Medicina
Increngatura lichenophyta (licheni)INCRENGATURA LICHENOPHYTA (LICHENI) Lichenii reprezinta o unitate biologica deosebit de interesanta, al caror tal este alcatuit dintr-o alga si o ciuperca, ce convietuiesc. Din aceasta convietuire rezulta un organism de sine statator, foarte stabil, care, prin caracterele sale, nu poate fi integrat nici algelor, nici ciupercilor. Forma de convietuire pe care o intalnim la licheni poarta numele de simbioza si se caracterizeaza prin contributia reciproca a ambilor componenti la desfasurarea proceselor vitale. In cazul lichenilor ciuperca procure apa si sarurile minerale, iar alga - prin prezenta clorofilei - sintetizeaza hidrati de carbon necesari ciupercii. Lichenii sunt foarte rezistenti la conditiile de mediu, conditii pe care nu le-ar putea suporta nici alga si nici ciuperca luate separat. Ei se intalnesc pe toata suprafata globului, de la regiunile desertice pana la regiunile polare si de la ses pana in varful muntilor. In constitutia lichenilor nu intra un singur tip de alga si nici de ciuperca. Dintre alge au fost determinate unele alge albastre (Nostoc, Rivularia etc), iar dintre ciuperci atat ascomicetele, cat si bazidiomicete. In ceea ce priveste culoarea lichenilor, aceasta poate fi data de prezenta clorofilei din alga, dar in afara de culoarea verde mai putem intalni la licheni culori albe, galbene, brune, cenusii, negre, albastre si chiar rosii. Multi licheni contin substante colorante, oleiuri eterice si chiar unele principii active, ceea ce face ca ei sa fie utilizati in farmacie. Clasificarea celor aproximativ 15.000 de specii de licheni se face dupa tipul ciupercii care intra in alcatuirea lor. 1. Clasa Ascolichenes. Cuprinde cea mai mare parte din licheni, caracterizati prin aceea ca in constitutia lor intra o ciuperca ascomiceta. Ordinul Pyrenolichenes. Familia Verrucariaceae. Verrucaria calciseda traieste pe stanci calcaroase alcatuind cruste alburii. Familia Dermatocarpaceae. Genul Dermatocarpon traieste pe ziduri si stanci umede. Ordinul Discolichenes. Familia Slictaceae. Sticta pulmonaria sau Loboria pulmonaria (branca) este un lichen frunzos cu talul mare, inlalnit mai ales in podurile de fag. Macroscopic, are aspectul unui plaman (de unde ii deriva si numele). El contine lichenina, acis stictinic, mucilagii si mai putin tanin. Pe baza acestor substante se foloseste ca depurativ si astringent. Familia Cladoniaceae. Cladonia rangiferina (lichenul renilor) este caracteristic regiunilor de tundra si zonelor muntoase alpine. El este folosit ca nutret pentru reni, dar - datorita continutului sau in mucilagii - fiert cu lapte da un fel de jeleu utilizat de popoarele nordice ca aliment. Din punct de vedere farmacodinamic, i se atribuie proprietati analeptice. Familia Lecanoraceae. Lecanora esculenta (mana cereasca) este un lichen globulos usor dus de vant, bogat in hidrati de carbon, intalnindu-se in regiunile desertice. Familia Parmeliaceae Centraria islandica este un lichen foliaceu care creste in abundenta in Islanda. In constitutia lui au fost determinate lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, oxalat de catciu, oxalat de potasiu, principii amari etc. Acest lichen este unul din cele mai vechi remedii, el fiInd cunoscut in medicina sub numele de Lichen Islandicus (muschi cret, muschi amar sau lichen islandic), utilizarea lui fiind citata Inca din lileratura veacului at XVII - lea ca purgativ si in combaterea hemoptiziei, iar Linne si Scopoli il citeaza ca avand actiune emolienta, analeptica si tonica. In afara de aceasta mai este citat ca avand actiune vermifuga (probabil, datorita principiului sau amar) si linistitoare a tufei. Familia Usneaceae. Evernia prunastri creste frecvent pe tulpinite de porumbar si pe copaci. Contine uleiuri eterice frumos mirositoare. Ramalina fraxinea este folosita adesea ca inlocuitor at lichenului slandic. 2. Clasa Basidiolichenes. Aici apartin mai ales licheni care traiesc in regiuni tropicale. In compononta lor intra ciuperci din clasa Basidiomyceles, iar ca alga fie una albastra, fie una verde. Importanta lichenilor. Din punct de vedere economic, ei constituie un aliment pentru om si animale in regiunile secetoase sau in cele reci. De asemenea reprezinta materie prima pentru unele industrii (parfumuri, gluccoza, substante colorante).
|