Primul razboi mondial - un nou tip de razboi si marile batalii

CAUZELE SI INCEPUTUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

Marele puteri mondiale au urmarit in primul rand:

-obtinerea unor noi colonii, a unor noi piete de desfacere si a unor noi surse de materii prime

-impartirea si reimpartirea spatiilor coloniale din Asia si Africa

Pentru a realiza scopurile declarate marile puteri s-au folosit de:

-alinatele politico-militare mondiale si zonale(Tripla Alianta si Tripla intelegere)

-accelerarea cursei inarmarilor si a dotarilor cu caracter militar

-folosirea idealurilor nationaliste si a propagandei nationale(panslavism, pangermanism, panislamism).

Inceputul razboiului este legat de asasinarea printului mostenitor al Austro-Ungariei, arhiducele Franz-Ferdinand la 15/28 iunie la Sarajevo, de catre nationalitul sarb Gavrilo Princip. Dupa ultimatumul austriac din 15/28 iulie 1914, rand pe rand marile puteri intra in razboi.

Taberele erau:

- Antanta:Marea Britanie si dominioanele, Franta, Rusia, Serbia, Belgia, Japonia(1914), Italia(1915), Ronia si Portugalia(1916), SUA si Grecia(1917)

- Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria, Turcia(1914), Bulgaria(1915)

Fronturile de lupta erau:

- cele principale: de vest(germanii-francezii+englezii+belgienii), de est(germanii+austriecii-rusii+romanii)

- cele secundare:  in Italia, la Salonic, la Suez, in Caucaz, in Pacific, in Africa ,

2. UN NOU TIP DE RAZBOI

A. Planuri strategice. Germania a pornit de la ideea gen. Alfred von Schlieffen, de a concentra majoritatea fortelor in vest pentru a cuceri rapid Franta, violand neutralitatea belgiana, in timp ce in est cu forte minime sa temporizeze ofensiva rusa. Franta preconiza un atac violent in Lorena cu directia finala Berlin in colaborare cu rusii ce urmareau o dubla ofensiva prin Polonia, cu directie principala peste Carpati spre pusta maghiara si secundar spre Prusia Orientala. Englezii doreau o blocada navala dublata de o debarcare in sudul Jutlandei si in nordul german.

B. Razboiul total este legat de intensitatea, duritatea si lungimea conflictului, lucru neluat initial in calcul de nici unul dintre beligeranti. Razboiul s-a caracterizat prin mobilizarea generala a barbatilor pe front si a femeilor in industrie, folosirea ca forta de munca agricola a prizonierilor de razboi, propaganda national-sovina, mobilizarea tuturor resurselor economice, interventia statului in economie prin militarizarea industriei, stare de asediu, rationalizarea si cartelarea alimentelor si bunurilor, utilizarea stiintei si tehnicii in scopuri exclusiv militare. Antanta se bucura de superioritate navala, coloniala si de resurse in timp ce Puterile Centrale se bazau pe unitatea de comandament, rapiditatea mobilizarii, buna pregatire a rezervistilor si disciplina populatiei civile. Razboiul submarin german a avut ca consecinta intrarea in lupta a SUA cu aportul sau uman si militar, dar mai ales logistic si financiar.

3. MARILE BATALII

A. 1914 - Campania surprizelor. Ofensiva germana a dus la cucerirea majoritatii Belgiei si pierderea initiativei de catre francezi. Lungirea excesiva a liniilor de comunicatii, mutarea unor trupe in est si manevrele inteligente au permis oprirea germanilor pe raul Marna. In rasarit ofensiva rusa din Prusia Orientala este zdrobita la Tannenberg si Lacurile Mazuriene, in timp ce sarbii si austriecii duc batalii de uzura.

B. 1915 - Razboiul de pozitii. Tactica este in vest de amenajare a unor linii de transee puternic armate si fortificate, dublate de utilizarea gazelor toxice, artilerie grea, mine, aruncator de flacari si cuiburi de mitraliera. Atacata si de Bulgaria, Serbia este scoasa din lupta, dar Italia se alatura Antantei. In rasarit esecul debarcarii franco-britanice de la Gallipoli este dublat de respingerea rusilor spre est.

C. 1916 - Razboiul de uzura. Germanii incearca sa uzeze resursele franceze prin batalia de uzura de la Verdun(pierderi totale de 1 milion), replica engleza fiind batalia de pe Somme(pierderi 1,3 milioane). In est ofensiva rusa a lui Brusilov grabeste alaturarea Romaniei la Antanta

D. 1917 - Turnura razboiului. Germanii generalizeaza razboiul submarin fapt care duce la intrarea SUA in razboi. In est germanii reusesc sa scoata din lupta Romania si Rusia, dar criza de resurse alimentare si materiale a Puterilor Centrale devine cronica.

E. 1918 - Sfarsitul cosmarului. Germanii incearca o ultima ofensiva in vest stopata din nou pe Marna. Sosirea ajutoarelor americane si capitularea Turciei, Bulgariei si Austro-Ungariei sileste pe germani sa semneze armistitiul din 11 noiembrie 1918.

F. Bilantul razboiului a fost:

-10 milioane morti, 22 milioane de raniti si mutilati

-teritorii intregi(in special in Franta si Rusia) complect disruse

-privatiuni pentru civili, concentrarea resurselor pentru front

-mobilizarea generala a barbatilor pe front si a femeilor in industrie

4. ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

A. Neutralitatea(1914-1916). Izbucnirea conflictului a surprins fortele politice romane care in fata opiniei publice profranceze si a neutralitatii italiene au decis mentinerea neutralitatii in cadrul Consiliului de coroana de la Sinaia - 3 august 1914. A urmat perioada de pregatire militara dublata de tratative diplomatice finalizate prin Acordul militaro-politic cu Antanta din august 1916.

B. Operatiuni militare(1916-1917). Ofensiva spre Transilvania lipsita de sprijin aliat este infranta si atacul combinat dinspre munti si dinspre sud duce in conditiile defectiunii ruse la retragerea din Moldova in decembrie 1916. Refacerea armatei cu sprijinul misiunii militare franceze a gen.Berthelot, aduce victoriile strategice din iunie-august 1917 de la Marasti, Marasesti si Oituz.

C. Pacea, singura solutie(1918). Revolutia burgheza din Rusia duce la degringolada militara a armatei ruse, iar revolutia bolsevica duce la iesirea acesteia din lupta. Rupta de aliati si incercuita Romania este silita sa semneze pacea de dictat de la Buftea Bucuresti - 7 mai 1918(ceda Dobrogea, 7.600kmp zona montana si pe 99 de ani resursele petroliere, forestiere si cerealiere). In octombrie 1918 pe fondul ofensivei franceze din Balcani, Romania revine in lupta.

5. MAREA UNIRE

A. Cadrul intern si international. Retragerea romana din 1916 a permis autoritatilor austro-ungare sa treaca la reprimarea elitelor si populatiei romanesti, in timp ce opresiunea tarista se mentine in Basarabia. Destramarea imperiilor tarist si austro-ungar permite satisfacerea dezideratului nostru national.

B. Intregirea Romaniei. Basarabia a cunoscut renasterea nationala pe fondul prabusirii tarismului. La Chisinau se constituie Sfatul Tarii condus de Pantelimon Halippa si Ion Inculet, care proclama Republica Democratica Moldoveneasca - 2 decembrie 1917. Proclamarea independentei ucrainene, tendintele anexioniste ale acesteia si agitatiile bolsevice, determina Sfatul Tarii sa proclame independenta - 24 ianuarie 1918, sa solicite sprijin militar romanesc si sa voteze unirea - 27 martie 1918. Bucovina a cunoscut ororile razboiului si teroarea politieneasca austriaca, iar caderea imperiului a dus la Cernauti la constituirea Consiliului National Roman sub conducerea lui Iancu Flondor. Agitatiile ucrainene ce revendicau provincia a determinat apelul la armata romana si proclamarea unirii - 15 noiembrie 1918.                                                             

Transilvania a cunoscut privatiunile razboiului si reprimarea elitelor romanesti, dar si refuzul autoritatilor maghiare spre orice fel de concesii. Pe fondul destramarii imperiului si proclamarii independentei Ungariei, se constituie la 18 octombrie 1918, Consiliul National Roman Central cu sediul la Arad, format din 6 membri PSD si 6 PNR. Acesta initiaza in 13-14 noiembrie 1918 la Arad, tratative infructuoase cu guvernul ungar, preia administratia provinciei, creeaza garzi nationale, readuce pe ostasii romani in tara si convoaca Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Aici cei 1228 de delegati, vor vota in fata a 100.000 de participanti actul unirii - 1 decembrie 1918.

C. Semnificatia unirii, este ridicarea statului roman la rangul de putere medie ca potential uman, teritorial si economic. Sporul teritorial este de la 137.000 kmp la 295.049 kmp, cel al populatiei de la 7,3 milioane la 18 milioane, dublarea suprafetei agricole si forestiere, cresterea cu 120% a cailor de comunicatii si cu 150% a potentialului economic.

6. UNIFICARE A POLITICA SI ADMINISTRATIVA

A. Urmarile unirii se concretizau printr-un spor teritorial de la 137.000 Km patrati la 295.049 Km. patrati, unul de populatie de la 7 milioane la 16 milioane de locuitori si un spor al minoritatilor de la 8% la 28,1%. Este adus un aport substantial de resurse agricole, de materii prime, de ramuri industriale si de elemente cu pregatire superioara.

B. Legislatia economica, cuprinde reforma financiara din 1919-1921(stampilarea si eliminarea monedelor straine, stabilizarea monatara, sistem unic de impozite) si reforma agrara din 1918-1919(sunt expropiate 6 milioane de hectare si 75% din proprietati apartin taranilor cu loturi de pana la 5 ha.)

C. Legislatia politica si electorala, cuprindea  in 1918 se acorda drept de vot tuturor barbatilor peste 21 de ani, in 1923 se adopta o noua constitutie iar in martie 1926 se da Legea primei electorale.

D. Unificarea adminstrativ-judecatoreasca, cuprindea legea invatamantului primar(1924), minoritar si confesional (1925) si secundar(1928), legea infiintarii patriarhiei(1925), a trecerii la calendarul gregorian(l aprilie 1919 devine 14 aprilie), de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane(1925), de organizare a puterii judecatorestii 1924) si cea de unificare administrativa-1925(tara este impartita in 72 de judete conduse deprefecti, judete impartite in plase conduse de pretori si plasele in comune rurale si urbane conduse de primari alesi).

Referat: Europa suprafata si intindere - limite, relieful si tarmurile Europei Lucrare: Hazardele naturale si calitatea mediului in perspectiva dezvoltarii durabile in Carpatii si Subcarpatii de la curbura

7. ISTORIA ALTFEL

Cele paisprezece puncte' au fost prezentate de Presedintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson in sesiunea comuna a Congresului din 8 ianuarie . In discursul sau, Wilson a incercat sa stabileasca un proiect viabil pentru restabilirea pacii in Europa dupa incheierea Primului Razboi Mondial. Idealismul demonstrat de Wilson in timpul discursului sus-numit i-a oferit presedintelui american o pozitie de conducere morala printre Aliati si a incurajat Puterile Centrale sa capituleze. Dintre cele 14 puncte, 8 trebuiau sa fie considerate obligatorii spre a fi infaptuite, iar celelalte erau considerate specifice, nuantand ca s-ar "cuveni" realizate, fiindca, dupa parerea presedintelui american, nu erau absolut indispensabile.

Prevedea ca. pe viitor. ' nu vor mai exista acorduri internationale private de niciun fel, ci doar conventii de pace publice, incheiate deschis''. Astfel, scopul clar al acestui punct este de a interzice tratatele secrete sau anumite sectiuni secrete ale unor tratate, iar pe viitor fiecare tratat trebuind sa faca parte din legile internationale, pentru ca altfel, orice tratat secret tinde sa submineze soliditatea intregii structuri a conventiilor internationale, care este propusa sa fie construita''.                                                                                                  

Referitor la navigatia libera pe mari, trebuie inteles impreuna cu punctul al paisprezecelea, (care propune o constituire unei Ligi a Natiunilor), navigatia pe mari urmand sa fie practicata astfel: liber in timpul unei paci generale, sub controlul Ligii Natiunilor pentru impunerea conventiilor internationale in timpul unui razboi general deschis, sau in timpul unui razboi limitat, care sa nu implice nerespectarea conventiilor internationale, Liga Natiunilor urmand sa ramana neutra. Acest punct lovea in interesele comerciale ale Imperiului Britanic. Premierul britanic Lloyd George a refuzat sa accepte acest punct, iar restul Aliatilor l-au acceptat cu greutate.

Se referea la indepartarea, pe cat posibil, a tuturor barierelor economice si restabilirea unor conditii egale pentru comertul international intre natiunile care erau de acord cu principiile pacii si se asociau pentru mentinerea ei.                                                    4. Dezarmarea era propusa la nivel mondial, ca o cerinta obligatorie pentru mentinerea pacii, iar 'toate armamentele nationale vor fi reduse pana la ultimul punct compatibil cu securitatea tarii''. 5. Referitor la chestiunile coloniale, a introdus temeri intre Aliati, pentru ca atat Franta, cat si Anglia erau detinatoare ale unor importante imperii coloniale, iar problemele coloniilor erau redeschise, oferindu-se sansa natiunilor supuse sa se ridice impotriva dominatiei straine. Desigur, nu a fost intentia presedintelui american sa dea nastere la noi focare de conflict, ci el a dorit ca acest punct sa se aplice numai coloniilor create de razboi, cum era cazul coloniilor germane. 6. Se urmarea ca Rusia, considerata inca o mare putere, sa fie atrasa in randul natiunilor doritoare de pace, sa fie supusa si ea programului de pace propus de Woodrow Wilson si sa colaboreze cu natiunile libere pentru mentinerea pacii si a stabilitatii politice internationale.

'Belgia trebuia evacuata si restaurata fara nicio tentativa de limitare a suveranitatii de care ea se bucura impreuna cu alte natiuni libere', era ideea forte cuprinsa la punctul 7, pentru ca americanii erau sustinatorii puternici ai cauzei belgiene.                                                            8. Surprinzator a fost faptul ca reintrarea Alsaciei si Lorenei in posesia Frantei a fost inclusa in categoria punctelor neobligatorii, desi hotararea de redobandire a acestor teritorii statuse la baza politicii franceze timp de cincizeci de ani si provocase sacrificii fara precedent in razboi. 9. Reajustarea frontierelor Italiei in baza principiului autodeterminarii nationalitatilor. 10. In mod similar prevedea reajustarea frontierelor Austro-Ungariei in baza principiului autodeterminarii nationalitatilor, lucru care a permis aparitia statelor Cehoslovacia, Austria, Ungaria si reintregirea Romaniei si aparitia Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor - viitoarea Iugoslavie. 11. Romania, Serbia si Muntenegrul trebuiau evacuate, iar teritoriile ocupate retrocedate. Serbiei ii trebuia acordat acces liber la mare. Relatiile dintre statele balcanice trebuiau determinate prin intelegeri bilaterale, acestor state urmand sa li se ofere garantii internationale pentru independenta politica si integritatea lor teritoriala. 12. Imperiul Otoman isi va afla sfarsitul in acest razboi, punctul 12, in baza principiului autodeterminarii, reclama ca ,,celelalte nationalitati, care se aflau in acest moment sub dominatia turca, vor trebui sa le fie asigurate o securitate neindoielnica vietii lor si de posibilitatea neingradita de a se dezvolta autonom''. Acest punct stabilea si regimul de circulatie libera a stramtorilor Bosfor si Dardanelle, in conditiile garantiilor internationale. Acest punct reitera promisiunea facuta kurzilor pentru formarea unui stat national, promisiune nerespectata de niciuna dintre marile puteri. 13. Problema statului polonez era destul de complexa, pentru ca era destul de greu sa i se acorde acces liber si direct la mare. Pana la urma, Poloniei i-a fost acordata regiunea Sileziei Superioare si iesire la Marea Baltica prin zona orasului Poznan si s-a creat Coridorul polonez, care delimita Prusia Orientala de restul Germaniei. 14. Poate cel mai important punct din cele 14 a fost ultimul. Acesta sustinea crearea unei institutii internationale de mentinere a pacii, o organizatie care sa fie 'atat a celor mari, cat si a celor mici", ce vor face parte din aceasta Liga a Natiunilor. Aceasta Liga a Natiunilor era bazata pe principiul securitatii colective a tuturor statelor, care doreau respectarea conventiilor internationale.

Gripa spanionla' Un eveniment separat, dar legat de conflagratia mondiala, a fost pandemia de gripa. O tulpina noua de gripa, originara din SUA, dar denumita in mod eronat ca 'Gripa spaniola', a fost adusa in mod accidental in Europa de militarii americani. Boala s-a raspandit rapid pe tot continentul american si european, iar pana la urma pe tot globul. Unul din patru americani s-a imbolnavit de gripa. Numarul exact al mortilor nu este cunoscut, dar este apreciat ca fiind intre 20 si 40 de milioane de oameni in intreaga lume. In 2005, conform unui studiu, 'virusul din 1918 dezvoltat la pasari a fost similar cu "gripa aviara" care ne ameninta cu o noua epidemie mondiala.'

PIERDERI DE RAZBOI

8. CRONOLOGIE

15/28 iunie 1914: Atentatul de la Sarajevo

15/28 iulie 1914: Atacul Austro-Ungariei asupra Serbiei (inceputul primului razboi mondial)

19iulie/1august 1914: Germania declara razboi Rusiei

21iulie/3 august Germania invadeaza Belgia neutra si declara razboi Frantei

iulie/4 august 1914: Intrarea Marii Britanii in razboi

August 1914: germanii zdrobesc fortele ruse la Tannenberg si Lacurile Mazuriene

August-septembrie 1914: prima batalie de pe Marna; francezii opresc ofensiva germana

noiembrie 1914: Turcia se alatura Puterior Centrale

Japonia intra in razboi alaturi de Antanta

Aprilie 1915: Italia intra in razboi alaturi de Antanta

Bulgaria intra in razboi alaturi de Puterile Centrale

Aprilie 1915: esecul debarcarii britanice de la Gallipoli

februarie-iulie 1916: Ofensiva ger­mana la Verdun

august 1916: intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta

iulie-octombrie 1916: Batalia de pe Somme

aprilie 1917: S.U.A. declara razboi Puterior Centrale

iulie-august 1917: Bataliile de la Marasti Marasesti si Oituz

martie 1918: Rusia incheie pace separata de la Brest-Litovsk

martie 1918: a doua batalie de pe Marna, esecul tentativei germane de a obtine victoria in vest

vara 1918: Ofensiva Antantei si aliatilor ei

16/29 septembrie 1918: Capitularea Bulgariei

17/30 octombrie 1918: Capitularea Turciei

20 octombrie/3 noiembrie 1918: Capitularea Austro-Ungariei

28 octombrie/11 noiembrie 1918: Germania semneaza armistitiul de la Compiegne: incheierea razboiului

27 martie/9aprilie 1918: unirea Basarabiei cu Romania

15/28 noiembrie 1918: unirea Bucovinei cu Romania

18 noiembrie/1 decembrie 1918: unirea Transilvaniei cu Romania.

10 septembrie 1919: tratatul cu Austria de la Saint-Germain-en-Laye; recunoasterea unirii Bucovinei cu Romania

4 iunie 1920: tratatul cu Ungaria de la Trianon; recunoasterea unirii Transilvaniei cu Romania.

9. DICTIONAR

Beligerant: Stat care se afla in stare de razboi cu alt stat.

Conflagratie: Confruntare militara de mari proportii.

Mobilizare: Chemare sub arme in caz de razboi.

Neutralitate: Statutul juridic al unui stat care refuza sa se implice in confruntari militare.

Rationalizare: Stabilirea unor limite de consum pentru anumite produse.

Rechizitie: Hotarare impusa in caz de razboi de a ceda temporar sau definitiv anumite bunuri.

Armistitiu: incetarea temporara a osti­litatilor, fara a pune capat razboiului.

Contraatac: Atac organizat cu forte care se gasesc in aparare pentru respingerea inamicului.

Contraofensiva: actiune ofensiva de mare amploare indreptata impotriva unui inamic aflat in ofensiva.

Mortier: Tun cu teava foarte scurta si traiectorie curba a proiectilului, utilizat pentru tinte aflate in spatele unor obstacole.

Tanc: Vehicul de lupta blindat ce se deplaseaza pe senile, fiind dotat cu un tun si cu mai multe mitraliere.

Transee: Lucrare de fortificatie sub forma unui sant lung si ingust, avand un parapet de pamant spre linia frontului.

Arhiduce: titlu purtat de printii din Casa de Habsburg, dinastia care domnea in Austria.

Dubla Monarhie: Austro-Ungaria: nume prin care este desemnat Imperiul habsburgic intre anii 1867-1918.

Zeppelin: balon dirijabil de mari dimen­siuni, avand mai multe compartimente umplute cu hidrogen, inventat de germanul Ferdinand von Zeppelin.

Cadet: al II-lea nascut intr-o familie, aici tanar destinat carierei militare, ce urma o scoala speciala; elev al unor scoli militare.

Frust: direct, neprelucrat, natural.

La Belle Epoque: perioada ce cuprin­de ultimul sfert al secolului al XlX-lea sl inceputul secolului al XX-lea (pana la de­clansarea primului razboi mondial), carac­terizata prin imbunatatirea conditiilor de trai, prosperitate si dezvoltare industriala, ca si prin dezvoltarea remarcabila a vietii cultural-artistice.