Organizarea spatiului geopolitic

Spatiul geopolitic - notiune, proprietati

Spatiul este o notiune polisemantica si polivalenta. Din punct de vedere filosofic, spatiul poate fi interpretat ca o forma obiectiva si universala a existentei materiei, avand aspectul unui intreg cu trei dimensiuni, exprimand ordinea coexistentei obiectelor lumii reale. In sens curent, notiunea de spatiu exprima ordonarea corpurilor materiale in raporturile lor reciproce, folosind ca suport real si concret omului si activitatilor sale. Geopolitica, disciplina ce analizeaza raporturile complexe, biunivoce, intre activitatea umana politica si spatiu, vizeaza ca principal demers stiintific organizarea politica a spatiului. In acest sens, se poate vorbi despre un spatiu geopolitic, in care subspatiile reprezinta unitati integrate din punct de vedere sistemic, intre care exista multiple relatii de interactiune. Spatiul geopolitic reprezinta expresia superioara de integrare sistemica a spatiului geografic si a celui social-economic, intr-o configurare ordonata politic. Introducerea acestei notiuni se impune, pe de-o parte, din necesitatea abordarii cantitative a realitatilor teritoriale cu care opereaza geopolitica, iar pe de alta parte, din inadecvarea unor notiuni, ca regiune, zona sau areal, de a raspunde tuturor cerintelor de ordin practic. Absenta analizei cantitative a realitatilor teritoriale cu care opereaza geopolitica reprezinta una din carentele asupra careia se opresc foarte des criticile denigratorilor, pentru care aceasta constructie "pseudo-stiintifica" nu ofera decat abordari simplist-calitative, etichetand-o ca pura gandire speculativa.

In ceea ce priveste raportul dintre spatiul geopolitic si notiunile de regiune, zona si areal, deseori folosite in analiza geopolitica, el trebuie foarte bine definit, plecand de la rationamentul conform caruia orice regiune geopolitica (zona sau areal) poate fi considerata un spatiu geopolitic, relatia inversa nefiind insa valabila. Atat regiunea, cat si zona si arealul sunt definite de anumite principii, intre care omogenitatea ocupa locul central. Notiunea de spatiu geopolitic poate fi atribuita oricarui teritoriu, cu conditia analizei complexe si integrale a tuturor relatiilor dintre componentele geografice, social-economice si politice. Adoptarea acestei notiuni implica o schimbare generala de optica privind apropierea geopoliticii de alte discipline care se ocupa cu organizarea spatiului si cresterea aportului acesteia la rezolvarea unor probleme de interes practic. Proprietatile specifice spatiului geopolitic decurg din variabilitatea cantitativa si calitativa a relatiilor locale, regionale sau globale dintre componentele mediului natural, social, economic si activitatea politica. Rezultatele cercetarilor formale multidimensionale asupra spatiului geopolitic trebuie confruntate permanent cu realitatea obiectiva, pentru ca, pe de o parte, in calculele teoretice se omit numeroase variabile, iar pe de alta parte, un spatiu geopolitic dat nu este identic decat cu el insusi. Exista posibilitatea, in anumite imprejurari, a suprapunerii unui anumit spatiu geopolitic unui spatiu geografic sau social-economic, insa in permanenta trebuie tinut seama de faptul ca spatiul geopolitic implica o geometrie variabila, ce cunoaste modificari conjuncturale continue. Astfel, se inlatura obtinerea unor concluzii eronate, generate de imposibilitatea utilizarii tuturor variabilelor sau de generalizarea unora, neconforme cu realitatea. Orice spatiu geopolitic se caracterizeaza atat prin particularitati cantitative, cat si prin aspecte calitative, rezultate ale interactiunii diferentiate dintre componentele mediului geopolitic. Se disting, asadar, proprietati cantitative si proprietati calitative. Proprietatile cantitative se refera exclusiv la caracteristicile masurabile ale spatiului, exprimandu-se prin suprafete, distante, volume etc. Datorita dinamicii permanente a relatiilor dintre componentele spatiului geopolitic, aceste dimensiuni au caracter relativ. Unele dintre particularitati sunt fixate aprioric prin limite administrative sau delimitari obiective, generate de necesitatea studierii unui anumit fenomen geopolitic. Proprietatile calitative vizeaza multidimensionalitatea, continuitatea, coerenta, organizarea, toate exprimand aspecte topologice si morfologice ce asigura functionalitatea spatiului geopolitic.

Pe baza acestor consideratii generale se poate admite ca notiunea de spatiu geopolitic este atribuita unor entitati teritoriale de marime variabila, de la cele mai mici unitati geopolitice (spatii geopolitice substatale) pana la spatiul geopolitic planetar.

Caracteristicile spatiului geopolitic (complexitate, polaritate, unicitate, dinamism)

Caracteristicile spatiului geopolitic

Spatiul geopolitic, ca o realitate teritorial-politica structurata sistemic, se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi distincte.

Complexitatea reprezinta principala caracteristica a spatiului geopolitic. Spatiul geopolitic este o realitate sistemica in care coexista si interactioneaza numeroase subsisteme, compuse la randul lor din elemente cu comportament specific. In acest sens, putem identifica la nivel de macroscara un sistem global, ce integreaza subsistemele regionale, alcatuite

la randul lor din sisteme nationale. Intreaga sa organizare interna, structurala si functionala, indica o puternica asemanare cu un sistem termodinamic si informational deschis in care variabilitatea fluxurilor de intrare produce modificari si impune reconfigurari ale sistemului. Caracterul deschis explica posibilitatile sale interne de autoreglare.

Disparitia unuia dintre blocurile organizarii bipolare a sistemului global a demonstrat posibilitatea de autoreglare printr-o reconfigurare structurala si functionala. Organizarea sistemica a spatiului geopolitic face ca acesta sa reactioneze la orice schimbare, pe baza unor procese de difuziune in lant (principiul dominoului). Astfel, impulsul initial generat de reformistul Gorbaciov in Uniunea Sovietica a antrenat, in procesul de decomunizare, intregul sistem spatial regional.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

Polaritatea reprezinta o alta caracteristica a spatiului geopolitic. Functional, spatiul geopolitic prezinta numeroase centre de putere, de ranguri diferite, care dinamizeaza intregul sistem. Dezvoltarea acestor centre de putere depinde de natura relatiilor dintre ele si de proprietatile ariilor adiacente.

Unicitatea Spatiul geopolitic poate fi conceput ca un tot unitar, rezultat al unei incidente de factori naturali, istorici, economici, demografici, sociali si politici. Aceasta caracteristica se aplica cu precadere centrelor de putere, care, prin geneza si natura relatiilor generate in spatiul de influenta si in mediul international, se individualizeaza.

Dinamismul Spatiul geopolitic are un caracter dinamic generat atat de mutatii interne, cat si de interventia unor factori externi de natura politica, economica, sociala, culturala etc. Actiunile externe impun o dinamica permanenta in plan vertical a spatiului geopolitic, determinand permanente modificari ale ierarhiei, reorientari ale fluxurilor de materie,

energie si informatie, conturarea a noi subsisteme spatiale generate de restructurarea retelei anterioare. Toate aceste schimbari se reflecta si in plan orizontal, unde sistemele si subsistemele geopolitice se pot restrange sau extinde prin divizare sau prin includerea altor subsisteme spatiale. Aceste procese de restrangere si de extindere a sistemelor spatiale reprezinta elemente de continuitate si discontinuitate functionala, dar care, prin caracterul lor compensatoriu si prin situarea de fiecare data la un nivel superior celui precedent, asigura specificul functional al sistemului respectiv.

Un bun exemplu al manifestarii tuturor acestor caracteristici il ofera analiza spatiului islamic. Asupra tuturor caracteristicilor spatiului geopolitic, fie ca este vorba de caracteristici calitative, fie, mai ales, de caracteristici  cantitative, un rol determinant in alcatuirea configuratiilor spatiale il axercita criteriul temporal. Acelasi spatiu geopolitic, cu o pozitie geografica neschimbata, cum ar fi cel balcanic, si-a modificat de cateva ori de-a lungul timpului

configuratia geopolitica: dupa 1829 (Tratatul de la Adrianopole), dupa 1877 (aduce Germania la Dunarea de Jos), dupa 1920 (Trianon), dupa 1945 (bipolarismul); dupa 1989, regiunea intra intr-un ciclu de turbulente, in care se redeschid vechile rivalitati, revenind in scena geopolitica Mitteleuropei si a marelui spatiu slav de la nord. La sfarsitul secolului al XX-lea, largirea NATO si extinderea UE produc o noua reconfigurare a regiunii balcanice.

Regionarea geopolitica a spatiului

Spatiul detine o pozitie prioritara in cercetarile geopolitice, el reprezentand unul din factorii de conditionare a deciziei politice, element prioritar in ecuatia puterii, dar si sursa a vulnerabilitatii, suport al intregii activitati umane si cadru general in care se desfasoara actiunea politica. Spatiul geopolitic, ca sistem teritorial conditionat politic, reprezinta o entitate cu caracteristici foarte variabile, care pot fi identificate la nivel atat micro-teritorial, cat si mezo-teritorial sau macro-teritorial. In principiu, problemele de structura, de dinamica, de organizare si dezvoltare sunt aceleasi, cu deosebirea ca in functie de scara si complexitate sunt introduse caracteristici dimensionale si temporale specifice. Daca prima caracteristica este spatiala si se regaseste in nivelul in care se plaseaza, cea de-a doua tine cont de coordonata timp, esentiala in judecarea nivelurilor de organizare si dezvoltare. Pentru a asigura coerenta demersurilor stiintifice, in multimea de informatii asupra spatiului, de-a lungul timpului s-au individualizat preocupari pe linia unei adevarate sistematici spatiale, incercandu-se adoptarea unei scari de analiza, care sa tina cont de particularitatile fiecarui sistem teritorial, dar in acelasi timp sa si generalizeze trasaturile acestora, in vederea facilitarii sintezelor.

Raspandirea inegala a elementelor si fenomenelor geopolitice, diferentierile cantitative si calitative care se inregistreaza in teritoriu, nivelul si modul de abordare si solutionare diferita conduc la necesitatea delimitarii in cadrul sistemului planetar a regiunilor geopolitice, care sa serveasca in practica analizei geopolitice. Regionarea geopolitica se contureaza ca un proces obiectiv care  urmareste delimitarea unor spatii geopolitice cu conditii particulare de desfasurare a fenomenului geopolitic, tinand cont de calitatea (caracteristicile) elementelor geopolitice si de profilul geopolitic al diferitelor spatii. Regionarea geopolitica se bazeaza pe cunoasterea complexa a caracteristicilor teritoriului analizat si pe utilizarea unor criterii.In acest sens, pentru o mai buna sistematizare a spatiului geopolitic, propunem modelul domeniilor geopolitice de regionare teritoriala. Vom aplica o scara temporal-spatiala, structurata pe trei niveluri ierarhizate functional, in interiorul fiecareia distingandu-se o serie de categorii spatiale. Primul nivel sistemic, intr-o ierarhie descrescatoare, este domeniul geopolitic global

Acest nivel maxim de integrare ordoneaza totalitatea entitatilor spatial-functionale, fiind caracterizat printr-un grad mare de eterogenitate si printr-o dominanta a relatiilor de complementaritate a subsistemelor inferioare. Un al doilea nivel este constituit de domeniul geopolitic regional, unde scara de marime descrie spatii suprastatale, cu o geometrie variabila ordonata de diverse functionalitati politice, economice, sociale, militare etc. Domeniul geopolitic regional se identifica prin omogenitate, coerenta individuala si complexitate, sub raportul caracteristicilor sale naturale si social-economice si politice. Regiunea geopolitica este, asadar, o entitate spatiala, integrata si perfect delimitata teritorial fata de unitatile inconjuratoare. Consideram ca regiunile geopolitice, deosebit de operationale in analiza geopolitica, au un evident caracter de obiectivitate, fiind ansambluri teritorial-functionale care exista independent de optica de identificare. Al treilea nivel sistemic de integrare a spatiului geopolitic este reprezentat de domeniul geopolitic statal, care descrie si analizeaza fenomenul geopolitic la nivelul principalului jucator politic - statul. Acest nivel implica si spatiile politice substatale sau arealele geopolitice. Arealul geopolitic descrie o suprafata variabila ca intindere, caracterizata printr-o maxima omogenitate a fenomenului analizat.