- adaugarea de macromolecule


73. Din grupa formelor parenterale cu actiune prelungita:

- solutii injectabile cu vehicule vascoase

- solutii injectabile cu vehicule uleioase

- suspensii apoase si implante


74. Metoda de liofilizare aplicata la obtinerea unor produse parenterale uscate:

- se numeste criodesicare si criosublimare

- este o tehnologie de desicare la temperaturi si presiuni scazute

- consta in congelarea preparatelor si apoi sublimarea ghetii sub vid

- necesita echipament special de productie


75. Formele parenterale se conditioneaza in:

- fiole de sticla, flacoane multidoze

- pungi din material plastic, fiole – seringi


76. Fiolele utilizate pentru conditionarea preparatelor injectabile sunt controlate sub urmatoarele conditii:

- capacitatea

- rezistenta la sterilizare si hidrolitica

- etanseitatea


77. Plastomerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea preparatelor parenterale sunt:

- polietilena

- clorura de polivinil

- polipropilena


78. Pentru depistarea pirogenelor se pot folosi urmatoarele teste:

- testul Limulus

- urmarirea evolutiei numarului de globule albe, dupa injectarea solutiei la iepuri

- masurarea hipertermiei la iepure


79. Pirogenele care nu sunt admise in perfuzii, sunt:

- endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica


80. Sterilizarea este procesul care desemneaza:

- producerea starii de sterilitate

- operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs


81. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu indicatori biologici cum ar fi:

- Bacillus subtilis (var. Niger)

- Bacillus stearothermophilus


82. Proprietatile coligative ale solutiilor sunt utile in determinarea:

- toxicitatii


83. Solutia perfuzabila de NaCl compusa prevazuta de FRX contine urmatoarele substante:

- NaCl, KCl, CaCl2


84. Categoriile de preparate parenterale prevazute de FRX (2004)

- preparate injectabile

- preparate perfuzabile

- concentrate pt. solutii injectabile sau perfuzabile

- pulberi pentru preparate injectabile sau perfuzabile


85. Prevederile oficiale referitoare la productia preparatelor parenterale sunt :

- se obtin din materii prime si metode de preparare care le asigura sterilitatea si evita contaminarea microbiana si cresterea microorganismelor

- apa utilizata trebuie sa corespunda prevederilor de la apa pentru preparate injectabile

- pentru un eventual conservant antimicrobian folosit la formulare trebuie sa-i fie demonstrata eficacitatea


86. Conform FRX, pe eticheta unui preparat parenteral trebuie sa se mentioneze:

- denumirea si concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati

- in cazuri adecvate, ca solutia se utilizeaza dupa o filtrare finala

- faptul ca preparatul  este lipsit de endotoxine bacteriene si pirogene

87. Conform FRX 2006, apa pentru preparate injectabile este:

- apa vrac pentru preparate injectabile

- apa sterilizata pentru preparate injectabile


88. Apa vrac pentru preparate injectabile este:

- se obtine prin distilare din apa destinata consumului unam sau apa purificata

- se foloseste ca solvent la prepararea medicamentelor parenterale


89. Apa sterilizata pentru preparate injectabile:

- se foloseste la dizolvarea sau diluarea substantelor sau preparatelor pentru administrarea parenterala

- este divizata in recipiente adecvate, inchise si sterilizate apoi la cald in conditii care sa asigure calitatea corespunzatoare privind endotoxinele bacteriene

- trebuie sa fie lipsita de orice aditiv



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright