Rolul asistentei medicale in expolrarile paraclinice si de laborator

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EXPOLRARILE PARACLINICE SI DE LABORATOR

1.     HOMOLEUCOGRAMA: Se recolteaza 2 ml. de sange venos cu anticoagulant

(E.D.T.A.) sau prin inteparea pulpei degetului (inelar sau mediu).

Valori normale:

hematii 4-5.200.000/mm

leucocite 4-7.000/mm

hemoglobina - barbati 13.6-16g.%

- femei 11.5-14g.%

hematocrit - barbati 40-50%

- femei 36-42%

2.     V.S.H. (viteza de sedimentare a hematiilor)

Se recolteaza 2 ml. sange venos fara staza sau 1,6 ml. sange venos cu 0,4 ml. citrat

de sodiu 3,8%.

Valori normale - dupa o ora- barbati 7mm.

- femei 11mm.

- dupa doua ore - barbati 12mm.

- femei 17mm.

3.     GLICEMIE.

Se recolteza pe nemancate, dimineata prin punctie venoasa 2ml. sange cu

anticoagulant florura de sodiu.

Valori normale: 65-110 mg. %

4.     CREATININA.

Se recolteaza 5ml. sange venos fara anticoagulant, dimineata pe nemancate.

5.     TIMPUL HOWELL

Reprezinta timpul de coagulare al plasmei ovalate.

Valori normale: 1-2 minute.

6.     TIMPUL QUICK

Se recolteaza 4,5 ml. sange venos cu 0,5 ml. oxalate de sodiu 1,34 %.

Valori normale: 10-15 secunde.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN RECOLTAREA

SANGELUI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

In vederea recoltarii sangelui pentru examene de laborator, asistenta medicala va

anunta din timp bolnava (cu 24h. inaintea recoltarii) si o va informa asupra tehnicii,

explicandu-i necesitatea si importanta acestuia. De asemenea, asistenta medicala va instrui

pacienta sa nu manance in dimineata recoltarii (daca este cazul) si sa pastreze repaos fizic.

Inainte de recoltare, asistenta medicala pregateste materialele necesare (ace si seringi

sterile, garou, tampoane sterile, stativ pentru eprubete, bonuri de recoltare) si le aseaza pe

o tava medicala sterila.

Inainte de efectuarea tehnicii asistenta medicala se va spala riguros pe maini, cu

sapun si apa curenta. Asistenta medicala aseaza bolnava in pozitia necesara, in functie de

locul punctiei; dezbraca bratul ales, astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia de

intoarcere si efectueaza puntia venoasa.

Dupa efectuarea tehnicii, asistenta realizeaza toaleta regiunii (sterge sangele daca a

curs pe bratul pacientului), insoteste bolnava in salon si o ajuta sa se instaleze intr-o

pozitie cat mai comoda.

Pregateste produsul recoltat pentru laborator: eticheteaza eprubete, completeaza

bonurile de recoltare cu numele si prenumele bolnavei, sectia, salonul si patul, analiza

ceruta; transporta sangele recoltat la laborator. Asistenta medicala reorganizeaza locul de

munca.

ECHOGRAFIA

Asistenta medicala informeaza bolnava cu 24 h. inainte asupra tehnicii, asupra

importantei si necesitatii ei, instruind-o sa nu manance in dimineata examenului.

Asistenta medicala sau infirmiera va insoti bolnava la echograf si dupa efectuarea

tehnicii o va conduce la salon si o va ajuta sa se instaleze cat mai comod posibil.

PUNCTIA FUNDULUI DE SAC VAGINAL

Aceasta punctie este o varianta a punctiei interperitoneale, prin care se realizeaza o

legatura intre cavitatea peritoneala si mediul exterior cu ajutorul unui ac.

Scopul punctiei este explorator si terapeutic. Cu scop explorator punctia se executa

prin confirmarea prezentei unei colectii patologice precum si pentru stabilirea naturii

acesteia.

Materiale necesare:

acul de punctie cu diametrul de 2 mm. si lung de12-14 cm;

seringa de 20 ml;

valve vaginale;

pensa de fixat colul uterin;

pense lungi cu tampoane;

cateter de metal pentru golirea vezicii urinare;

irigator pentru spalatura vaginala;

eprubete sterile;

materiale pentru dezinfectie locala;

etichete si bonuri de recoltare.

Punctia se face in sala de tratamente.

Rolul asistentei medicale in cursul punctiei propriu-zise: verifica continutul vezical

prin cateterim. Se face o spalatura vaginala cu o solutie 0,20-0,30 % hipermangat de

potasiu.

Se introduc valvele vaginale, se descopera larg colul, apoi medical dupa desinfectarea

fundului de sac posterior face punctia lucrand concomitent cu doua seringi. Dupa golirea

fundului de sac se indeparteaza acul si se badijoneaza locul punctiei cu un tampon, dupa

care se indeparteaza, atat pensa de pe col cat si valvele. Lichidul extras poate fi seros,

purulent, hemoragic sau sange pur.

Dupa punctie asistenta medicala pregateste produsul recoltat pentru laborator.

Punctia nu poate oferi date decat dupa finisare, sau cand se constata o masa tumorala

destul de evoluata, sta alba cand sarcina este in evolutie. Daca prin punctie se extrage

sange negricios , locat, necoagulabil si care contine microcheaguri, este sigur vorba de o

sarcina extrauterina rupta.

TACTUL VAGINAL sau TUSEUL VAGINAL

Este executat de medic. Aceasta manevra este foarte importanta pentru aflarea unor

date despre col.

Astfel aflam lungimea, supletea colului, pozitionarea lui si permeabilitatea. Colul

este inchis la primipare si mai mult sau mai putin permeabil la multipare. Segmentul

inferior este bine format fiind totodata larg deschis si rezistent sau rar foarte subtire.

Prin tuseul vaginal care este intotdeauna insotit de palparea abdomenului se

apreciaza starea peretilor vaginali, supletea lor sau prezenta unor corpi straini sau bride

vaginale.

Ajungem apoi la colul uterin, care ne da senzatia consistentei sale comparabila cu

cea a varfului nasului. In jurul colului gasim sacul lateral drept si stang anterior si

posterior, acesta din urma fiind in mod normal mai adanc decat cel anterior. Prin

intermediul fundurilor de sac laterale se palpeaza anexele C (trompa si ovar).

Palparea lor indica de obicei o stare patologica (inflamatii, tumori).

Asistenta medicala pregateste si informeaza pacienta asupra tehnicii si asupra

necesitatii efectuarii acesteia.

Asigura intimitatea pacientei in timpul examinarii. Ajuta bolnava sa coboare de

pe masa ginecologica si o insoteste la salon, apoi o ajuta sa se instaleze intr-o pozitie cat

mai confortabila.

EXAMENUL CU VALVE

Este executat de medic. Aceste examen ne permite sa inspectam vaginul si colul

uterin. Se introduce pe rand cele doua valve: inferioara si apoi pe cea superioara .

Observam culoarea mucoasei vaginale, eventualele leziuni vaginale cu

caracterele lor, aspectul colului uterin.

Acest examen are cateva contraindicatii si anume: cand himenul este intact, in

vaginism si in prezenta unei suturi recente a perineului care s-ar putea desface. Examenul

cu valve se face intotdeauna inaintea tactului vaginal, el permitand prelevarea de secretii

pentru examenul parazitologic,poate fi corect si eficient dupa un tact vaginal.

Asistenta medicala anunta din timp si informeaza pacienta asupra tehnicii,

asupra necesitatii si importantei acesteia, pentru a-i obtine cooperarea. Asigura intimitatea

de care are nevoie pacienta in timpul acestui examen, ajuta bolnava sa se instaleze pe

masa ginecologica.

In timpul examinarii serveste medical cu instrumentele necesare. Daca s-au

recoltat secretii, asistenta medicala completeaza bonurile de recoltare si le trimite la

laborator. Dupa examen ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecologica si o insoteste

la salon.

PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE IN SARCINA

EXTRAUTERINA

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca particularitatile unei sarcini extrauterine,

sa-si dea seama de existenta ei in timp util, adica inca din faza unei sarcini extrauterine

necomplicate.

Trebuie recunoscute rapid semnele accidentale ale sarcinii extrauterine, ale

avortului tubar sau ale rupturii tubare, care se exprima prin simptomatologie generala si

locala a hemoragiei interne.

In cazul unei paciente care se afla inca la domiciliu, masurile de prim-ajutor

trebuie luate chiar in timpul transportului spre spital sau pana vine salvarea: repaus

absolut in pozitie Trendelenburg moderat, perfuzie cu glucoza hipertonica, vitamina C in

doze mari si oxigenoterapie (la nevoie). Nu se administreaza cardioleptice inainte de

operatie deoarece ridica tensiunea arteriala, maresc hemoragia si agraveaza in acelasi

timp anemia si sacul hemoragic.

In functie de urgenta medicala, atat preoperator cat si postoperator, asistenta

trebuie sa stie sa ajute pacienta pentru satisfacerea cat mai rapida si calitativa anevoilor

acesteia, o invata unele pozitii mai comode pentru o respiratie cat mai usoara.

Asistenta medicala are un rol deosebit in ceea ce priveste alimentatia pecientei,

hidratarea si eliminarea, urmarind regimul care trebuie respectat dupa indicatia medicului.

Asistenta medicala urmareste: temperatura , pulsul, tensiunea, evolutia plagii

ajutand bolnava cu analgezice si calmante in timpul durerii.

Rolul cel mai important pe care il are asistenta medicala este pregatirea psihica

a celei care urmeaza sa i se faca interventia chirurgicala, pregatire care ajuta foarte mult

moralul destul de scazut al oricarui om aflat inaintea unei operatii.

Reanimarea bolnavei socate este obligatorie preoperator, intraoperator cat si

postoperator, eficacitatea reanimarii vazandu-se foarte bine in cazul in care aceasta a fost

executata rapid si corect, cu respectarea tuturor regulilor strict necesare.

In practica, orice caz de sarcina extrauterina are particularitatile lui, ceea ce

implica o atentie deosebita, urmarirea tuturor functiilor vitale, iar la examenul clinic o

foarte mare atentie.

Celelalte mijloace terapeutice ca: transfuzii de sange, perfuzii cu solutii

hidroelectrolitice, oxigenoterapie si orice alta analiza sau observatie trebuie exploatata la

maximum pentru aplicarea reanimarii in functie de necesitate.

Sarcina ectopica este o complicatie hemoragica care prin ignoranta, eroare de

diagnostic sau temporizare si greseala in conduita terapeutica, poate sfarsi prin moartea

bolnavei, fie prin anemie acuta, fie prin alte complicatii ulterioare.

Culegerea informatiilor necesare despre pacienta, organizarea si inregistrarea

datelor culese asigura baza pentru luarea de decizii eficiente si in cunostinta de cauza.

Prin observarea atenta, ascultarea si interogarea pacientei se poate face o foarte buna

culegere de date care sunt strict necesare pentru punerea diagnosticului si rezolvarea

problemelor de ingrijire.

Stabilirea prioritatilor, facandu-se diferenta intre ceea ce e bine de facut si

ceea ce trebuie neaparat facut, duce la determinarea problemelor care au nevoie de atentie

imediata si instruirea urgenta de actiuni potrivite.

Ingrijirile sunt parte integranta din planul therapeutic stabilit de medic.

Asistenta medicala cunoaste foarte bine si raspunde cu placere si rabdare la toate

chemarile pacientei.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA

PREOPERATORIE A BOLNAVEI

Scop: pregatirile preoperatorii se acorda bolnavei pentru asigurarea

conditiilor necesare suportarii interventiei chirurgicale si prevenirii accidentelor care pot

surveni in cursul acesteia sau in perioada postperatorie imediata. Pregatirea preoperatorie

a bolnavei consta intr-o pregatire generala si o pregatire locala.

A.     Pregatirea generala preoperatorie.

Consta in examenul clinic si paraclinic, pregatirea psihica, ingrijiri igienice,

urmarirea functiilor vitale si vegetative, regimul dietetic preoperator.

Examenul clinic: este executat de catre medical chirurg, ajutat de asistenta medicala

care efectueaza tehnicile si ingrijirile indicate de medic. Examenul clinic pune in evidenta

starea fiziologica a bolnavei, dand totodata posibilitatea depistarii unor deficiente ale

organismului si a unor boli insotitoare. El este completat de examinarile paraclinice.

Pregatirea psihica: incepe din momentul intrarii bolnavului in spital: bolnava este

informata despre necesitatea interventiei chirurgicale si i se cere consimtamantul; pentru

bolnavele inconstiente consimtamantul este dat in scris de rude; se suprima tot ceea ce ar

putea sa produca bonavei o stare de neliniste; se va reduce starea de anxietate administrandu-

se calmante.

Ingrijiri igienice: efectuarea baii sau dusului, igiena cavitatii bucale, ingrijirea

parului, taierea unghiilor, se rade parul pubian al bolnavei.

Urmarirea functiilor vitale si vegetative , inclusiv notarea lor:

masurarea si notarea temperaturii;

masurarea si notarea pulsului;

observarea si notarea tensiunii arteriale;

observarea diurezei;

observarea scaunului.

B.     Pregatirea locala

1.     Pregatirea campului operator:

Se curate pielea, sapunind regiunea si insistandu-se la pliuri si la ombilic;

Se face spalatura vaginala si se rade pielea paroasa cu grija evitandu-se producerea de

mici taieturi.

Se degreseaza pielea cu comprese sterile;

Se dezinfecteaza pielea cu antiseptic

Se acopera campul operator cu pansament steril, la indicatia medicului.

2.     Imbracarea bolnavei: bolnava va fi imbracata in camasa de noapte si sosete, iar parul

lung va fi prins in boneta.

3.     Indepartarea protezelor dentare.

4.     Indepartarea bijuteriilor.

5.     indepartarea lacului de unghii.

6.     Golirea vezicii urinare: bolnava va avea o mictiune voluntara sau se va efectua sondaj vezical (la indicatia medicului).

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

POSTOPERATORIE A BOLNAVEI

A.     Pregatiri efectuate pana la intrarea bolnavei in pat.

1. Pregatirea camerei(se efectueaza in timpul interventiei):

se aeriseste incaperea;

se schimba patul cu lenjerie curata si se aseaza astfel incat operatul poate fi ingrijit

din toate partile;

se protejeaza patul cu o aleza;

se controleaza temperatura camerei si se mentine la 18-20 grade C;

se atenueaza lumina.

2. Pregatirea materialelor in vederea reanimarii postoperatorii:

se pregatesc materialele pentru perfuzii: seringi, ace sterile, garou, solutii de perfuzat.

se verifica sursa de oxigen;

se pregateste medicatia postoperatorie.

1.     Instalarea bolnavei in pat.

B.     Supravegherea si ingrijirile medicale imediate.

Dupa instalarea bolnavei in salon asistenta medicala va supraveghea:

- gradul de cunostinta al bolnavei;

comportamentul bolnavei;

respiratia;

tensiunea arteriala si pulsul;

prezenta perfuziei (se regleaza ritmul de curgere);

pansamentul;

diureza bolnavei.

Asistenta medicala administreaza calmante si medicatia prescrisa de medic.

Dupa trezirea bolnavei asistenta medicala va unge buzele acesteia cu apa , va schimba

din doua in doua ore pozitia bolnavei si va evita umezirea lenjeriei, pentru a preveni

aparitia escarelor, va stimula bolnava sa mictioneze spontan sau va efectua sondaj

vezical.

Seara se va administra un hipnotic slab (la indicatia medicului) pentru a ajuta

bolnava sa doarma.

V.     PLANUL DE INGRIJIRIL

CAZUL I

NUMELE: B.

PRENUMELE: S.

VARSTA: 24 ani, sex feminin

DATA INTERNARII: 16.01.2002

DATA EXTERNARII:

DIAGNOSTIC LA INTERNARE : ٭ Sarcina ectopica dreapta;

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ٭ Sarcina extrauterina tubara dr.;

٭ Ampula pavilionara dreapta;

٭ Hemoperitoneu.

MOTIVELE INTERNARII:

amenoree;

dureri lombo-abdominale si pelviene cu precadere in loja anexiala dreapta;

pierderi de sange negricios pe cale vaginala;

frisoane.

INTERVENTIE CHIRURGUCALA: 18.01.2002

Salpingectomie partiala;

Drenaj abdominal.

ANTECEDENTE PERSONALE: . N = 1, AV = 0, CJ = 1

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: . P.M. = 14 ani

. ciclu regulat.

ANTECEDENTE PATOLOGICE: . apendicectomie;

ANTECEDENTE SOCIALE:

. statut social - casatorita;

. profesie - educatoare;

. mediu familial (obiceiuri cotidiene, consum de alcool, cafea, tutun, droguri) - consumatoare de cafea;

. obiceiuri alimentare - regim adecvat;

. mijloace de relaxare - citeste carti, ziare, se uita la TV, coase goblen;

. acces la informatii - citeste presa zilnic, citeste literatura medicala legata de bolile copilului si ale ei;

.relatii cu rudele si prietenii - relatii in familie corespunzatoare, are multe prietene, leaga usor prietenii cu cei din jur.

ISTORICUL BOLII:

U.M. = 2 decembrie 2001

Pe data de 07.01.2002 acuza dureri lombo-abdominale si pierderi de sange cu intermitenta. Face tratament ambulator: Ampicilina, Indometacin, Gentamicina, Metronidazol.

In urma cu 5 ore, pacienta acuza dureri pelvine cu predominanta in loja abdominala dreapta, pierde sange negricios prin vagin.

Se prezinta la medicul de specialitate si se interneaza prin suspiciune de: sarcina ectopica dreapta.

EXAMEN CLINIC GENERAL:

.I = 1,68 m; Gr. 60 kg.;

CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:

.tegumente si mucoase - palide;

SISTEM MUSCULO-ADIPOS:                     .normal reprezentat;

SISTEM GANGLIONAR:                              .nepalpabil;

SISTEM OSTEO-ARTICULAR:                     .integru;

APARAT RESPIRATOR:                   .torace normal conformat;

.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R 18 ritmica.

APARAT C. VASCULAR                   .cord in limite normale;

.zgomote cardiace ritmice;

.A.V. = 82';

.soc apexian in spatiul V intercostal stang;

.T.A. = 120/70 mm Hg.;

.T = 36⁰C.

APARAT DIGESTIV                           .apetit pastrat;

.tranzit intestinal prezent;

.ficat si splina in limite normale.

HGB.=9,7 L.;

HCT.= 28,4 L.;

VSH.=14 div.;

PLT. = 170.000mmc.;

WBC. = 9.100;

Hematii= 3.300.000.

Ex. sumar urina: - Leu neg.;

- Ph. 6;

- pro neg.;

- glu normal;

- erit 250/μl.

V.D.R.L. negativ.

CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE:

.MRF = pulmon normal;

.EKG = traseu electric fara modificari;

.Ex. cardiologic = clinic sanatoasa, se poate opera.

. 17.01.2002 EVOLUTIE:

Stare generala satisfacatoare, afebrila, abdomen suplu, trenzit prezent. Col intredeschis. Pierde sange in cantitate redusa. Corp uterin intermediar de dimensiuni normale. Anexa dreapta ingrosata cat un police, sensibila, cazuta in Douglas. Anexa stanga nepalpabila. TA = 120/70 mm Hg. Fundurile de sac vaginale suple. Se recomanda ECHO abdominal.

. 17.01.2002 ECHO abdominal:

Corp uterin in pozitie intermediara cu contur regulat. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm. - lama de lichid in pelvis.

. 18.01.2002 Ora 8³⁰ PREGATIRE PREOPERATORIE:

Operatia: Salpingectomie dreapta. Drenaj parietocolic drept.

Anestezie generala cu I.O.T.

- Ora 8⁰⁰ preanestezie: Mialgin 50 mg, Atropina 0,5 mg,i.m., T.A. = 100/60 mm Hg.

-Ora 8⁴⁵ inductie: Endonal 350 mg, Lystenon 100 mg, O₂ pe masca.

R.C.B.- Sonda cu balonas.

APARAT URO - GENITAL.loje renale libere;

.mictiuni fiziologice: 3 - 4/zi.

S.N..echilibrata.

R.O.T..orientat tempo - spatial.

EXAMEN LOCAL: 16.01.2002.abdomen suplu, mobil.

EXAMEN VALVE:.col de multipara fara leziuni prin care pierde sange negricios in cantitate redusa;

T.V..col inchis;

.corp uterin discret marit de volum, sensibil la mobilizare;

.zona anexiala stanga libera;

.anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.

DIAGNOSTIC: Suspect sarcina extrauterina dreapta.

IN OBSERVATIE PENTRU SARCINA EXTRAUTERINA

EVOLUTIE: 16.01.2002

.Stare generala buna, afebrila, pierde sange negricios prin vagin.

.Se recomanda analize.

CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 16.01.2002

Mentinere: - Fentonyl: 0,5 + 0,5 + 0,5 mg.;

- Pavalon : 4 mg.

P.V. - NaCl. 9% - 500 ml.

- Ringer 500 ml.

- Glucoza 5% 500 ml.

Trezire : - Fortal = 60 mg.

- Miostin = 2,5 mg.

- Atropina = 1 mg.

- Miofilin = 240 mg.

- H.H.C. = 100 mg.

.Se aspira secretiile si se trimite in post - operator cu recomandarea:

O₂;

Monitorizarea functiilor vitale;

Tratament;

Mentinerea liniei venoase cu branula;

Supravegherea perfuziei, a diurezei;

Supravegherea temperaturii;

Drenajul parietocolic drept.

.MEDICATIE ANESTEZIE: 18.01.2002

1.    Mialgin f1;

2.    Atropina f2;

3.    Nesdonal f1.I;

4.    Lystenon f1.III;

5.    Fentanyl f1.III;

6.    Pavalon fI;

7.    Fortral fII;

8.    Miostin f.1;

9.    Miofilin f.1;

10.H.H.C. - 100 mg. f.I;

11.NaCl. 9% - f1.I 500ml.;

12.Ringer f1.I 500 ml.;

13.Glucoza 5% f1.II 1000 ml.

Plan orar a pacientei B.S. in varsta de 24 ani cu diagnostic de:

SARCINA EXTRA UTERINA TUBARA AMPULA PAVILIONARA. HEMOPERITONEU.

OPERATA PE DATA DE: 18.01.2002

EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENE PARACLINICE

PARAMETRII FIZIOLOGICI

FOAIE DE EVOLUTIE

FOAIE DE TRATAMENT

FOAIE DE ALIMENTATIE

Alimente permise: supe, ciorbe de legume, iaurt, lapte, branza de vaci, carne de pui, vita, peste alb, compot de fructe, sucuri de fructe, oua moi.

Alimente interzise: condimente, mezeluri, afumaturi, fasole, mazare, varza, cafea.

F I S AT E H N I C A

EXPLORAREA ECHOGRAFICA IN SARCINA EXTRAUTERINA TUBARA DREAPTA

DEFINITIE: Metoda imagistica de explorare "in vivo" a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor.

Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia fascicolului de ultrasunete.

Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda transvaginala.

Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni longitudinale si transversale din centimetru in centimetru.

Trompele uterine in mod normal nu se vizualizeaza echografic, ele se pot vizualiza in cazuri patologice precum sarcina extrauterina tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul.

Echografia evidentiaza si lama de lichid in Douglas in sarcina extrauterina.

INDICATIILE ECHOGRAFIEI SUNT:

.suspiciunea de sarcina extrauterina;

.suspiciunea de sarcina intrauterina;

.diagnosticul diferential intre patologia ovariana si fibronul uterin;

.sarcina.

PREGATIREA PACIENTEI:

Pregatirea psihica - Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.

Pregatirea fizica - Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai inainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara.

Umplerea vezicala impinge ansele intestinale in sus relizand o veritabila cale de acces "fereastra catre pelvis".

Tehnica - este efectuata de medic cu pacienta asezata in decubit dorsal cu genunchii flectati.

Metoda transvaginala - se efectueaza cu sonda transvaginala protejata cu un przervativ de unica folosinta.

Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu necesita ingrijiri speciale.

CONCLUZIA GENERALA

Pacienta B.S. de 24 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 16.01.2002 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta.

Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca:

Concluzii ale examenului de laborator

Se recolteaza:

٭Glucoza 101 mg/dl

٭Uree 26,6 mg/dl

٭Creatinina = 7 mg/dl

٭TGO = 19 U/L

٭TGP = 31 U/L

٭Fibrinogen = 492 mg %

٭APTT = 40,1'

٭HGB = 9,7 L

٭HCT = 28,4 L

٭PLT = 170.000

٭WBC = 9100

٭Hematii = 3.300.000

٭V.S.H. = 14 div

٭VDRL = negativ

Examen urina:

٭Leu = neg

٭Ph = 6

٭pro = neg

٭glu = normal

٭erit = 250/μl.

Examenul local evidentiaza: abdomen suplu, mobil.

Ex. valve - col de multipara fara leziuni prin care pierde sange negricios in cantitate redusa.

T.V. (tuseu vaginal) - col inchis. Corp uterin discret marit de volum. Sensibil la mobilizare. Zona anexiala stanga libera. Anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.

Diagnostic: suspect sarcina extrauterina dreapta.

Examenul clinic general evidentiaza:

I. 1,68m; G 60 kg.

Tegumente si mucoase palide.

Sistem osteo-articular: normal reprezentat.

Sistem ganglionar: nepalpabil.

Aparat respirator - torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare R 18

Aparat cardio - vascular: zgomote cardiace ritmice. Soc apexian. In soatiul V intercostal stang, TA = 120/70 mmHg, AV = 82'.

Aparat digesti - ficat, splina in limite normale. Tranzit intestinal - prezent. Aparat uro - genital: loje renale libere. Mictiuni fiziologice. R.O.T.: orientat tempo - spatial T = 36 ⁰C. Pe data de 17.01.2002 examenul echografic evidentiaza corp uterin in pozitie intermediara cu contur regulat fara sarcina. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm - lama de lichid in Douglas. Se decide interventie chirurgicala pe data de 18.01.2002 ora 8³⁰ sub anestezie generala I.O.T. si se constata salpinga dreapta marita de volum, violacee in regiunea ampula pavilionara de 6 - 8 cm. Se pune diagnosticul de sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta.

Hemoperitoneu.

Evolutie postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice. Penicilina, Gentamicina timp de 5 zile.

Se mentine linia venoasa cu branula ti se administreaza postoperator imediat 2000 ml ser fiziologic si Glucoza 5%.

Diureza postoperatorie: 2000 ml, iar drenajul andominal - 150 ml sange.

TA se mentine intre 100-110/60-70 mmHg, AV = 82', afebrila.

Se administraza postoperator medicatie antiemetica: Cerucal, pentru reluarea tranzitului de gaze; Prozim f.I. si Propranolol f.I.si Ser fiziologic f.I. - 3 ml la 6 ore. Tranzitul de gaze se reia la 48 ore, cel de materii fecale la 72 ore.

Plaga operatorie vindecata.

Se scoate un rand de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile.

Se hotaraste ca pacienta sa fie externata cu indicatiile: de a reveni pentru scoaterea firelor; controlul la medicul specialist la 2 saptamani; repaus fizic, psihic; repaus sexual timp de 30 zile.

CAZUL II

NUMELE: I.

PRENUMELE: S.

VARSTA: 26 ani, sex feminin

DATA INTERNARII : 07.05.2002, ora 12³⁰

DATA EXTERNARII:14.05.2002

DIAGNOSTIC LA INTRARE:            ٭Suspect sarcina extrauterina dreapta

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:٭Sarcina extrauterina tubara dreapta

INTERVENTIE CHIRURGICALA: 10 mai 2002

٭Laparoscopie diagnostica

٭Salpingectomie dreapta

٭Anestezie generala I.O.T

MOTIVELE INTERNARII:

.amenoree

.greturi, varsaturi apoase matinale

.pierde sange negricios prin vagin in cantitate mica

.dureri pelviene, cu precadere in fosa iliaca dreapta.

ANTECEDENTE PERSONALE:

.rujeola la 6 ani

.scarlatina la 9 ani.

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:

.menstruatia la 14 ani, flux moderat

.nasteri 1

.Ab 0

.chiuretaje 0

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

.mama cu diabet de maturitate

ANTECEDENTE SOCIALE:

.statut social - casatorita

.profesie - absolventa de facultate cu studii economice - economista

.mediu familial - familie cu un copil bine organizata cu locuinta salubra

.obiceiuri alimentare - consuma 3 mese pe zi in graba, consuma moderat condimente si alcool

.mijloace de relaxare - merge cu familia la parintii sai, ai sotului la tara in aer liber unde se elibereaza de stresul cotidian.

.acces la informatii - citeste literatura, reviste, asculta radioul si are acces la informatii cu caracter cultural.

.relatii cu rudele si prietenii - are relatii armonioase in familie, in anturaj leaga cu usurinta prietenii.

ISTORICUL BOLII:

Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de cateva zile pierde sange negricios in cantitate mica prin vagin. Acuza greturi si varsaturi matinale apoase. Se prezinta la medicul specialis in policlinica si se interneaza pentru precizarea diagnosticului si tratament.

EXAMEN CLINIC GENERAL:

.tegumente si mucoase - normal colorate

SISTEM MUSCULO-ADIPOS:.bine reprezentat

SISTEM GANGLIONAR:.nepalpabil

SISTEM OSTEOARICULAR:.integru

APARAT RESPIRATOR:.torace normal conformat

.murmur vezicular prezent pe ambele ariipulmonare, R 18 ritmice

APARAT C.VASCULAR:.cord in limite normale

.zgomote cardiace ritmice

.A.V. = 82'

.soc apexian in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara

.TA 120/70 mmHg

APARAT DIGESTIV:.abdomen suplu spontan si la palpare

.apetit capricios

.tranzit intestinal prezent

.ficat si splina in limite normale.

APARAT UROGENITAL:.loje renale libere

.mictiuni fiziologice 4/zi, 1/noaptea

S.N. .echilibrata, orientata temporo-spatial

R.O.T..prezente bilateral

EXAMEN LOCAL

EXAMEN VALVE

.col de multipara fara leziuni

.pierde sange negricios in cantitate mica

T.V. .corp uterin usor marit de volum in pozitie intermediara, mobil

.anexa stanga sensibila, marita de volum

.anexa stanga nepalpabila

.anexa dreapta sensibila la mobilizare

IN OBSERVATIE PENTRU SARCINA EXTRAUTERINA DREAPTA

CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR:

Hb. = 11g %

L.= 6.300 mmc.

Ht. =12g %

Trombocite = 290.000 mmc.

VSH = 8 div./1 ora

Glicemie = 80 mg %

Uree = 26 mg %

V.D.R.L. = negativ

Grup sanguin Rh. = O I, Rh+.

-densitate: 1015

-Ex. sumar urina: -Ph. 7,2

-sediment: -albumina absenta

-rare leucocite

-rare hematii

CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE

.MRF - pulmon normal

.examen cardiologic - clinic sanatoasa se poate opera

EVALUAREA CUNOSTINTELOR PACIENTEI DESPRE:

.Boala - pacienta are cunostinte, a citit despre sarcina extrauterina

.factori predispozanti - nu cunoaste ca avortul este un factor predispozant al sarcinii extrauterine

.Tratament profilactic si medicamentos:

-stie ca nu exista tratament profilactic si medicamentos. A aflat ca rezolvarea sarcinii extrauterine este numai chirurgical sau pe cale celioscopica.

-cere informatii despre celioscopie

.Dorinta si bunavointa de a invata - pacienta bolnava este dornica sa stie cat mai multe despre boala sa, pune intrebari.

Plan orar al pacientei I.S. in varsta de 26 de ani cu diagnosticul:

SARCINA EXTRAUTERINA TUBARA DREAPTA

PENTRU DATA DE: 09.05.2002

EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENE PARACLINICE

PARAMETRII FIZIOLOGICI

FOAIE DE EVOLUTIE

FOAIE DE ALIMENTATIE

Alimente permise: lapte, branza de vaci, iaurt, carne de pasare, vita, peste alb, legume fierte, salate, supe, ciorbe, sucuri de fructe, compoturi.

Alimente interzise: fasole, mazare, varza, mezeluri, afumaturi, condimente, alcool, cafea.

F I S AT E H N I C A

P E R F U Z I A

DEFINITIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale intravenoasa a solutiilor medicamentoase. Este considerata linia vietii in acordarea ajutorului de urgenta.

SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si administrarea medicamentelor cu efect prelungit.

	DE RETINUT: Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim band pansamentul la 24 ore, inspectand locul pentru inflamatie, schimbarea tubulaturii la max. 72 h, toate substantele perfuzabile trebuind etichetate cu data, ora si medicatia adaugata.

CONCLUZIA GENERALA

Pacienta I.S. de 26 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 07.05.2002, ora 12³⁰ cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina dreapta.

Motivele internarii sunt: amenoree, greturi, varsaturi apoase matinale, pierde sange negricios prin vagin, dureri pelviene in special in fosa iliaca dreapta.

Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree, si de cateva zile pierde sange negricios in cantitate mica prin vagin, acuza greturi si varsaturi matinale apoase.

Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament.

Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola la 6 ani si scarlatina la 9 ani.

Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat, o nastere, avort = 0, chiuretaje = 0.

Examenul clinic general evidentiaza:

.tegumente si mucoase nomal colorate

.sistem muscular bine reprezentat

.sistem ganglionar nepalpabil

.sistem osteo - articular integru

Aparat respirator - torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R = 18'.

Aparat cardiovascular - cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, AV = 82'. Soc apexian in spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara, TA = 120/70 mmHg.

Aparat digestiv - abdomen suplu, apetit capricios, tranzit intestinal prezent. Ficat si splina in limite normale.

Aparat urinar - loje renale libere, mictiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte.

S.N. echilibrata, orientata temporo - spatial.

R.O.T. prezente bilateral.

Se investigheaza paraclinic:

.M.R.F. - pulmon normal.

Examen cardiologic - clinic sanatoasa, se poate opera.

Se recolteaza:

.Hb = 11 g %

.L = 6.300 mmc

.Hematocrit = 12 g %

.Trombocite = 290.000 mmc

.VSH = 8 div/1 h

.Glicemie = 80 mg %

.Uree = 26 mg %

.V.D.R.L. = negativ

.Grup sanguin Rh. = O I, Rh +

Examen urina: .Densitate = 1015, .Ph = 7,2

.Albumina = absent

.Sediment: -rare leucocite

-rare hematii.

In data de 09.05.2002 se decide Laparoscopie diagnostica si se constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta. Se practica salpingectomie dreapta celioscopica.

Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Lifurox 1,5 gr la 12 ore i.v., analgetice: algocalmin f.II.i.m. la nevoie, Profemid f.II.i.m. la nevoie.

Starea generala este buna, TA se mentine la 110/60 mmHg, P = 82', R = 18'. Diureza pe 24 ore - 1500 ml, urina clara pe sonda Folez. La 24 ore se suprima drenajul urinar.

Pansamentul curat, abdomen suplu. Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore si de materii fecale la 72 de ore.

Plaga operatorie in curs de cicatrizare. Pacienta se externeaza la 3 zile de la interventie urmand sa revina pe data de 15 mai 2002 pentru scoaterea firelor.

Se recomanda:

evitarea eforturilor fizice

concediu medical 2 saptamani

control la medicul specialist la 10 zile

repaus sexual 30 de zile.

CAZUL III

NUMELE: N.

PRENUMELE: C.

VARSTA: 30 ani, sex feminin

DATA INTERNARII : 20.11.2001 ora 18¹⁰

DATA EXTERNARII: 28.11.2001

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ٭Sarcina ectopica dreapta

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ٭Sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. Chist ovarian drept.

MOTIVELE INTERNARII:

.greturi, varsaturi matinale

.pierde sange negricios in cantitate mica prin vagin

.dureri colicative in fosa iliaca dreapta

.lipotimie

INTERVENTIE CHIRURGICALA: 22.11.2001

٭Operatia - Anexectomie dreapta sub anestezie generala I.O.T.

ANTECEDENTE PERSONALE:         .oreion, varicela

.P.M. = 13 ani, cuclu regulat

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:

.nasteri = 1U.M. = 07.10.2001

.Ab. = 0

.Chiuretaje = 2

ANTECEDENTE SOCIALE:

.statut socio-economic - casatorita

.profesie - vanzatoare

.mediu familial - consumatoare de cafea

.obiceiuri alimentare - regim adecvat

.nivel de educatie - 12 clase

.mod de relaxare - tricoteaza, citeste reviste

.acces la informatii - asculta radioul, se uita la TV

.relatii cu rudele si prietenii - corespunzatoare

ISTORICUL BOLII:

Pacienta relateaza ca nu are menstruatie - U.M. pe data de 07.10.2001, acuza dureri colicative in fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi apoase matinale. Pierde sange negricios prin vagin in cantitate mica. Se prezinta la medicul specialist care recomanda internare - dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de lipotimie. Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta.

EXAMEN CLINIC GENERAL:

.I = 1,64 m; Gr. = 62 kg.

CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:

.tegumente si mucoase - palide

SISTEM MUSCULO - ADIPOS:      .normal reprezentat

SISTEM GANGLIONAR:                              .nepalpabil

SISTEM OSTEO - ARTICULAR:      .integru

APARAT RESPIRATOR:                   .torace normal conformat

.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R = 18' ritmica

APARAT C. VASCULAR:                  .cord in limite normale

.zgomote cardiace ritmice

.AV = 80'

.soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara

APARAT DIGESTIV:             .abdomen suplu, sensibil in fosa iliaca dr.

.apetit pastrat

.tranzit intestinal prezent

.ficat si splina in limite normale

CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.11.2001

CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE:

.MRF = pulmon normal

20.11.2001

.ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut

-la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar

.Ex. cardiologic = clinic sanatoasa, se poate opera.

Plan orar al pacientei N.C. in varsta de 30 de ani cu diagnostic de:

SARCINA EXTRAUTERINA DREAPTA

PENTRU DATA DE 21.11.2001

EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENE PARACLINICE

PARAMETRI FIZIOLOGICI

FOAIE DE EVOLUTIE SI TRATAMENT

FOAIE DE ALIMENTATIE

Alimente permise: lapte, branza de vaci, iaurt, carne de pasare, vita, peste alb, legume fierte, salate, supe, ciorbe, sucuri de fructe, compoturi.

Alimente interzise: fasole, mazare, varza, mezeluri, afumaturi, condimente, apa gazoasa, sucuri conservate, alcool, cafea.

F I S AT E H N I C A

SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI)

Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde, introdusa in meat, uretra.

Indicatii:  . in retentie acuta de urina

interventie chirurgicala in micul bazin, pe organele genitale ale femeii

permite prelevarea unei urini in conditii sterile in vederea obtinerii unei uroculturi corecte

In scop terapeutic: introducerea deficitelor substantelor in vezica:

antiseptice

antibiotice

chimioterapeutice

Contraindicatii:

infectii acute ale uretrei

ruptura traumatica a uretrei

stricturi ureterale.

CONCLUZIA GENERALA

Pacienta N.C. de 30 ani, sex feminin se interneaza pe data de 20.11.2001 ora 8⁰⁰ cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina dreapta.

Motivele internarii sunt:

-greturi, varsaturi apoase - matinale

-pierderi de sange negricios prin vagin in cantitate mica

-dureri colicative in fosa iliaca dreapta

-lipotimie.

Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U.M. pe data de 07.10.2001, dureri colicative in fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi apoase matinale. Pierde sange negricios prin vagin in cantitate mica.Medicul specialist opineaza pentru internare - dupa ce pacienta a avut o stare de lipotimie.

Antecedentele personale, evidentiaza ca pacienta a avut o nastere, Av=0, Cj=2.

Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut P.M.= 13 ani, cu ciclu regulat, U.M.=07.11.2001.

Examenul clinic general evidentiaza:

I = 1,64 m, G = 62 kg.

Tegumente si mucoase palide.

Sistem osteo - articular = integru.

Aparat respirator - torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R=18'.

Aparat cardiovascular - zgomote cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara.

TA = 110/70 mmHg, AV = 80'.

Aparat digestiv - abdomen suplu, sensibil in fosa iliaca dreapta, apetit pastrat. Splina, ficat in limite normale. Tranzit prezent.

Aparat urinar - loje renale libere. Mictiuni frecvente.

R.O.T. - prezente, T = 36 ⁰C.

Se investigheaza paraclinic:

M.R.F. = pulmon normal

ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar.

Se recolteaza: HGB = 11,5; Uree = 23,6 mg/dl; T.G.O. = 21 U/L; Glucoza = 107 mg/dl; Creatinina = 6mg/dl; T.G.P.= 25 U/L; P.T. = 12,0 %; A.P. = 96 %; Fibrinogen = 862 mg %; A.P.T.T. = 20,4; V.D.R.L. = negativ.

Pe data de 20.11.2001 se constata o sarcina extrauterina tubara dreapta. Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala I.O.T.

Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Penicilina 4 mil, 2 mil la 12 ore i.m. si Gentamicina f.II, 1f la 12 ore i.m., analgetice: Profenid f.II.i.m. la nevoie.

Se men'ine postoperator linia venoasa si se administreaza glucoza 10% - 1000 ml, ser fiziologic 500 ml, si antiemetice: Cerucal 1 f.i.v.

Starea generala este buna, TA = se mentine 110/60 mmHg, P = 86', R = 17'. Diureza pe 24 ore - 2000 ml. urina calra pe sonda Foley. La 48 ore se suptima drenajul urinar.

Pansament curat, abdomen suplu, se reia tranzitul de gaze si de materii fecale dupa 72 ore de la interventia chirurgicala.

Plaga operatorie fara semne de inflamtie, in curs de cicatrizare.

Se scot firele la 6 zile.

Pacientei i se recomanda:

-evitarea eforturilor fizice

-concediu medical 2 saptamani

-control la medicul specialist la 10 zile

EDUCATIA SANITARA IN SECTORUL OBSTETRICA GINECOLOGIE

Reteaua de obstetrica ginecologie prezinta un teren excelent, favorabil muncii de educatie sanitara.

Importanta educatiei sanitare consta in sfaturile medicului si asistentei medicale generaliste la care pacienta sa fie receptiva pentru a evita complicatiile.

Asistenta medicala educa despre:

.evolutia normala a sarcinii

.prevenirea sarcinilor nedorite

.planificarea sarcinii

.igiena individuala, sexuala

.prevenirea bolilor venerice: lues, gonoree

.prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexuala: HIV, SIDA, Hepatita B.

Cu pacienta, asistenta medicala trebuie sa lamureasca felul cum se va ingriji postoperator - la domiciliu, sa pregateasca pacienta pentru reantoarcerea acasa, sa lamureasca pacienta despre regimul de viata ce trebuie continuat acasa cel putin 21 de zile, pansament, igiena sexuala, controlul medical la specialist la 21 de zile.