Conceptia ganditorilor greci si romani depre cetate si stat

Conceptia ganditorilor greci si romani depre cetate si stat, si modul in care cetatea si statul se reflecta in lucrarile lor, se centreaza pe incercarile acestora de a gasi elementele care leaga legea universala (logos) de ideea de lege a cetatii (nomos) si pe cautarile pentru a gasi cea mai buna forma a ierarhiilor in polis, si principiile pe care ar trebui sa se bazeze conducerea polis-ului, respectiv, a statului. 
   Filosofia politica greaca initial si-a concentrat eforturile pentru a gasi solutii pentru a mentine stabilitatea socio-politica a polis-ului in principal. Preocuparea esentiala a gandirii politice este, la momentul istoric respectiv, propunerea de modele de cetate. Chiar si asa, la acesti mari ganditori, ideea de stat nu apare in acceptiune moderna, ci mai degraba sub forma legilor, a guvernarii, a guvernamantului, a felului cum trebuie acestea facute si exercitate.
   Conform viziunii traditionale, cel care a creat filosofia politica sau stiinta politica nu este Aristotel, ci Socrate. Conform spuselor lui Cicero, Socrate a fost cel  dintai care a coborat filosofia din ceruri si a adus-o intre zidurile cetatii, introducand-o in gospodarii. Pana la Socrate, filosofia era indreptata catre gasirea esentelor universului, apa, aerul, sau focul constituind repere emblematice ale acestui fel de filosofare, la momentul istoric respectiv.
   Cetatea (statul) poate fi vazuta atat in sens diacronic, ca moment al devenirii sale istorice, cat si  in sens logic, a ceea ce face ca statul sa fie ceea ce este in diferitele sale ipostaze; ce sustine statul in realitate ca este[1].

In prima jumatate a mileniului I. a. Chr., Grecia arhaica inaugureaza istoria propriu-zisa a Europei si pune bazele pe care, mai tarziu Grecia clasica si elenistica vor crea civilizatia noastra. Grecia a jucat inca din aceasta epoca rolul de civilizatie model nu numai pentru lumea mediteraneana, dar si pentru hinterlandul continental.Gandirea nationala, care s-a nascut in lumera greaca, e mama politicii, filosofiei si a stiintei.

Organizarea politica a grecilor din antichitate in unitati mici, orase-state sclavagiste, a insemnat aparitia vietii cetatenesti in Europa, care presupune la randul ei aparitia magistraturilor si a organelor de stat, precu si o activa participare partiala sau totala a membrilor comunitatii ,,cetatenii", la treburile politice. Este o organizatie bazata pe principiile,, autonomiei" si a ,,libertatii", ceea ce nu excludevesnica tendinta spre unire, fie prin forta, pentru inghebarea unor unitati politice superioare, puternice, de tip federativ.

Lucrarea de fata se vrea a fi o sinteza despre cetatea greaca, evolutia polisurilor grecesti, constituirea acestuia, evolutia istorica, institutiile acestuia, despre substratul filosofic ce a contribuit la baza democratiei in societatea greaca.

Formula greaca de societate, polis-ul a reusit sa defineasca limpede raporturile dintre stat si individ si sa propuna ca ideal al oricareivieti politice armonia dintre cetateni intru respectarea legilor.

Democratia ateniana a formulat principiile, care stau la organizarea lumii moderne: egalitatea in fata legilor, raportul corect dintre indatoririle statului si cele ale cetateanului, asistenta sociala .

Politica grecilor se baza pe o delimitare a sferei publice de cea privata. Sfera politica era marcata de intrunirile barbatiilor liberi si egali in drepturi. Politica consta din participarea impartita in diferite departamente si institutii, ca exeplu adunarea populara si Sfatul celor 500. Gestul inaugural al politicului este ,,recunoasterea conflictului in societate".

Elementele definitorii, care caracterizeaza statele democratice, indiferent de deosebirile existente intre ele, se afla in stransa relatie de interdependenta. Niciunul dintre aceste elemente nu poate exista fara celalalt. Pentru ca democratia sa fie functionalaste nevoie i de o societate democratica. Democratia este ,,un mod de viata", o totalitate de valori morale, un ideal care vizeaza participarea fiecarui cetatean la organizarea si conducerea societatii. Adevarata democratie este aceea , care proclama omul ca valoare suprema a actiunii si civilizatiei, face totul pentru realizarea aspiratiilor si intereselor sale.

Polisurile grecesti apar in secolul al VII-lea a. Chr. Acesteaerau niste organizatii a grecilor si erau formate din orasul propriu-zis si teritoriile agricole inconjuratoare. Polisurile grecesti au cunoscut aproape toate formele de conducere ale lumii antice, de la condecerea aristocratica si cea democratica.

Datoria lumii moderne fata de civilizatia greca e imensa, categoriile gandirii moderne au fost definite intaia oara de catre greci. Lor le datoram esentialul instrumentuli intelectual si principiile morale.

Rationalismul grec, tinde sa cuprinda, intr-o maniera coerenta, viata in ansamblul ei si sa defineasca diferitele structuri sociale si estetice in functie de un cosmos ideal. Inca din epoca arhaica omul grec, capatand constiinta rolului sau de protagonist, devine, masura tuturor lucrurilor, cu mult inainte ca gandirea filosofica sa fi enuntat acest principiu fundamental al civilizatiei elenistice.

Sentimentul libertatii si individualismului omului grec au gasit, in mediile coloniale, un excelent teren de afirmare. Prin colonizare, grecii au adus o buna parte a Lumii Vechi in cuprinsul aceleiasi civilizatii pregatind marea snteza a Romei.