Presedintele Romaniei - atributiile presedintelui Romaniei

PRESEDINTELE ROMANIEI

Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva. Puterea executiva este repartizata echilibrat intre seful statului si guvern, intrucat Constituantul roman a institutionalizat modelul executivului bicefal.

Constitutia Romaniei confera Presedintelui, in calitatea pe care acesta o are ca sef al statutului, patru functii principale:

1. Functia de reprezentare - Presedintele Romaniei este investit cu aceasta prerogativa in mod expres prin Constitutie - art. 80 alin. 1. In practica politica interna si internationala a Romaniei pot fi identificate diverse modalitati prin care presedintele reprezinta pe plan intern - promulgarea legilor si pe plan extern - acreditarea ambasadorilor, primirea scrisorilor de acreditare, semnarea unui acord international in numele Romaniei etc.

2. Functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii - Presedintele este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii, conform art. 80 alin. 1. Presedintele dispune de importante prerogative: prezideaza Consiliul Suprem de Aparare a Tarii; este comandantul suprem al fortelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate; instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta etc.

Presedintele este garantul unitatii tarii: sintagma unitatea tarii trebuie sa fie raportata, in special, la caracterul unitar al statului roman. Orice actiune, indiferent de ce natura ar fi aceasta, prin care s-ar afecta caracterul unitar al statului roman indreptateste pe Presedintele Romaniei sa actioneze ca garant al unitatii statului. Nu intereseaza daca atentatul s-ar produce din interiorul sau din afara tarii. Nu are importanta nici daca actul prin care se atenteaza impotriva caracterului unitar al tarii este savarsit de un partid politic, printr-un mijloc de informare in masa, de un grup de persoane sau de catre o autoritate publica centrala sau locala. In cazul in care ar fi initiat in afara tarii ar afecta si independenta nationala.

Presedintele este si garantul integritatii teritoriale a tarii. In aceasta calitate, presedintele actioneaza, prin excelenta, in virtutea art. 92 din Constitutie: este comandant suprem al fortelor armate si poate declara, in conditiile prevazute de alin. 2 al art. 92, mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate.

3. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei, conform art. 80 alin. 2. Prin acest concept se are in vedere indatorirea generala ce revine cetatenilor romani, ca si autoritatilor publice centrale si locale, partidelor politice, organismelor care desfasoara activitate economica, organizatiilor de cult, organizatiilor neguvernamentale, sindicatelor, presei s.a. de a respecta litera si spiritul Constitutiei.

Intr-o singura situatie, prevazuta expres in Constitutie, Presedintele ar putea interveni direct pentru a asigura respectarea normelor constitutionale si prin mesaje adresate Parlamentului, prin participarea la sedintele Guvernului sau prin recurgerea la referendum. Presedintele poate folosi aceste cai pentru a asigura repunerea unui act in legalitate constitutionala, dar ele nu sunt exclusiv modalitati de a veghea ale sefului statului la respectarea Constitutiei.

4. Functia de mediere. Art. 80 alin. 2 precizeaza ca pentru a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Functia de mediere presupune activitatea de arbitraj, inclusiv concesii reciproce intre partile aflate in divergenta, corespunde prerogativei prezidentiale de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. Medierea este total nepotrivita restabilirii legalitatii constitutionale, actiune ce exclude orice fel de compromis sau concesii si presupune interventia directa, prompta, a Parlamentului in cazul in care Curtea Constitutionala ar decide ca sesizarea Presedintelui privind neconstitutionalitatea unei legi este corecta. Medierea intre puterile statului este necesara in cazul unui conflict intre cele trei puteri constitutionale. Ca mediator, Presedintele trebuie sa fie impartial, calitate care este facilitata de faptul ca acesta nu este membru al vreunui partid politic.

Presedintele este ales prin vot universal direct, optiune consacrata in Constitutia Romaniei - art. 1 alin. 2. Constituantul nu a lasat la latitudinea jocului politic al partidelor reprezentate in Parlament, in cazul in care un partid ar avea o majoritate confortabila in Parlament si ar dori sa impuna un anumit presedinte. Fapt ce ar determina Presedintele sa indeplineasca cu impartialitate prerogativele de mediator intre fortele politice si sociale. Conform art. 81 alin. 1 din Constitutie si art. 1 din Legea nr. 370/2004, presedintele se alege prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Sufragiul universal direct ofera presedintelui o legitimitate populara care il face egal din punct de vedere reprezentativ cu Parlamentul.

Prin prisma modului de desemnare a sefului statului regimul nostru politic este semiprezidential. Spre deosebire de alte state cu acelasi regim (Franta), in Romania, Parlamentul cumuleaza o forta considerabila, in timp ce Presedintele, din punct de vedere al prerogativelor ce i-au fost conferite, are aproximativ puterile presedintelui unei republici parlamentare.

La alegerile prezidentiale se pot prezenta candidati propusi de partide si formatiuni politice sau candidati independenti. Legea pentru alegerea Presedintelui Romaniei cere ca fiecare candidatura sa fie sustinuta de cel putin doua sute de mii de alegatori, iar propunerile pentru candidati se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.

Prin Legea nr. 370/2004, in art. 10, se prevede ca nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu indeplinesc conditiile stabilite de art. 37 din Constitutie, pentru a fi alese, sau care au fost alese anterior de doua ori ca Presedinte al Romaniei. Astfel ca nu pot candida: persoanele care nu au dreptul de vot; persoanele care nu au cetatenia romana si domiciliul in tara; persoanelor carora le este interzisa asocierea in partidele politice - judecatorii Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin legea organica; persoanele care nu au implinit, pana la ziua alegerilor inclusiv, varsta de 35 de ani; persoanele care au indeplinit anterior depunerii candidaturii doua mandate prezidentiale.

Constitutia Romaniei a consacrat pentru sistemul de alegere al Presedintelui sufragiul cu doua tururi de scrutin. Potrivit art. 81, alin. 3, este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. In cazul in care nici unul dintre candidati nu intruneste majoritatea, se organizeaza al doilea tur de scrutin la care participa numai primii doi candidati care au obtinut in primul tur cel mai mare numar de voturi, valabil exprimate in intreaga tara. Oricare dintre candidatii care obtin majoritatea relativa in al doilea tur de scrutin, este declarat ales, fiind suficient si un vot in plus fata de cele obtinute de contracandidat.

Potrivit art. 81, alin. 4 din Constitutie corelat cu art. 10 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, in alegerile prezidentiale nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost alese anterior, de doua ori, ca Presedinte al Romaniei.

Potrivit art. 82 alin. 1 din Constitutie, rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte este validat de Curtea Constitutionala. Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea in intreaga tara, a prevederilor legale referitoare la alegeri si confirma rezultatele votului. Curtea Constitutionala, conform art. 24 din Legea 370/2004 poate sa anuleze alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor s-au facut prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In acest caz, Curtea Constitutionala va dispune repetarea alegerilor in a treia duminica de la data anularii alegerilor.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

Partidele, formatiunile politice si candidatii care au participat la alegeri pot cere anularea alegerilor in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii. Cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza; cererea poate fi admisa numai daca cel care a sesizat nu este implicat in producerea fraudei. Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatelor alegerilor.

In termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei de catre Curtea Constitutionala, cele doua Camere sunt convocate de presedintii acestora pentru depunerea juramantului de catre candidatul a carui alegere a fost validata. Depunerea juramantului se consemneaza intr-o declaratie a Parlamentului, prin care acesta ia act de inceperea exercitarii mandatului Presedintelui Romaniei.

Durata mandatului prezidential este de cinci ani, conform art. 83 alin.1 si art. 82 alin. 2 din Constitutie, si se exercita de la data depunerii juramantului presedintelui ales in fata celor doua Camere intrunite in sedinta comuna. Pana la aceasta data continua sa-si exercite atributiile presedintele in exercitiu. Constitutia stabileste ca mandatul presedintelui poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul Presedintelui Romaniei inceteaza inainte de termen in caz de demisie, demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor si in caz de deces. In aceste situatii intervine vacanta functiei presedintiale. Competenta de a constata existenta situatiilor ce duc la vacanta functiei presedintiale revine, potrivit art. 146, lit. g din Constitutie, Curtii Constitutionale, care va comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului in vederea organizarii alegerilor pentru un nou presedinte.

Functia prezidentiala este incompatibila cu orice functie publica sau privata, tinand cont de faptul ca Presedintele Romaniei, fiind mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate, trebuie sa fie impartial si independent. Constitutia se refera la trei categorii de incompatibilitati, si anume:

a)              incompatibilitatea intre functia de Presedinte al Romaniei si calitatea de membru al vreunui partid politic - legiuitorul a voit sa detaseze Presedintele Romaniei de partizanatul politic; persoana care a fost declarata aleasa va fi obligata sa se retraga din partidul respectiv;

b)              incompatibilitatea cu orice alta functie publica, indiferent care ar fi domeniul in care s-ar exercita aceasta si natura functiei;

c)              incompatibilitatea cu orice functie privata - legiuitorul Constituant a prevazut aceasta interdictie absoluta - Presedintele Romaniei nu poate exercita nici o functie privata, indiferent care ar fi natura acesteia sau domeniul de activitate. Aceasta incompatibilitate nu impiedica persoana aleasa ca Presedinte al Romaniei sa desfasoare ocazional, activitati artistice, publicistice sau de cercetare stiintifica, care ar presupune si valorificarea rezultatelor acestora.

Regimul imunitatii prezidentiale este reglementat prin Constitutie, potrivit art. 84, alin. 2. Constitutia face astfel trimitere expresa la regimul juridic al independentei opiniilor, aplicabil membrilor parlamentului. In privinta continutului imunitatii Presedintelui Romaniei, Constitutia nu este la fel de precisa ca in privinta parlamentarilor. Regula generala instituita de Constituant este imunitatea, care are caracter permanent. Exceptia de la regula generala a imunitatii o constituie institutia juridica a suspendarii Presedintelui Romaniei, potrivit art. 95 din Constitutie, precum si punerea sub acuzare a acestuia, potrivit art. 96 din Constitutie.

Potrivit art. 72 din Constitutie seful statului nu poate fi tras la raspundere juridica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului sau prezidential. Presedintele poate da explicatii privind faptele ce i se imputa, Parlamentului.

Raspunderea politica si penala a Presedintelui Romaniei este prevazuta in art. 95 alin.1 din Constitutie, conform caruia in cazul savarsirii unor fapte grave care incalca prevederile Constitutiei, seful statului poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale.

Raspunderea politica a Presedintelui Romaniei cuprinde doua faze distincte: a) raspunderea politica propriu-zisa - pe care seful statului si-o asuma, in conditiile art. 95 alin. 1 din Constitutie, fata de Camera Deputatilor si Senat; si b) raspunderea fata de popor - concretizata in referendumul organizat pentru demiterea presedintelui. Aceste doua faze, desi sunt distincte, se presupun una pe alta, nu sunt cumulative.

Potrivit art.95, alin. 1 din Constitutie, propunerea de suspendare a Presedintelui poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce neintarziat la cunostinta Presedintelui. Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului prevede in art. 66 alin. 1 ca propunerea de suspendare se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului. Constitutia recunoaste dreptul sefului statului de a da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. Presedintele care conduce sedinta comuna, dupa prezentarea propunerii de suspendare din functie si ascultarea explicatiilor Presedintelui Romaniei, consulta deputatii si senatorii daca datele existente sunt eficiente pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala sau daca este necesara constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotararea se ia cu majoritatea voturilor din numarul total al deputatilor si senatorilor. Daca se hotaraste constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul intocmit de aceasta se trimite Curtii Constitutionale spre consultare, in termen de 3 zile de la data punerii raportului.

In cazul in care datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, insotita de informatiile necesare si dovezile pe care se intemeiaza, se trimite imediat de catre presedintele care a condus sedinta comuna Curtii Constitutionale spre consultare, mentionandu-se si termenul pana la care aceasta trebuie sa se pronunte. Daca membrii celor doua Camere decid ca nu este necesara constituirea unei astfel de comisii, propunerea de suspendare se inainteaza Curtii Constitutionale in vederea emiterii de catre aceasta a avizului consultativ in legatura cu propunerea de suspendare.

Potrivit Legii nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, avizul cu privire la suspendarea din functie a presedintelui, se emite de plenul acesteia cu votul majoritatii judecatorilor. Presedintele poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa, in fata Curtii Constitutionale. In termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale, Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru a hotari asupra propunerii de suspendare din functie. La dezbateri este invitat si Presedintele Romaniei, caruia i se da cuvantul pentru a explica faptele ce i se imputa. Hotararea se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, iar votul este secret, prin bile. Hotararea adoptata de Parlament in cadrul procedurii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei se comunica acestuia, in termen de 48 de ore, sub semnatura presedintilor celor doua Camere. Daca propunerea de suspendare din functie a fost aprobata, hotararea se trimite si Guvernului in vederea initierii proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea referendumului pentru demiterea presedintelui.

In cazul in care propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei este acceptata, urmeaza declansarea procedurii de instituire a interimatului functiei prezidentiale. Suspendarea presedintelui constituie o cauza a instituirii vacantei prezidentiale, intrucat aceasta intervine in cazurile strict prevazute de art. 97 din Constitutie: demisie; demitere din functie; imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor; deces.

Daca in urma referendumului organizat in temeiul art. 95, alin. 3 din Constitutie, Presedintele Romaniei este demis, se instituie vacanta functiei, urmand ca in termen de trei luni de la instituire, guvernul sa organizeze alegeri pentru un nou presedinte.

Raspunderea penala (juridica) a Presedintelui Romaniei este prevazuta in Constitutia Romaniei la art. 96. Acest articol consacra procedura de impeachement care consta in punerea sub acuzare a presedintelui pentru inalta tradare, echivalata cu cea mai grava incalcare a juramantului si intereselor poporului si tarii in exercitiul atributiilor prezidentiale.

Atributiile Presedintelui Romaniei

Prin Legea nr. 47/1994, modificata prin O.U.G. nr.1/2001 se prevede organizarea si functionarea administratiei prezidentiale ca institutie publica cu personalitate juridica. Potrivit art. 1, alin. 2 din Lege, prin Presedintia Romaniei se inteleg serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei, pentru indeplinirea atributiilor sale.

Potrivit criteriilor conditiilor de exercitare, atributiile Presedintelui Romaniei se clasifica in doua categorii: a) atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele Presedintelui sunt supuse unor conditii exterioare - aprobarea Parlamentului, contrasemnarea decretelor emise de seful statului, consultarea cu alte organisme sociale; si b) atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele Presedintelui nu sunt supuse nici unei conditii exterioare.

Alti autori clasifica atributiile Presedintelui dupa criteriile continutului acestora, dupa cum urmeaza: a) atributii privind legiferarea; b) atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice; c) atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati publice; d) atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice; e) atributii in domeniul politicii externe; f) alte atributii.

Atributiile pentru exercitarea carora Presedintele coopereaza cu alte autoritati publice sunt:

atributii prevazute de Constitutie, care implica aprobarea sau consultarea Parlamentului: declararea, cu aprobarea Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate; instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta in intreaga tara ori in unele localitati; cere poporului, dupa consultarea cu Parlamentul, sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la probleme de interes national (art. 90);

atributii care necesita contrasemnarea actelor emise de presedinte de catre Primul - ministru: incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si le supune ratificarii Parlamentului; acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei, la propunerea Guvernului, si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice (art. 93 alin.2); declara, cu aprobarea Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate (art. 92 alin. 2); ia masuri pentru respingerea agresiunii armate impotriva tarii (art. 92 alin 3); confera decoratii si titluri de onoare (art. 94 lit.a); acorda gratierea individuala (art. 94 lit.d); 3. atributii a caror exercitare implica conlucrarea directa a Presedintelui Romaniei cu alte autoritati publice: desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru (art. 85 alin. 1); numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament (art. 85 alin. 1); revoca si numeste la propunerea primului-ministru pe unii membri ai Guvernului (art. 85 alin. 2); dizolva Parlamentul (art. 89 alin. 1); initiaza revizuirea Constitutiei (art. 150 alin. 1) etc.

Atributiile constitutionale pentru exercitarea carora presedintele nu solicita concursul altor autoritati publice sunt urmatoarele: cere convocarea in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si Senatului (art. 66 alin. 2); adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88); promulga legile votate de Parlament (art. 77 alin. 1 si 3); cere reexaminarea legii, inainte de promulgare (art. 77, alin. 2); numeste trei judecatori ai Curtii Constitutionale (art. 142 alin. 3) etc.

Actele Presedintelui Romaniei

Presedintele Romaniei, in exercitarea atributiilor sale, emite decrete, care pot avea caracter normativ sau pot fi individuale. In afara de decrete, care sunt acte juridice, Presedintele poate intocmi acte politice - declaratii, apeluri, mesaje, care nu produc efecte juridice. Constitutia prevede in art. 100 alin. 1, ca decretele prezidentiale se publica in Monitorul Oficial, republicarea atragand inexistenta actului juridic respectiv. Mesajele pot avea ca suport constitutional: a) art. 88 din Constitutie, potrivit caruia Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii - mesajul fiind un act politic; si b) art. 92 alin. 3, conform caruia Presedintele Romaniei se poate adresa si cu mesaje referitoare la probleme de natura economica, sociala etc.