Arsuri - definitie, etiologie, clasificarea arsurilor

ARSURI - DEFINITIE

Arsura este o boala chirurgicala locala si generala produsa de multipli agenti vulnerabili, cu evolutie stadiala bine definita si cu prognostic in functie de amploarea si evolutia leziunii locale, de gravitatea complicatiilor si de corectitudinea tratamentului.

Frecventa : Cea mai mare frecventa se intalneste sub varsta de 4 ani ca urmare a accidentelor casnice si nesupravegherii copilului.

ETIOLOGIE

Etiologia include cele trei tipuri de factori:

1.       Factorii determinanti sunt reprezentati de:

factori fizici:

caldura sub forma de lichide fierbinti, flacara, suprafetele supraincalzite, incinse, incandescente, vapori supraincalziti;

electricitatea sub forma de arc electric sau conductor neizolat.

factorii chimici

acizi (H₂SO₄, H₂NO₃, HCL etc);

baze;

fosfor.

2.       Factori predispozanti constau in:

varsta - copii nesupravegheati sunt mai expusi riscului aparitiei arsurilor;

conditii de viata - utilizarea de surse de caldura neprotejate (aragaz, plita de langa soba etc.)

conditii de munca - lucrul cu foc deschis, mediu cu lichide sau materile imflamabile etc.

3.         Factorii favorizanti includ in acest caz:

conditii climaterice - temperaturi crescute ale aerului vara, expunere prelungita la soare arzator;

unele boli invalidizante care fac dificil lucrul cu surse de caldura sau protectia fata de functionarea defectuoasa a acestora (ampuattii, pozitii impuse cu mobilitate scazuta, sensibilitate redusa sau absenta etc.)

CLASIFICAREA ARSURILOR

In raport cu agentii vulnerabili arsurile se clasifica in:

- termice: produse in urma actiunii caldurii;

- chimice: rezultat al actiunii unor substante chimice;

- electrice: aparute sub actiunea curentului electric.

Peste 70% din cazuri sunt provocate prin lichid fierbinte.

Peste 50% din cazuri afecteaza copilul sub 4 ani.

Peste 50% din cazuri afecteaza copii de sex masculin.

Arsurile se produc in familiile cu nivel precar de educatie, familii numeroase, in conditii proaste de locuit.

Ordinea descrescatoare a arsurilor, ca frecventa:

- membrul superior drept;

- membrul superior stang;

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

- membrele inferioare;

- torace;

- fese si perineu;

- cap si gat.

Clasificare anatomo-clinica ia in calcul criteriul profunzimii in functie de lezarea plexurilor vasculare tegumentare si de posibilitatile de regenerare a pielii. Profunzimea leziunii locale este direct proportionala cu temperatura agentului termic, dar si cu timpul in care acesta a actionat.

In tara noastra arsurile se clasifica in patru grade de profumzime:

Gradul I - arsuri superficiale - arsuri solare

- expunere de scurta duarta la lichide cu temperatura sub 50s C;

- lezeaza numai epidermul;

- aspect rosu si edematiat al tegumentului;

- senzatie de usturime si caldura locala;

- vindecarea spontana in 2-3 zile, fara consecinte definitive;

- hiperpigmentare si descuamare, tranzitorii.

Gradul II A - arsuri partiale superficiale

- lezeaza epidermul in totalitate si partial dermul si anexele cutanate;

- flictene, edem perilezional, aspect rozat;

- durere intensa, inflamatie locala si exudat abundent;

- sete, oligurie;

- vindecare spontana in 7-14 zile fara consecinte cicatriceale definitive.

Gradul II B - arsuri partiale profunde

- lezeaza epidermul si dermul in totalitate;

- flictene si escara alba sau rosu viu;

- edem perilezionar important;

- exudat moderat, inflamatie locala;

- durere intensa, zone de hipoalgezie;

- sete, oligurie, afectare marcata a starii generala;

- vindecare spontana posibila in mai mult de 14 zile, cu zone cicatriceale.

Gradul III - arsuri in toata grosimea dermului

Reprezinta necroza in totalitate a tegumentului cu afectarea in unele cazuri a structurilor subiacente. Fiind distruse toate elementele epiteliale din structura tegumentului nu este posibila reepitelizarea spontana provenita din straturile profunde. Arsurile totale au indicatie chirurgicala certa si precoce, cu atat mai mult cu cat sunt situate pe zone functionale si/sau depasesc 1-2% din suprafata corpului.

- lezeaza in totalitate epidermal, dermul, anexele cutanate si uneori structuri subdermice;

- flictene rupte, escara alba, indolora;

- edem perilezionar important, cantitate redusa de exudat;

- afectare marcata a starii generale, vindecare spontana foarte indelungata sau imposibila, cu consecinte cicatriceale definitive importante.

Gradul IV - gradul III + afectare simultana a unor structuri subdermice (fascie, muschi, tendoane, nervi, vase, structuri osteoarticulare. Se produc cel mai adesea prin flacara sau flacara-explozie sau electrocutie, aspectul leziunii este de carbonizare; necesita abord chirurgical de urgenta mai ales daca au o distributie circulara la nivelul extremitatilor sau al trunchilui. Acest tip de leziune duce la pierderea segmentului respectiv.

Dupa suprafata arsa, arsurile se clasifica dupa procentul lezional global acesta fiind reprezentat de totalitatea suprafetei arse expimate in procente.

La ora actuala se utilizeaza metoda lui Wallace (regula lui 9), dupa care suprafata corpului este impartita in 11 regiuni fiecare regiune reprezentand 9%.

cap 9% sc

membru superior = 9% sc

membru inferior = 18%

trunchi anterior si posterior = 4*9% sc

perineu = 1% sc

Evaluarea gravitatii arsurii: se bazeaza pe asocierea mai multor parametri-suprafata arsa, agentul etiologic, profunzime, localizare, varsta pacientului, afectiuni preexistente, traumatisme sau leziuni asociate, status nutritional si social.

Rezultatul schematic al acestei ecuatii complexe este urmatorul:

arsuri minore: <15% sc, gr. I-II, la adult

<10% sc, gr. I-II, la copil

<2% sc, gr. III, la copil si adult, fara afectarea zonelor speciale de gravitate (fata, palme, plante, perineu).

arsuri moderate: 15-25% sc, gr. II, la adult

10-20% sc, gr. II, la copil

2-10% sc, gr. III, la adult si copil, fara afectarea zonelor speciale de gravitate mentionate anterior.

arsuri majore: >25% sc, gr. II, la adult

>20% sc, gr. II, la copil

>10% sc, gr. III, la adult si copil

- orice arsura localizata la ochi, urechi, fata, palme, plante, perineu.

- orice arsura cu leziuni inhalatorii

- electrocutiile si arsurile chimice

- arsuri cu distributie circulara la nivelul extremitatilor si/sau al articulatiilormari

- arsuri cu traumatisme asociate (fracturi, plagi, traumatisme craniene, etc.)

- afectiuni preexistente (AVC, afectiuni psihice, diabet, afectiuni pulmonare cronice, ulcer gastro-duodenal, afectiuni cardiace, malnutritie, neoplasm, imunodepresie, status socio-economic precar, suspiciunea de leziuni nonaccidentale).

Aceasta este clasificarea in viguare a Asociatiei Americane de Arsuri (ABA).

Indicele prognostic (IP reprezinta produsul dintre suprafata arsa si profunzime (in conceptia actuala arsura este privita ca un volum).

El se calculeaza inmultind suprafata arsa in procente cu gradul cel mai mare al arsurii.

Valoric exista mai multe aspecte ale IP:

- IP = 0 - 40: evolutie fara complicatii

- IP = 40- 60: evolutie cu posibile complicatii

- IP = 60- 80: evolutie cu complicatii in 50% din cazuri

- IP = 80 -100:  complicatii majoritare

- IP = 100 -140: apare posibilitatea deceselor

- IP = 140 - 160: decese in 50% din cazuri

- IP = 180- 200: decesle predomina

- IP peste 200: decesele sunt regula.

Indicele prognostic IP este agravat de:

- varste extreme (copii, batrani)

- situatii biologice (pubertate, sarcina)

- boli organice (diabet, neoplazii denutritie),

- traumatisme asociate