Parlamentul - functionarea Parlamentului

Parlamentul Romaniei este format din Camera Deputatilor si Senat alese pentru un mandat de 4 ani prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Din punct de vedere al tipului de scrutin, Legea electorala prevede ca deputatii si senatorii se aleg in circumscriptii electorale pe baza de scrutin de lista si de candidaturi independente potrivit principiului reprezentarii proportionale.

Candidaturile pentru Camera Deputatilor si Senat se propun de partidele politice si alte formatiuni politice, constituite potrivit legii. Fiecare Camera a Parlamentului este condusa de biroul permanent ales format din presedinte, vicepresedinte, secretari si chestori, care au urmatoarele trasaturi:

a)au caracter colegial, intrucat sunt constituite din presedinte, vicepresedinte, secretar si chestori;

b)sunt organe alese;

c)respecta configuratia politica a Camerei respective, fiind constituite prin negocieri intre grupurile parlamentare;

d)sunt organe interne de conducere ale Camerelor;

e)activitatea lor are, practic, caracter permanent;

f)raspund pentru intreaga activitate in fata Camerelor.

Presedintele Camerei Deputatilor exercita urmatoarele atributii:

a)convoaca deputatii in sesiuni ordinare sau extraordinare;

b)conduce lucrarile Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari si asigura mentiunea ordinii in timpul dezbaterilor, precum si respectarea regulamentului;

c)acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza probleme puse in dezbatere, stabileste ordinea votarii si anunta rezultatul acesteia;

d)conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;

e)sesizeaza Curtea Constitutionala in cazul neconstitutionalitatii unei legi sau articol din Regulament;

f)asigura trimiterea de indata la Senat spre dezbatere a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera sau, dupa caz, Presedintelui Romaniei, spre promulgare, a legilor votate, in termenele stabilite de lege;

g)reprezinta Camera Deputatilor in relatiile interne si externe;

h)indeplineste orice alte atributii prevazute de regulament, precum si insarcinarile date de catre Camera Deputatilor;

Presedintele Senatului, are urmatoarele atributii:

a)convoaca Senatul in sesiuni ordinare si extraordinare;

b)conduce lucrarile Senatului fiind asistat de 2 secretari;

c)conduce lucrarile Biroului permanent;

d)asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;

e)anunta rezultatul votarii si hotararilor adoptate;

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

f)asigura legatura Senatului cu Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor, Guvernul, Curtea Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie;

g)asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei conform art. 97 din Constitutie;

h)reprezinta Senatul in relatiile interne si internationale;

i)poate sesiza Curtea Constitutionala cu legile sau articolele din Regulament neconstitutionale;

j)indeplineste orice alte atributii prevazute de regulament sau insarcinari date de Senat.

Lucrarile de specialitate pregatitoare dezbaterii in Camere sunt efectuate de comisii parlamentare.

Potrivit regulamentelor, comisiile sunt organe de lucru ale Camerelor infiintate in scopul de a indeplini insarcinarile care le sunt incredintate de acestia. Este de la sine inteles ca in ultima instanta deciziile care angajeaza Camerele sunt luate de acestea, nu de comisii. Cele doua Camere au mai multe tipuri de comisii astfel, comisii permanente, comisii speciale, comisii de ancheta si comisii de mediere.

Comisiile permanente se constituie pe domenii de activitati care corespund -in limite relative- specializarii ministerelor. Activitatile parlamentarilor, din comisiile permanente sunt atat tehnice cat si politice.

Comisiile speciale se instituie pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau in alte scopuri indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Spre exemplu, o comisie speciala a fost comisia instituita pentru redactarea proiectului actualei Constitutii.

Comisiile de ancheta, se infiinteaza la cererea unei treimi din membrii Camerei pentru efectuarea unei anchete parlamentare in domeniile de competenta Parlamentului. Spre exemplu, anumiti demnitari si functionari publici nu pot fi controlati prin comisii de ancheta asa cum sunt Presedintele Romaniei, judecatorii si altii. Persoanele audiate nu au statutul juridic de martori ci numai de invitati.

Comisiile de mediere, se formeaza atunci cand difera in continut aceeasi lege dupa cum este votata de Senat sau Camera deputatilor. Astfel, dupa configuratia politica sunt formate din 7 senatori si 7 deputati. Conducerea lucrarilor se face prin rotatie, iar hotararile se iau cu votul majoritatii.

Functionarea Parlamentului

Parlamentul are trei functii: legislativa, de informare si de control.

Functia legislativa. Durata unei legislaturi este de 4 ani, dupa care, se alege un nou Parlament. Parlamentul Romaniei fiind bicameral, de regula lucreaza separat pe camere iar in unele cazuri deosebite expres prevazute de Constitutie si regulamentele celor doua Camere, Parlamentul lucreaza cu cele doua camere reunite.

Parlamentul lucreaza ca o singura camera atunci cand:

a)primeste mesajul Presedintelui Romaniei;

b)aproba bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat;

c)declara mobilizarea partiala sau generala;

d)declara starea de razboi;

e)hotaraste suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;

f)examineaza rapoartele Consiliului Suprem de Aparare a tarii si ale Curtii de Conturi;

g)numeste la propunerea Presedintelui Romaniei, directorul Serviciului Roman de Informatii si exercita controlul asupra activitatii acestui serviciu;

h)indeplineste alte atributii, care potrivit Constitutiei, regulamentului sedintelor comune ale celor doua Camere prevad ca acestea se reunesc si in alte scopuri cum ar fi: al solutionarii textelor legislative divergente, reexaminarea Legii bugetului de stat si a Legii bugetului asigurarilor sociale si altele.

Convocarea Camerelor in sedinta comuna se face de presedintii acestora de comun acord.

Parlamentul lucreaza in sesiuni ordinare si extraordinare.

Intr-un an sunt doua sesiuni ordinare: prima incepe in luna februarie si se termina la sfarsitul lunii iunie, iar a doua sesiune incepe la 01 septembrie si se termina la sfarsitul lunii decembrie.

Potrivit art. 63 al. 2 Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiunile extraordinare la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului permanent al fiecarei Camere si a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora. In cererea de convocare a sesiunii extraordinare se va mentiona in mod obligatoriu ordinea de zi precum si perioada de desfasurare a sesiunii. In fiecare Camera, potrivit art. 64 din Constitutie, este necesar sa se indeplineasca cvorumul legal, respectiv 'prezenta majoritatii membrilor' ceea ce presupune 50% + 1 din totalul membrilor ce constituie fiecare Camera in parte.

Sedintele celor doua Camere sunt publice. Camerele pot hotara ca anumite sedinte sa fie secrete.