Relatiile dintre U.E si Republica Moldova - UE sprijina eforturile Moldovei

Factori principali:

UE si Moldova au initiat, pe 12 ianuarie 2010, la Chisinau, negocierile privind Acordul de Asociere. Noul acord va fi un document inovator si ambitios dincolo de cadrul actual astabilit de cooperare si va deschide o noua etapa in relatiile de cooperare, in special prin consolidarea dialogului politic si aprofundarea cooperarii sectoriale. Acordul de asociere va substitui Acordul de parteneriat UE-Moldova, care a intrat in vigoare in iulie 1998 si stabileste in prezent cadrul pentru relatiile intre UE si Moldova.

UE si Moldova intentioneaza sa stabileasca o profunda si cuprinzatoare zona de liber schimb (DCFTA), atunci cand conditiile relevante vor fi indeplinite, exprimandu-si angajamentul de a realiza progrese, in conformitate cu pasii conveniti, pentru atingerea acestui obiectiv.

Moldova beneficiaza de numeroase oportunitati oferite de Parteneriatul Estic.

Un plan de actiuni comune in cadrul PEV a fost adoptat in februarie 2005 de catre Consiliul de Cooperare UE-Moldova. Acest plan de actiune inca serveste drept un instrument pentru sustinerea programului individual al Moldovei de reforme democratice si economice.

Asistenta CE se focuseaza pe prioritatile de reforma, convenite in planul de actiune PEV. Acesta a crescut in mod substantial de-a lungul anilor si a ajuns la aproximativ 70 milioane de euro, iar catre 2013 va ajunge la 100 milioane de euro anual.

UE sprijina eforturile Moldovei in identificarea unei solutii durabile pentru problema Transnistriei.

Printre alte prioritati in relatiile UE cu Republica Moldova se numara consolidarea institutiilor de stat, reformarea sistemului judiciar, imbunatatirea climatului de afaceri, asigurarea respectarii libertatii de exprimare si a mass-media, imbunatatirea conditiilor de sanatate si sociale si cooperarea in chestiuni cum ar fi gestionarea frontierelor, migratie si lupta impotriva traficului de persoane, crimei organizate, coruptiei si spalarii banilor.

Instrumente prin care UE sustine reformele in Republica Moldova:

Sprijin pentru consolidarea capacitatilor in administratia publica din Moldova si sprijinirea proceselor de consolidare a sistemelor de gestionare a finantelor publice, in conformitate cu cele mai bune practici ale UE.

Sprijinirea celor mai sarace paturi ale populatiei din Moldova pentru a-i ajuta sa faca fata cresterii preturilor la gaze, prin furnizarea de sprijin bugetar pentru a ajuta Guvernul sa consolideze scheme sociale de compensare.

Sprijin pentru restructurarea si modernizarea sectorului de furnizare a apei potabile, de natura sa asigure accesul unui segment mai larg de populatie la apa potaila curata.

Prin intermediul programelor comune, implementate cu Consiliul Europei, avind ca scop consolidarea statului de drept, independenta justitiei si respectarea drepturilor omului in Republica Moldova.

Accesul comercial pe piata europeana prin intermediul sistemului de Preferinte Comerciale Autonome (ATP), ceea ce inseamna ca UE faciliteaza accesul pe piata a unui larg nomenclator de marfuri, produse in Moldova, cu exceptia celor specificate clar in regulamentul ATP, pentru care numai un contingent tarifar este gratuit.

UE mai ofera si suport tehnic pentru ameliorarea sistemelor de sanatate si fito-sanitare, care ar permite Republicii Moldova accesul produselor alimentare pe piata UE.

Acordurile de facilitare a vizelor si readmitere, care faciliteaza procedurile de viza si, in acelasi timp, lupta impotriva migratiei ilegale, sunt in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2008. Statele membre au convenit sa depuna eforturi pentru a initia, in 2010, un dialog pentru examinarea conditiilor de calatorie fara viza ale cetatenilor moldoveni in UE, ca un obiectiv pe termen lung, luand in considerare migratia globala si tinand seama de masurile treptate spre deplina liberalizare a vizelor.

Moldova beneficiaza de un parteneriat de mobilitate, in calitate de una dintre doua tari pilot din lume. Parteneriatul pentru mobilitate ofera un cadru politic de cooperare intre Uniunea Europeana si tarile terte in domeniul migratiei, si include elemente de relevanta, atat pentru UE, cit si tarile terte interesate.

Trei dimensiuni majore ale abordarii globale - migratia legala, migratia si dezvoltarea, si lupta impotriva migratiei ilegale - sunt unite intr-una, cadru coerent de politica.

Parteneriatul pilot pentru mobilitate cu Republica Moldova este cel mai bun exemplu al unui astfel de cadru bine echilibrat.

Prin intermediul Misiunii UE de Asistenta la Frontiera, care urmareste sa asigure transparenta in monitorizarea frontierei moldo-ucrainene, prin sporirea eficientei serviciului vamal, a securitatii de frontiera si cresterea veniturilor in urma activitatii vamale.

Sprijin pentru abordarea problemei respectarii drepturilor omului prin intermediul unui dialog oficial stailit.

ACORD INTRE COMUNITATEA EUROPEANA SI REPUBLICA MOLDOVA PRIVIND FACILITAREA ELIBERARII VIZELOR

Comunitatea Europeana si  Moldova, tinand seama de faptul ca, de la 1 ianuarie 2007, cetatenii UE sunt scutiti de obligativitatea vizelor atunci cind calatoresc in Republica Moldova pentru o perioada de pina la 90 de zile in decurs de 180 de zile sau tranziteaza teritoriul Republicii Moldova in vederea dezvoltarii in continuare a relatiilor cordiale intre parti si dorind sa faciliteze contactele intre persoane ca o conditie esentiala pentru o dezvoltare constanta a relatiilor economice, umanitare, culturale, stiintifice si de alta natura, prin facilitarea eliberarii vizelor pentru cetatenii moldoveni;

Avand in vedere planul actual de actiune PEV UE-Moldova, care subliniaza ca se va institui un dialog constructiv privind cooperarea in domeniul vizelor intre UE si Moldova, inclusiv un schimb de opinii privind posibilitatile de facilitare a eliberarii vizelor in conformitate cu acquis-ul;

Incheierea negocierilor intre UE și Moldova privind protecția indicațiilor geografice (18/04/2011)

Uniunea Europeana și Moldova au incheiat negocierile asupra unui acord de protejare reciproca a indicațiilor geografice (IG). Prin acest acord, Moldova va asigura un nivel inalt de protecție pentru mai mult de 3 200 de indicații geografice europene pentru produse alimentare, vinuri și bauturi spirtoase carora li s-a acordat protecție in interiorul UE. Textul acordului, care urmarește, de asemenea, promovarea și stimularea schimburilor comerciale cu produse agricole și alimentare originare atat de pe teritoriul Moldovei, cat și din Uniunea Europeana, a fost parafat astazi.

Potrivit comisarului UE pentru agricultura și dezvoltare rurala, Dacian Cioloș, "Acest acord reprezinta inca un pas inainte catre consolidarea sistemului nostru de indicații geografice in intreaga lume, el conferind in același timp o dinamica noua și pozitiva relațiilor dintre Uniunea Europeana și Republica Moldova. Acordul contribuie la construirea unui parteneriat solid, care vizeaza promovarea și protejarea produselor de calitate, in beneficiul fermierilor și al industriilor atat din Moldova, cat și din UE. Agricultura ar putea constitui unul din elementele de baza ale unei mai bune integrari a economiei Moldovei in piața comuna UE".

Dupa Georgia, Moldova este a doua dintre țarile cuprinse in politica de vecinatate a UE care face acest important pas inainte spre promovarea și protejarea calitații producției agricole. Obiectivul acestor negocieri este acela de a proteja mai bine consumatorii, astfel incat aceștia sa nu fie induși in eroare in legatura cu adevarata origine a produsului și cu calitatea reala a acestuia. Mai mult, prin acest acord, Moldova iși adapteaza legislația naționala la cele mai inalte standarde privind protecția drepturilor de proprietate intelectuala.

Acest acord corespunde voinței exprimate de statele membre ale UE de a promova pe plan internațional protecția indicațiilor geografice și reflecta convergența punctelor de vedere ale Uniunii Europene și Moldovei in privința aspectelor legate de politica de calitate, protecția consumatorilor și proprietatea intelectuala.

Moldova este renumita in mod tradițional pentru importanta sa producție de vin, iar dezvoltarea indicațiilor geografice ar trebui sa contribuie semnificativ la diversificarea acestui sector. Se preconizeaza ca protecția inițiala a doua indicații geografice pentru vinuri originare din Moldova va ajuta la comercializarea acestor produse pe piața UE și va incuraja dezvoltarea sistemului de indicații geografice in Moldova, de exemplu prin extinderea acestuia la alte categorii de produse. De asemenea, acordul ar trebui sa incurajeze dezvoltarea unor noi inițiative legate de punerea in valoare a sistemului de IG, contribuind astfel la atragerea turiștilor in aceste regiuni și la lansarea de strategii de marketing pentru piețe noi.

Acordul ar trebui sa aiba rolul unui instrument dinamic care sa duca la imbunatațirea calitații produselor ce fac obiectul schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeana și Moldova. Acesta va introduce un mecanism de actualizare și consultare regulata, care va fi util pentru includerea unor produse noi in lista indicațiilor geografice.

Au fost incheiate sau sunt in curs de negociere acorduri bilaterale cu majoritatea partenerilor comerciali ai Uniunii Europene. UE apara aceeași poziție la nivel multilateral, și anume in cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Acordul va ajunge acum la Consiliu și la Parlamentul European - precum și la autoritațile legislative din Moldova - unde trebuie sa fie aprobat pentru a putea intra in vigoare.

Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC)
Acordul de Parteneriat și Cooperare , a intrat in vigoare abia in iulie 1998, pentru o perioada de zece ani, cu posibilitate de prelungire automata daca nici una din parți nu-l denunța. APC creeaza cadrul juridic si institutional pentru relatiile dintre UE si Moldova, care este valabil si astazi.

Obiectivele principale ale APC sunt urmatoarele :
a. Continuarea dialogului politic;
b. Promovarea comertului si investitiilor;
c. Cooperarea in domeniul legislativ, economic, social, financiar si cultural;
d. Sustinerea eforturilor Moldovei de a consolida democratia, a dezvolta economia si a finaliza tranzitia la economia de piata.

In acest acord, atentia principala este acordata relatiilor comerciale si cooperarii economice. UE si Moldova isi acorda reciproc statutul de cea mai favorizata natiune in schimburile comerciale si limiteaza posibilitatea impunerii unor restrictii la importuri si exporturi. APC prevede posibilitatea crearii unei zone de liber schimb dintre UE si Moldova in cazul in care Moldova inregistreaza progrese in reformele de piata. APC mai prevede armonizarea legislatiei Moldovei cu cea a UE si institutionalizarea dialogului in domeniile de cooperare, inclusiv cel politic, prin crearea unor institutii comune pentru implementarea APC: Consiliul de Cooperare UE-Moldova este compus din membri ai Consiliului European si ai Comisiei Europene, pe de o parte, si din membri ai Guvernului Republicii Moldova, pe de alta parte, si se intruneste o data pe an. Acesta este asistat de catre Comitetul de Cooperare, la care participa inalti functionari si care isi duce activitatea in cadrul a cinci subcomitete . In plus, este creat Comitetul Parlamentar de Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar .
Conform informațiilor de la ADEPT și Expert-Group, UE nu a creat instrumente de monitorizare a reformelor și schimbarilor din Republica Moldova, urmand sa o faca odata cu implementarea Planului de Acțiuni UE-RM. Adoptat in 1994 și implementat abia in iulie 1998, acest acord la momentul actual nu mai este la nivelul cerințelor societații. De exemplu, Republica Moldova a ieșit din tranziție, cel puțin a incercat sa-și armonizeze legislația. Acum se negociaza Acordul de Asociere. Aceasta se datoreaza și momentului oportun politic din Republica Moldova, datorita ajungerii la guvernare a Alianței pentru Integrare Europeana și intrarii in opoziție a Partidului Comuniștilor, care numai la nivel declarativ au acordat importanța integrarii europene și au creat blocaje, de exemplu introducerea regimului de vize cetațenilor romani, neimplementarea reformelor, racirea relațiilor cu Romania

Investitii

Fluxurile relativ mari de investitii straine din UE denota o pozitie favorabila a R.M. situate in apropierea acestei regiuni.
Investitii considerabile vin din Franta Germania, Italia , Spania, Olanda
Geramania este un investitor important  rata investitiilor depuse de Germania in economia RM e de 11.3% reprezentate de catre firmele 'Metro group A.G.', in domeniul produselor petroliere reprezentatul este firma 'Mabanaft A.G.' iar in activitatea industrial anume in constructii de firma 'Knauf'.
Franta este unul din cei mai importatni investitori ai RM. Ea ocupa circa 21.5% din totalul de investitii straine in RM. Si anume investitii date se manifesta in sectorul bancar reprezantate de firma 'Societe generale'. Investitiile Franceze se mainifesta si in sectorul materialeleor de construcite reprezentat de firma 'Lafarage' . Si in telecomunicatii de firma franceza 'France Telecom M.I. 'acest flux mare de invstitii se reflecta in procesul de privatizare .
Un alt invetitor este Italia rata de investitii este de 9.5% si se manifesta in sectorul bancar de catre firma 'Veto banca'. Spania este invetitor in sectorul energeticii reprezentata de firma 'Uneon Fenosa '. Olanda este un investitor in domeniul logisticii reprezentat de firma 'Danube Logistics'

Referat: Originile totalitarismului si fundamentele ideologice ale totalitarismului Lucrare: Dragos Voda (Sec.XIII-1353)

In 2010 investitiile au ajuns putin peste 88 mil usd din UE in Republica Moldova,ceea ce indica o cota mult mai ridicata decat in 2009 .

Pe data de 14 decembrie 2010 Uniunea Europeana, reprezentata de Delegația UE in Moldova a semnat cu Fondul de Investiții Sociale din Moldova un Acord de finanțare , in valoare de 2 mln Euro, dintre care 1,5 mln Euro reprezinta valoarea grantului acordat de UE.

Fondul de Investitii Sociale din Moldova a elaborat și a prezentat Uniunii Europene o propunere de proiect, obiectivul careia este de a pilota depașirea ”barierelor” de utilizare a tehnologiilor de producere a energiei pe baza de biomasa și captarea energiei solare pentru incalzirea apei menagere și a spatiilor in cladirile de menire sociala. 
Proiectul va consta in procurarea și montarea cazanelor care funcționeaza pe baza de pellet și/sau brichete fabricate din deșeiuri agricole și a sistemelor de panouri solare in 72 instituții publice (școli, gradinițe, centre de asistența soclaila) din localitațile rurale și urbane, care nu au acces la rețeaua de gaz natural.

Evolutia indicatorilor privind relatiile comerciale UE - RM (Ianuarie-Mai 2010)

Conform ultimelor date prezentate de catre Biroul National de Statistica, exporturile de marfuri realizate in perioada ianuarie - mai 2010 de catre UE au totalizat 522,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat in perioada corespunzatoare din anul 2009 cu 10,4%.

Importurile de marfuri destinate tarilor Uniunii Europene (UE-27) au insumat 254,6 mil. dolari SUA (cu 0,9% mai putin fata de ianuarie-mai 2009), detinind o cota de 48,8% in total exporturi (54,3% in ianuarie-mai 2009).

In cadrul importurilor UE s-au inregistrat ponderi mai mari la articole manufacturate diverse (24,9% din total importuri), preponderente fiind imbracamintea si accesoriile (67,7% din total sectiune si 16,8% din total importuri) si incaltamintea (8,3% din total sectiune si 2,1% din total exporturi). Produsele alimentare si animalele vii s-au clasat pe locul doi dupa ponderea in totalul valoric al importurilor cu 19,2% iar importurile de bauturi si tutun s-au situat pe locul trei, inregistrind o pondere de 16,1% din total importuri.

Exporturile de marfuri ale UE realizate in perioada ianuarie-mai 2010 au totalizat 1353,6 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat in perioada similara din anul 2009 cu 9,3%.

Exporturile tarilor Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 590,5 milioane dolari SUA (cu 19,7% mai mult decit in ianuarie-mai 2009), detinind o pondere de 43,6% in total importuri (39,8% in ianuarie-mai 2009).

Decalajul considerabil in evolutia exporturilor si importurilor a determinat acumularea in ianuarie-mai 2010 a unui deficit al balantei comerciale in valoare de 831,5 milioane dolari SUA, cu 66,4 milioane dolari SUA (+8,7%) mai mare fata de cel inregistrat in perioada corespunzatoare din anul 2009. Cu tarile Uniunii Europene (UE-27) balanta comerciala s-a incheiat cu un deficit de 335,9 mil. dolari SUA (in ianuarie-mai 2009 - 236,4 milioane dolari SUA). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi in ianuarie-mai 2010 a fost de 38,6% fata de 38,2% in perioada similara din anul 2009.

Totodata, la unele produse "sensibile", UE a stabilit cote de import. Astfel, pentru vinurile din struguri proaspeti, altele decat vinurile spumoase, a fost stabilita o cota de 60 mii hectolitri pentru 2008, cu o crestere ulterioara pana la 70 mii hectolitri in 2009, pana la 80 mii hectolitri in 2010, pana la 100mii gehectolitri in 2011 si 120 mii hectolitri in 2012. Pentru zahar au fost stabilite cote de  15 mii tone in 2008, 20 mii tone in 2009, 25 mii tone in 2010, 30 mii tone in 2011 si 34 mii tone in 2012. Cota la importul in UE a mezelurilor din carne, conserve din carne si alte preparate din carne va constitui in 2008 si 2009 - cate 500 tone, in 2010 - 2012 - cate 600 tone.

In prezent, Moldova beneficiaza de Sistemul Generalizat de Preferinte (GSP+) acordat de UE la 1 ianuarie 2006, prin care se ofera accesul liber pe piata comunitara a 607 de grupe de marfuri din cele 700 exportate de Moldova (7,2 mii de grupe de produse) sau 87% din marfurile exportate. Odata cu intrarea in vigoare a acordului privind preferintele comerciale, aceasta cota va creste pana la 97%.

In 10 luni ale anului 2007, exporturile de marfuri moldovenesti catre UE au constituit 50,1% din totalul exporturilor moldovenesti, iar importurile - 45,6%. In perioada de referinta, Moldova a exportat pe piata UE marfuri in valoare de 533,9 mil. dolari SUA, in crestere cu 31% fata de perioada corespunzatoare a anului 2006 si a importat marfuri in valoare de 1 321,3 mil. Dolari SUA, cu 38,3% mai mult decat in zece luni ale anului 2006.

Principalii parteneri ai Moldovei din UE la exporturi sunt: Romania (15,4%), Italia (10,6%), Polonia (3,3%), Marea Britanie (2,7%), Austria (2,6%), Bulgaria (2%), Elvetia (2%), Franta (1,5%).

Din partea UE, cota-parte a exporturilor catre Republica Moldova si a importurilor din Republica Moldova a fost destul de mica (mai putin de 1%). Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea medie a Moldovei in importurile UE a constituit doar 0,03%, iar cea a exporturilor din UE catre Moldova - doar 0,06% (datele includ si comertul Transnistriei cu UE).

Asistenta UE pentru Moldova

Cu referire la Implementarea Programului Indicativ National 2007 - 2010, Moldova a primit pe parcursul acestui an debursarea pentru componenta "asistenta sociala" (2, 4 milioane de Euro) si "Ocrotirea sanatatii" (13, 3 milioane Euro).

A fost semnat Memorandumul de Intelegere pentru Programul Indicativ National 2011 - 2013, incheiat pentru trei ani (in comparatie cu programul precedent, care a fost incheiat pe 5 ani), oferind 273 milioane Euro, aproape cu 75% mai mult decat decit programul anterior.

Facilitatea de Investitii pentru Vecinatate este un instrument important de asistenta, care a oferit un sprijin valoros in implementarea urmatoarele proiecte: Modernizarea Spitalului Republican (20,5 milioane Euro), Modernizarea Aeroportului International Chisinau (46.25 milioane Euro), proiectul de reabilitare a drumurilor (92,5 milioane Euro), studiul de fezabilitate privind modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare (59 milioane Euro). In cadrul aceluiasi instrument, recent a fost adoptata decizia finala privind acordarea asistentei financiare pentru implementarea urmatoarelor proiecte: Programul de dezvoltare a infrastructurii de distributie a apei potabile in Moldova, Proiectul privind dezvoltarea transportului public din Chisinau, Facilitarea pentru Finantarea IMM, initiativa din cadrul Parteneriatului Estic (SME Finance Facility). Aprobarea finala a fost la fel acordata sprijinului financiar pentru proiectul de instituire a Fondului European de Vecinatate, de care va beneficia si tara noastra.

La data de 15 mai curent a fost incheiat Memorandumul de Intelegere dintre Republica Moldova si Comisia Europeana privind  Programul de Consolidarea Institutionala, prin intermediul caruia Moldova va primi un sprijin in valoare de 40 milioane Euro, pe parcursul perioadei 2011 -2013.

In prezent are loc finalizarea procedurilor interne in cadrul Parlamentului European si Consiliului UE, necesare pentru acordarea RM a asistentei macro-financiare din partea UE, in valoare totala de 90 milioane Euro. 

Justitia si Afacerile Interne UE-RM

Dialogul in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne reprezinta unul din principale obiective ale cooperarii RM-UE. Principalele directii ale Dialogului UE-RM in acest context sunt :

Stabilirea unei cooperari consolidate si continue in domeniul vizelor, controlului frontierelor, migratiunii si azilului, luptei impotriva spalarii banilor si consumului de droguri, crimei organizate si crearea unui cadru de cooperare in vederea facilitarii receptionarii asistentei UE in acest sens consolidarea cooperarii dintre ambele parti in vederea imbunatatirii capacitatilor institutionale si de implementare a autoritatilor nationale relevante in domeniul justitiei si afacerilor interne sporirea eficientei justitiei asigurind independenta acesteia.

Planul de Actiuni UE-MOLDOVA

Introducere

Extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004 a determinat o schimbare istorica pentru Uniune in termeni politici, geografici si economici, consolidind in continuare interdependenta politica si economica dintre UE si Moldova. Extinderea ofera UE si Moldovei oportunitatea de a dezvolta o relatie de continua apropiere mergind dincolo de cooperare, de a implica intr-o masura semnificativa integrarea economica si de a aprofunda cooperarea politica. Uniunea Europeana si Moldova sunt determinate sa utilizeze aceasta ocazie pentru a-si consolida relatiile si a promova stabilitatea, securitatea si bunastarea. Abordarea este fundamentata de parteneriat, proprietate comuna si diferentiere. Ea va contribui la dezvoltarea in continuare a parteneriatului

nostru strategic. Politica Europeana de Vecinatate a Uniunii Europene stabileste obiective ambitioase bazate pe angajamente pentru valorile comune si implementarea efectiva a reformelor

politice, economice si institutionale. Moldova este invitata sa stabileasca cu UE relatii politice, de securitate, economice si culturale mai intense, sa intensifice cooperarea transfrontaliera si sa impartaseasca responsabilitatea pentru prevenirea si solutionarea conflictelor.

Acest Plan de Actiuni este primul pas in acest proces. Planul de Actiuni UE Moldova

este un document politic care stabileste obiectivele strategice ale cooperarii dintre Moldova si UE. Cadrul temporar de implementare a Planului de Actiuni este de 3 ani.

Implementarea sa va contribui la indeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat si

Cooperare (APC) si va incuraja si sustine obiectivul Moldovei vizind integrarea de mai departe in structurile economice si sociale europene. Implementarea Planul de Actiuni va avansa semnificativ ajustarea legislatiei, normelor si standardelor Moldovei la cele ale Uniunii Europene. In acest context, Planul de Actiuni va construi o baza solida pentru integrarea economica bazata pe adoptarea si implementarea regulilor si reglementarilor economice si comerciale avind potentialul sa sporeasca comertul, investitiile si cresterea. Mai mult decat atit el va ajuta la elaborarea si implementarea politicilor si masurilor vizind promovarea cresterii economice si coeziunii sociale, reducerea saraciei si protejarea mediului, contribuind astfel la

obiectivul pe termen lung al dezvoltarii durabile.Moldova si UE vor coopera strins in vederea implementarii Planului de Actiuni. Uniunea Europeana recunoaste aspiratiile europene ale Moldovei si "Conceptia de integrare a Moldovei in UE". Pentru viitorul apropiat APC ramine a fi baza valabila pentru cooperarea dintre UE si Moldova.

Noi  perspective de parteneriat

Politica Europeana de Vecinatate deschide noi perspective de parteneriat:

. Perspectiva avansarii dincolo de cooperare spre un grad semnificativ de integrare, inclusiv prin accesul pe piata interna a UE si posibilitatea de a participa progresiv la aspecte cheie ale politicilor si programelor UE;

. Ridicarea nivelului oportunitatilor si intensitatii cooperarii politice, prin intermediul dezvoltarii in continuare a mecanismelor pentru dialogul politic;

. Oportunitatea pentru convergenta legislatiei economice, deschiderea reciproca a economiilor si reducerea continua a barierelor din calea comertului, ceea ce va stimula investitiile si cresterea economica;

. Sprijin financiar sporit: asistenta financiara a UE pentru Moldova va fi disponibila pentru a sustine actiunile identificate in prezentul document. In acest scop Comisia propune un nou Instrument European de Vecinatate si Parteneriat (IEVP) care de asemenea va include aspectele foarte importante ale cooperarii transfrontaliere si trans-nationale dintre Moldova si (viitoarele)

statele membre;

. Posibilitati pentru deschiderea treptata sau participarea consolidata in anumite programe Comunitare, promovind legaturile culturale, educationale, de mediu, tehnice si stiintifice;

. Stabilirea unui dialog constructiv privind cooperarea in domeniul vizelor intre UE si Moldova, inclusiv schimbul de pareri privind posibilitatile oferirii unor facilitati in acordarea vizelor in conformitate cu acquis-ul;

. Deschiderea cit de repede posibil a unei Delegatii a Comisiei Europene in

Moldova

In lumina indeplinirii obiectivelor acestui Plan de Actiuni si a evolutiei generale a

relatiilor UE-Moldova se va examina posibilitatea unei noi relatii contractuale. Republica Moldova si Comisia au propus citeva sugestii in aceasta privinta.

Prioritati pentru Actiune

Planul de Actiuni stabileste un set cuprinzator de prioritati in domeniile incluse in Acordul de Parteneriat si Cooperare. Printre aceste prioritati, toate fiind importante, o atentie speciala trebuie sa fie acordata urmatoarelor:

. eforturi sustinute privind o solutionarea viabila a conflictului transnistrean;

. asigurarea respectarii libertatii presei si de exprimare;

. continuarea consolidarii capacitatilor administrative si judiciare;

. reluarea cooperarii cu Institutiile Financiare Internationale (IFI); implementarea actiunilor vizind reducerea saraciei, consolidarea cresterii economice asigurate de sectorul privat si durabilitatea fiscala.

. ameliorarea climatului investitional prin reforme structurale adecvate in vederea asigurarii conditiilor nediscriminatorii, transparente si previzibile pentru afaceri, inclusiv prin lupta cu coruptia;

. progresul spre un sistem eficient si cuprinzator de management al frontierei pe toate sectoarele hotarului Moldovei inclusiv sectorul transnistrean;

. actionarea in vederea oferirii de catre UE a Preferintelor Comerciale Autonome prin asigurarea controlului efectiv al originii marfurilor din Moldova;

. intensificarea luptei impotriva crimei organizate, inclusiv traficul de fiinte umane;

. asigurarea eficientei managementului fluxurilor migrational, inclusiv initierea procesului vizind incheierea unui Acord de readmisie intre UE si Moldova;

In baza acestei evaluari, UE impreuna cu Moldova va revizui continutul Planului de Actiuni si va decide referitor la adaptarea si reinnoirea acestuia.

Comisia va elabora un al doilea raport dupa 3 ani si in baza acestuia vor fi luate

decizii privind urmatorul pas in dezvoltarea relatiilor bilaterale, inclusiv posibilitatea

unor relatii contractuale noi

Elementele cheie in consolidarea credibilitatii politicii si in deschiderea accesului la asistenta externa concesionala, inclusiv din partea UE sunt:

- Identificarea, in comun acord cu creditorii, a unei solutii pe termen lung a

Problemei datoriei externe prin combinarea unei politici fiscale riguroase si credibile cu

restructurarea datoriei externe.

Adoptarea Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) pentru perioada 2004-2006, integrand bugetul central, bugetele autoritatilor publice locale, bugetul asigurarilor

sociale, fondurile extrabugetare, precum si asistenta financiara externa. CCTM urmeaza a fi bazat pe pronosticuri macroeconomice rationale si va fi in concordanta cu SCERS

si cu programele care vor fi convenite cu IFI. Aditional trebuie monitorizate atent obligatiile contingentare.

- Realizarea progreselor in reducerea poverii excesive a datoriei de stat, in

particular a celei externe.

- Implementarea masurilor concrete intru sporirea eficientizarii, transparentei si responsabilitatii in administrarea cheltuielilor publice, consultand expertii IFI si ai UE. In particular, amplificarea impactului cheltuielilor sociale asupra nivelului saraciei. Implementarea masurilor vizand colectarea impozitelor si extinderea bazei impozabile, in particular prin eliminarea graduala a scutirilor fiscale.

- Stabilirea procedurilor pentru detectarea, solutionarea si urmarirea cazurilor de fraude (suspectate) si altor iregularitati ce afecteaza fondurile nationale si internationale.

- Asigurarea compatibilitatii depline a SCERS cu CCTM, fapt ce garanteaza durabilitatea fiscala.

- Asigurarea controlului eficient al originii marfurilor pentru a putea beneficia completamente de Sistemului Generalizat de Preferinte.

- Perfectionarea cadrului institutional si a procedurilor de control ale originii marfurilor prin consolidarea serviciului vamal si revizuirea divizarii competentelor acestuia in eliberarea si controlul certificatelor de origine preferentiale si nepreferentiale cu cele ale Camerei de Comert si Industrie, in vederea crearii unei baze solide pentru un eventual regim preferential de

comert asimetric.

- Perfectionarea administrarii finantelor publice si asigurarea transparentei prin modernizarea Sistemului de Conturi Curente existent, efectuarea unui audit adecvat al veniturilor si cheltuielilor bugetare in conformitate cu sugestiile Studiului Bancii Mondiale privind managementul economic public. Extinderea Sistemului de Conturi prin includerea in bugetul public national al bugetului asigurarilor sociale, fondurilor de asigurare medicala obligatorie, resurselor speciale, fondurilor extra-bugetare. Crearea si implementarea unui sistem informational integrat pentru managementul finantelor publice.

- Sporirea cooperarii intre agentiile competente (dintre autoritatile implicate in gestionarea frontierei de stat), la fel ca si cooperarea cu tarile vecine, inclusiv demarcarea frontierelor si incheierea unor acorduri de cooperare.

- Initierea elaborarii unei strategii ample de instruire si aplicatii in domeniul managementului frontierei de stat, inclusiv imbunatatirea cunostintelor in domeniul standardelor si regulamentelor Schengen.

- Modernizarea echipamentului si dezvoltarea infrastructurii pentru o gestionare eficienta a frontierei de stat.

POLITICA EUROPEANA DE VECINATATE

Politica Europeana de Vecinatate nu ofera statelor vizate (statele din estul Europei si statele mediteraneene, si din iunie 2004 si statele sud-caucaziene) perspectiva aderarii la UE, ci permite o relatie privilegiata cu vecinii si o mai buna focalizare a eforturilor in domenii de importanta vitala pentru apropierea statelor vizate de standardele europene.
Printre beneficiile oferite de PEV se numara cele ce tin de dezvoltarea economica si sociala precum si obtinerea posibilitatii de acces pe piata interna si integrarea in cadrul altor alte politici europene:
- Educatia, pregatirea profesionala si tineretul;
- Cercetarea;
- Probleme de mediu;
- Cultura;
- Politica audio-vizualului;
Geneza:
Necesitatea unei Politici Europene de Vecinatate (PEV) se face acut simtita in 2003, cind apare problema crearii a noi bariere in Europa dupa extinderea Uniunii Europene. In martie 2003, Comisia Europeana in Comunicarea sa asupra Europei Extinse traseaza principiile politicii de vecinatate a UE si pune accentul pe importanta acordata de catre Uniunii relatiilor cu vecinii sai. Conform acestei Comunicari, ajutorul financiar furnizat pina acum statelor vecine, indeosebi prin programele TACIS si MEDA, va fi suplimentat in viitor prin crearea unui nou instrument financiar, Instrumentul European pentru Vecinatate si Colaborare care va sustinea implementarea politicii de vecinatate.
In octombrie 2003, Consiliul European a salutat initiativa si a invitat Comisia si Consiliul de Ministri sa o continue. Pe 12 mai 2004 Comisia Europeana prezinta Comunicarea 'Politica Europeana de Vecinatate. Strategia si Rapoartele pe Tara' care stabileste pasii concreti de implementare a politicii de vecinatate si modul de extindere a beneficiilor largirii UE asupra noilor sai vecini.
Atingerea acestor scopuri urma sa se faca prin definirea impreuna cu tarile vecine vizate a unui set de prioritati ce vor fi notate in Planuri de Actiune, care reprezinta documentul politic-cheie in dezvoltarea relatiilor dintre UE si vecinii sai.
Planurile de Actiune urmau sa aiba la baza angajamentul pentru valorile comune: respectul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile minoritatilor; suprematia legii; o buna guvernare; promovarea unei bune relatii cu vecinii; respectarea principiilor economiei de piata si a dezvoltarii durabile. Un alt obiectiv al Planurilor de Actiune a fost declarata apropierea in politica externa a partenerilor. Evolutia relatiilor dintre UE si statele vecine cu care Uniunea Europeana va semna Planurile de Actiune va depinde totalmente de modul in care statul vecin va impartasi efectiv valorile comune citate mai sus.
In Planurile de Actiuni urma sa fie definit un set de prioritati, a caror atingerea se va solda cu o apropiere de UE. Aceste prioritati acopera mai multe domenii:
- dialogul politic - include probleme cum ar fi: lupta impotriva terorismului si a proliferarii armelor de distrugere in masa, rezolvarea conflictelor regionale;
- politica economica si sociala - se va promova participarea intr-un numar de programe UE, precum si imbunatatirea interconexiunii si a legaturilor fizice cu UE (transport, energie etc.);
- comert - se prevede o deschidere mai mare a pietei, in concordanta cu principiile OMC si standardele UE;
- justitie si afaceri interne - o mai apropiata cooperare in domenii precum: managementul frontierelor, migratia, lupta impotriva terorismului, traficul cu fiinte umane, droguri si arme, crima organizata, spalarea banilor precum si criminalitatea economico-financiara.
Planurile de Actiuni vor fi diferentiate, astfel incat sa reflecte stadiul existent al relatiilor UE cu fiecare tara in discutie. Trasarea Planului de Actiuni pentru fiecare stat-vecin va depinde de necesitatile si capacitatile acestuia, in consideratie fiind luate interesele ambelor parti. De asemenea se va tine cont si de urmatoarele circumstante:
- Pozitia geografica;
- Situatia economica;
- Nivelul de dezvoltare a relatiilor UE - statul vizat;
- Reformele in derulare.
Planurile de Actiune vor avea ca marja definita de timp o perioada de 3-5 ani. Exista posibilitatea ca odata cu indeplinirea prioritatilor stabilite de Planurile de Actiune, actuala generatie de acorduri bilaterale sa fie inlocuite cu o forma noua de parteneriat privilegiat, reprezentata de 'Acordurile Europene de Vecinatate'.
Statele incluse in Politica de Vecinatate Europeana:
In Est: Moldova, Ucraina, Belarus
Uniunea Europeana si Rusia au stabilit sa dezvolte in continuare parteneriatul strategic, deja existent, prin crearea celor patru spatii comune, conform deciziilor adoptate la summitul de la St. Petersburg Rusia din luna mai 2003.
In Caucazul de Sud: Georgia, Armenia, si Azerbaidjan
In Zona Mediterana: Maroc, Algeria, Tunisia, Liban, Libia, Egipt, Israel, Iordania, Siria, Autoritatea Palestiniana.

Proiecte UE in Moldova

Programul National Indicativ (PNI) pentru anii 2007-2010 in suma totala de 209.7 mln. euro. In urma negocierilor purtate, asistenta va fi directionata asupra a trei prioritati de baza:

1. Suport dezvoltarii democratice si bunei guvernari
2. Suport reformei regulatorii si consolidarea capacitatii administrative
3. Suport cresterii economice si reducerii saraciei

Nota: In baza Programului National Indicativ 2007-2010 se elaboreaza Planurile Nationale de Actiuni 2007 (PNI - I), 2008 (PNI - II), 2009 (PNI - III) si 2010 (PNI - IV).

(PNI - I) Planul National de Actiuni 2007 - total: 40 mln. euro:

20+1 mln. euro alocate pentru implementarea Programului de suport bugetar in domeniul asistentei sociale, inclusiv:

o                (suport direct la buget)

o                2007 - 5.0 mln. euro

o                2008 - 7.5mln. euro

o                2009 - 7.5 mln. euro.

11 mln. euro - finantarea fazei II a proiectului pentru cresterea gradului de supraveghere si control la frontiera de stat, in special pentru reteaua informationala de transmitere a datelor si informatiei veridice de-a lungul frontierei si inzestrarea cu echipament specializat de supraveghere si control

6 mln. euro - proiecte twinning/asistenta tehnica:

o                Reforma penala si prizonierat

o                Norme si standarde in sectorul agricol

o                Dezvoltarea cadrului de protectie a concurentei

o                Dezvoltarea sistemului de achizitii publice

o                Perfectionarea implementarii drepturilor de protectie intelectuala.

2 mln. euro - acordarea de granturi pentru societatea civila din regiunea de est a Republicii Moldova

(PNI - II) Planul National de Actiuni 2008 - total: 62.3 mln. euro:

46.6 mln. euro vor fi alocate sub forma de suport direct la buget pentru programul sectorial - ocrotirea sanatatii, dintre care fonduri la buget pe ani:

o                2009 - 12 mln. euro

o                2009 - 15 mln. euro

o                2010 - 15 mln. euro.

10 mln. euro - implementarea Parteneriatului de mobilitate, finantare suplimentara pentru controlul si supravegherea la frontiera si pasapoarte biometrice

5.7 mln. euro - instrumentul "Twinning"/asistenta tehnica - in proces de definitivare.

(PNI - III) Planul National de Actiuni 2009 - Bugetul este de 52 mln. euro:

45 mln. euro vor fi alocate pentru implementarea Programului de suport bugetar in sectorul - apa si canalizare, dintre care:

o                2 mln. euro - asistenta tehnica

o                37 mln. euro - alocari direct la buget:

2009 - 10 mln. euro

2010 - 15 mln. euro

2011 - 15 mln. euro

o                5 mln. euro - management centralizat indirect

7 mln. euro - instrumentul "Twinning"/asistenta tehnica.

(PNI - IV) Planul National de Actiuni 2010- negocierile vor fi lansate in septembrie 2009.

Facilitati de Investitii in Vecinatate (NIF)

Prin intermediului acestui instrument va fi acordata asistenta, ca si co-finantare la imprumuturile acordate de institutiile financiare europene. Urmatoarele proiecte au fost deja aprobate pentru Moldova:

12 mln. euro: proiectul de reabilitare a drumurilor

3 mln. euro: proiectul de reabilitare a Spitalului Clinic Republican

1.750 mln. euro: proiectul de modernizare a "Aeroportului International Chisinau"

Programele comunitare

In contextul participarii Republicii Moldova la programele comunitare ale Uniunii Europene, Moldova si-a exprimat interesul de a participa, la etapa initiala, la:

programul cadru 7 (PC7) pentru stiinta si inovare, in domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice - finantarea activitatilor de cercetare in diferite domenii precum sanatatea, energia, tehnologii, transport etc

programul de protectie a consumatorului - suport in implementarea Strategii privind protectia consumatorului 2008-2012.

Cooperarea transfrontaliera

La moment, Moldova este eligibila pentru doua programe:

Programul de cooperare transfrontaliera Moldova-Romania-Ucraina 2007-2013, Comisia Europeana contribuie cu 126 milioane euro pentru toate 3 tarile

Programul de cooperare transfrontaliera Marea Neagra 2007-2013, Comisia Europeana contribuie cu bugetul de 17 milioane de euro pentru 10 tari.

Lansarea licitatiilor de depunere a propunerilor de proiecte este preconizata pentru semestru II 2009.