Drogurile

In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii.

Cea mai comuna clasa A de droguri sunt heroina (morfina), cocaina si LSD; clasa B de droguri include amfetamine si cannabis si componente de relaxare a durerii pe baza de opium, drogurile din clasa C sunt in general droguri sedative.

Oamenii de stiinta au masurat ades potentialul unui drog de a crea dependenta in laboratoare pe animale. Drogurile care se repeta unui animal se spune ca au puteri intaritoare mari si un mare potential de dependenta. Exemple includ majoritatea drogurilor utilizate - opium, alcool, cocaina, si barbiturice. Alte droguri, ca marijuana si drogurile psihoactive, produc habituarea in oameni chiar daca nu sunt puternice intaritoare in laboratoarele animale.

Drogurile care sunt abuzate de obicei, pe langa substantele ca alcoolul si tigarile, pot fi grupate in sase clase: opiozii, sedativele-hipnotice, stimulantii, halucinogenii, cannabis si inhalantii.

Opium Poppy

Acest opium poppy arata o capsula cu seminte cu o floare matura in fundal. Opiumul este colectat dupa ce petalele florii au cazut. Se fac niste despartituri pe lungul capsulei, permitand latexului sa iasa afara si sa se intareasca. Dupa ce opiumul de plastic, cauciucat este indepartat, el poate rafinat in heroina, morfina, si codeina - toate formele de analgezice. Opiumul este utilizat ca sedativ si ameliorator de durere in conditii terminale. Medical, morfina este un potent ameliorator de durere. Heroina, preparata sintetizat din morfina, a fost introdusa in 1898 ca medicament contra tusei si ca substitut nedependent pentru morfina. Potentialul de dependenta al heroinei a fost curand recunoscut, cu toate acestea uzul ei a fost interzis in mai multe tari, chiar si in practica medicinala. Deasemenea produce o stare de indiferenta si poate creste energia.

Opioizii produc diferite efecte in circumstante diferite : miscari ale picioarelor, anxietate, insomnie, greata, transpiratie, crampe, voma, diaree si febra.

Sedative - hipnotice

Principalele droguri de abuz din clasa aceasta sunt barbituricele, care au fost folosite in anii 1900 pentru a ameliora anxietatea si a induce somnul. Deasemenea au fost folosite medical in tratarea epilepsiei. Cativa utilizatori ai barbiturcelor ingereaza cantitati mari zilnic dar niciodata nu apar intoxicatii. Unii folosesc drogurile impotriva intoxicatiilor, altii pentru a contracara efectele heroinei. Multi consumatori, in special cei din primul tip, obtin drogurile de rutina de la practicanti generali. Barbituricele produc dependenta fizica severa; acestea, in efectele lor, seamana oarecum cu alcoolul. Intreruperea fortata produce simptome similare: tremuraturi, insomnie, anxietate, si cateodata, dupa o zi, convulsii si delir. Moartea se poate produce cand barbituricele sunt intrerupte dintr-odata. Dozele toxice - de obicei un pic mai mult decat necesar pentru a produce intoxicarea - sunt luate accidental adesea. Barbituricele sunt particular periculoase combinate cu alcool.

Planta de coca

Planta de coca, Erythoxylon coca, produce frunze care contin cocaina alkaloida chimica si alte derivate similare. Izolata prima oara in 1855, cocaina a fost intai utilizata ca un anestezic local in chirurgia minora. Cu toate acestea, cum natura dependentionala a acestui drog  a devenit cunoscuta, alte droguri formate neobisnuite au inlocuit cocaina ca anestezic. Cocaina curenta este stiuta ca narcotic si este ilegal importata in Statele Unite din America de Sud si Asia. Cocaina poate produce moartea chiar utilizata in cantitati mici de consumatori incepatori. Consumul uzual creaza dependenta psihologica puternica. . Cocaina, o pudra cristalina cu gust de bitter, este extrasa din tufisul sud - american de coca. Este utilizata medical pentru a produce anestezia in chirurgia nasului, gatului, pentru constrictia vaselor de sange si pentru a reduce sangerarea in timpul operatiei; dar excesul, care a crescut considerabil in anii 1970, duce la probleme majore fiziologice si psihologice. In 1980 a aparut o forma care se fumeaza, numita "crack", cu grad inalt de dependenta.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Amfetaminele, introduse in anii 1930 pentru tratamentul racelii si febrei, s-a descoperit tarziu ca ataca sistemul nervos. Pentru un timp ele au fost utilizate ca un suprimant al apetitului pentru persoanele care voiau sa slabeasca. Astazi uzul lor este restrictionat primar la tratamentul narcolepsiei, o dereglare a somnului caracterizata prin atacuri de somn in timpul zilei, si hiperaciditate la copii, la care amfetaminele produc un efect de calmare. Pentru adulti, cu toate acestea, amfetaminele pe drept cuvant

si-au castigat numele de "speed". Aceste droguri  maresc starea de alerta, binedispun, micsoreaza oboseala si nevoia de somn, dar ades irita persoanele si acestea devin volubile. Atat cocaina cat si amfetaminele, dupa uzul zilnic prelungit, produc o psihoza similara cu schizofrenia acuta.

Halucinogenele

Halucinogenele nu sunt utilizate in scop medical in majoritatea tarilor decat cu exceptia ocazionala in tratamentul pacientilor pe moarte, pacientilor cu boli mintale, drogatilor, si alcoolicilor. Printre halucinogenele care au fost utilizate pe scara larga din anii 1960 mentionam acidul lysergic dietilamida, sau LSD, si mescalina, derivata din cactusul peyote. Desi toleranta la aceste droguri se dezvolta rapid, nici un sindrom nu apare atunci cand este intrerupta administrarea.

LSD, de exemplu, produce detasare si euforie, intensifica viziunile, si deseori duce la o intersectare a simturilor (culorile sunt "auzite", sunetele sunt "vazute"). PCP, prin contrast, produce un simt al detasarii si o reducere a sensibilitatii la durere; poate rezulta deasemenea in declansarea sau producerea simptomelor ca acelea de schizofrenie acuta pe care chiar profesionistii le confunda . Combinarea acestui efect cu indiferenta la durere cateodata rezulta in gandire bizara, ocazional marcata de comportament distructiv violent.

Cannabis

Planta marijuana

Planta marijuana, cunoscuta ca si hasis, canepa americana, canepa indiana,bhang si ganja, a fost initial folosita ca sedativ si analgezic. Acum este utilizata ca un intoxicant in multe parti ale lumii. Frunzele sau partile superioare uscate ale florii sunt fumate sau mancate.

Planta Cannabis nativa este sursa ambelor marijuana si hasis. Frunzele, florile si ramurile plantei sunt sfaramate pentru a produce marijuana; rasina sa concentrata este hasisul. Ambele droguri sunt de obicei fumate. Efectele sale sunt similare: o stare de relaxare, o rata accelerata de bataie a inimii, perceptia incetinita a timpului, un simt mai ascutit al sunetelor, gustului, atingerii si mirosului. Aceste efecte pot fi destul de diferite, cu toate acestea, depinzand  de cantitatea de drog consumata si de circumstantele in care acestea sunt luate. Marijuana si hasisul nu sunt gandite sa produca dependenta psihologica cu exceptia cazurilor cand sunt luate in doze mari zilnice. Drogurile pot fi periculoase, asadar, in special cand sunt fumate inainte de conducere auto. Cu toate ca efectele cronice nu sunt destul de clare, marijuana este probabil daunatoare pentru plamani in acelasi mod ca si tutunul.

O sursa de ingrijorare este utilizarea ei regulata de catre copii si adolescenti, pentru ca intoxicarea altereaza gandirea si interfereaza cu invatatul. Exista un consens intre medici si altii care lucreaza cu copiii si adolescentii ca utilizarea este nedorita si poate interfera cu maturitatea psihologica si, posibil psihica.