Aderarea Romaniei la UE

Aderarea Romaniei la UE

La 1 ianuarie 2007, Romania a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, calitatea de stat membru implica atat drepturi, cat si obligatii. In conformitate cu procedurile obisnuite, Comisia supravegheaza aplicarea legislatiei pentru a se asigura ca aceste obligatii v-or fi respectate. Toate acestea reies din tratatele si legislatia adoptate de catre UE  de la infiintare pana in prezent, fiind valabile pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Tratatul de aderare prevede ca, daca exista probleme grave in transpunerea si punerea in aplicare a legislatiei in domeniile economice, piata interna si de justitie sau afaceri interne, pot fi luate masuri intr-un termen de pana la 3 ani de la data aderarii.
Aderarea Romaniei a fost insotita si de o serie de masuri specifice, cu scopul de a preveni sau a remedia deficientele in domeniile sigurantei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei.
In cazul ultimelelor doua componente este stabilit un mecanism de cooperare si verificare cu scopul de a imbunatati functionarea sistemului legislativ, administrativ si judiciar si de a remedia deficientele grave in lupta impotriva coruptiei .

Aderarea la UE, a reprezentat pentru Romania un moment istoric deosebit de important. Uniunea "celor 27" cu o populatie de aproximativ jumatate de miliard de cetateni europeni, are deja o importanta semnificativa pe scara mondiala si actioneaza pentru asigurarea prosperitatii, stabilitatii si pacii la nivel mondial.

Toti candidatii care au participat la aderare au indeplinit anumite conditii si criterii, iar Romania nu a facut exceptie. Acestea sunt:

• criteriul politic care presupune ca tara noastra sa realizeze stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, precum si protectia minoritatilor
• criteriul economic care inseamna existenta unei economii de piata operationala, precum si capacitatea de a face fata presiunii concurentei si fortelor pietei din cadrul UE
• criteriul legislativ adica armonizarea legislatiei nationale cu cea europeana si preluarea intregului cadru legal si administrativ.

Ulterior, s-a mai adaugat un criteriul, care se refera la capacitatea Uniunii de a absorbi noi membri, ceea ce inseamna ca aderarea va avea loc dupa reforma institutiilor europene si in functie de evolutia propriilor sale politici.

Principalele drepturi ale cetatenilor romani odata cu aderarea Romaniei la UE sunt :

• acces liber pe teritoriul celorlalte tari membre UE fara viza timp de 3 luni calendaristice consecutive
• dreptul de a vota in alegerile locale, nationale sau europene
• dreptul de a fi tratat in mod egal ca oricare alt cetatean UE
• dreptul la educatie si studii
• dreptul la asistenta medicala de urgenta gratuita pe teritoriul UE
• dreptul de a utiliza permisul de conducere pe teritoriul UE
• dreptul de a munci pe teritoriul UE
• dreptul de a fi reprezentat in fata legii de un avocat indiferent de locatie in UE
  Obligatiile esentiale ce revin cetatenilor romani odata cu aderarea in UE sunt urmatoarele :
• respectarea legilor statului pe teritoriul caruia se afla in vizita sau locuieste pe termen lung sau scurt
• pentru sederea pe termen mai mare de 3 luni calendaristice, indiferent de scop si durata, trebuie sa se inregistreze la Autoritatile de Imigrare ale statului respectiv si sa obtina dreptul de sedere
• asigurare medicala europeana
• pentru cei care se stabileasc pe o perioada mai mare de timp in alte tari UE si au adus automobilul proprietate personala inregistrat in Romania, dupa 3 luni trebuie sa inregistreze automobilul respectiv la autoriatatea statului de resedinta, pentru a evita amenda si chiar confiscarea acestuia.

Avantajele aderarii Romaniei la UE, sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari membre ale Uniunii :

cresterea economica

cresterea investitiilor straine directe

crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara conform standardelor UE

protectia sporita a consumatorilor

cresterea economiilor si investitiilor populatiei

diminuarea fiscalitatii prin politici de impozitare mai relaxate

Lucrare: Mersul tratativelor militare la Moscova Referat: Hitler-Stalin: O ecuatie cu multe necunoscute - antisemitismului de stat?

extinderea pietelor de capital prin noi fluxuri de capital

diversificarea produselor financiare

dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat

stimularea concurentei

imbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei.

Trebuie sa tinem cont insa si de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia aspra cu firmele din statele membre dezvoltate, de necesitatea transformarilor tehnologice, care pot duce pe termen scurt si la cresterea somajului, odata cu reorganizarea intreprinderilor si a unor intregi sectoare industriale.

In domeniul agriculturii, avantajele integrarii Romaniei in UE a dus la:

cresterea productivitatii agricole prin adoptarea legislatiei si mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la tehnologia performanta

stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii (pana la 50 ha) si mari (peste 100 ha)

imbunatatirea accesului pe piata UE

eliminarea tuturor barierelor comerciale

incetinirea migrarii fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial.

Accesul la fondurile structurale europene a dat posibilitatea Romaniei sa asigure o dezvoltare echilibrata a regiunilor, dar si o dezvoltare rurala sustinuta sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu, sa creeze noi posibilitati de ocupare a fortei de munca, mai ales in mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la standarde de viata de o calitate superioara.

In plan economic, aderarea la UE presupune acces la fondurile structurale ale Uniunii : Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER), Fondul de Coeziune destinat dezvoltarii retelelor de transport si protectiei a mediului, precum si o componenta a Fondului destinat agriculturii.

Unul din beneficiile procesului de aderare la UE, il reprezinta o crestere a investitiilor straine directe (ISD).

Principalele beneficii pe care le aduc ISD sunt :

• crearea de noi locuri de munca
• cresterea concurentei pe orizontala
• transfer tehnologic, de know-how managerial si de marketing
• acces la pietele in care companiile investitoare activeaza
• o pregatire superioara a personalului
• un impact mai redus asupra mediului

Datorita imbunatatirii mediului de afaceri, Romania a inceput sa devina o tinta atractiva pentru investitiile straine. Atragerea unui volum mai mare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la un management eficient, la tehnologii moderne si la noi segmente de piata. Intrarile de capital strain in Romania se majoreaza si datorita cresterii increderii investitorilor straini intr-o tara care aplica regulile de functionare ale Spatiului Unic European.

Dezavantajele aderarii Romaniei la UE sunt:

• impozitele au o valoare ridicata
• accizele au valori mari, ceea ce a dus la scumpirea produselor
• preturile imobilelor sunt ridicate
• majoritatea romanilor lucreaza pentru societati private, datorita privatizarii intreprinderilor de stat, consecinta a conditiilor de aderare la UE

Contributia Romaniei la bugetul UE se face prin intermediul urmatoarelor cai :

• impozite agricole, taxe prevazute pe importurile de produse acoperite de catre PAC ( Politica agricola comuna)
• taxe vamale
• cotizatiile asupra productiei de zahar si a izoglucozei
• resursa propriei TVA
• resursa VNB
• finantarea corectiei Regatului Unit

Prin intermediul fondurilor europene, Romania beneficiaza de o infrastructura de transport viabil si de o calitate a fortei de munca la standarde comparabile cu ale altor state membre. Astfel, fondurile europene constitue sansa Romaniei de a recupera decalajele de dezvoltare socio-economica si de a deveni competitiva in raport cu celelalte state membre UE.

Fondurile europene sunt create pe baza princiupiului contributiei proprii, in care UE ofera un procent din costurile totale, iar statul membru se angajeaza sa sustina o contributie proprie din aceste costuri, deci acestea reprezinta un castig net pentru Romania.

Astfel, obiectivele de dezvoltare pot fi indeplinite prin costuri mai mici decat daca ar fi facute in afara fondurilor europene. Un exemplu ar fi in cazul infrastructurii de transport, daca aceasta ar fi dezvoltata prin intermediul Programului Operational Sectorial Transport (POS Transport), ar presupune costuri de aproximativ 85% din fondurile europene oferite de UE si doar 15% din costurile statului roman. Iar pe de alta parte, daca infrastructura de transport ar fi realizata in afara fondurilor europene, intreagul cost ii revine statului roman.

Rata de absorbtie a fondurilor UE a crescut de la 7,46% la inceputul lunii mai 2012 la 12,82% la data de 25 martie 2013, cresterea inregistrata fiind de peste 70%. Dupa reluarea platilor de catre Comisia Europeana pe Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) la inpeputul lunii februarie, gradul de absorbtie al fondurilor europene a inceput sa creasca.

Fondurile europene atrase de Romania depaseau 2,46 miliarde de euro la data de 25 martie 2013. In acelasi timp, finantarile atrase de la Comisia Europeana ajung la 4,57 miliarde de euro in conditiile in care acestea includ atat valoarea pre-finantarilor cat si pe cea a sumelor rambursate.

In data de 25 martie 2013, pe Programul Operational Regional se inregistra cea mai mare rata de absorbtie de aproape 24,7% in crestere cu aproximativ 10% fata de inceputul lunii mai 2012. Pe Programul Operational Sectorial Mediu gradul de absorbtie era de aproape 13% in urma unui avans cu 8,5% inregistrat in ultimele 11 luni.

Comparativ cu celelalte state membre, gradul de absorbtie al Romaniei este slab, rata medie de absorbtie este mult sub media celorlalte tari. Astfel pana la finele lui 2011, Lituania a utilizat peste 3,3 miliarde de euro, ceea ce inseamna 48% din fondurile europene de care dispune in perioada 2007-2013. Situatii asemanatoare se inregistreaza si in cazul Estoniei(46,8%), Poloniei(39%), Sloveniei(38,3%) si Letoniei(36,4%). Si in anul 2011, gradul de absorbtie scazut al fondurilor UE situeaza Romania pe ultimul loc in clasamentul celor 10 noi state membre ale Uniunii, mult dupa Bulgaria(24%), penultima tara clasata.

Fondurile europene raportate la numarul de locuitori pe care Romania le absoarbe sunt cele mai mici din UE, 155 euro/cap de locuitor fata de 1.190 euro/cap de locuitor in Estonia sau 209 euro/cap de locuitor in Bulgaria.

Tabelul nr.1 :Absorbtia fondurilor structurale- comparatie cu alte state membre