Conflictele si crizele destinderii - razboiul din Vietnam, xom-Kippour, afaganistan

in 1954, Vietnamul si-a castigat independenta, fiind impartit de o parte si de alta a paralelei 17, intre un regim comunist, in nord si un regim anticomunist in sud.

1956, primii consilieri au intervenit pentru a stavili expansiunea comunista (potrivit teoriei dominoului a lui J.K. Dulles, nici una din tarile din regiune, nu trebuiau sa cada in mainile Moscovei);

presedintele Lyndon Baines Jhonson a hotarat declansarea unui conflict in zona;

a fost un conflict care a declansat "sindromul vietmanez" in SUA, care, de acum inainte, va evita sa intervina in exterior din punct de vedere militar; in razboi au fost utilizate arme neconventionale (napalm); americanii sunt vazuti ca agenti ai unei politici imperialiste, agresive - SUA intra intr-o grava criza de constiinta;

27 ianuarie 1973 a fost semnat un acord de pace intre SUA (H. Kissinger) si comandantul nord-vietnamez;

dupa retragerea americana (aprilie 1975), trupele Vietnamului de Nord au invadat sudul tarii.

Razboiul de Yom-Kippour

conflicte israeliano-arabe: 1948, 1956, 1967 (razboiul celor sase zile, Israelul a cucerit peninsula Sinai de la Egipt, Cisiordania si Ierusalimul de la Iordania - teritoriile ocupate, si Inaltimile Golan de la Siria);

la 6 octombrie 1973, profitand de sarbatorirea Yom Kippour a evreilor, egiptenii si sirienii au atacat fortele israelite din Sinai si Golan; armata israelita a fost invinsa iar mitul invincibilitatii evreilor a fost spulberat;

SUA si Moscova au facut presiuni pentru incetarea ostilitatilor;

la 23 octombrie a fost proclamat armistitiul; pentru a protesta impotriva sustinerii Israelului de catre tarile occidentale, tarile arabe exportatoare de petrol au marit de patru ori pretul petrolului ceea ce a declansat o grava criza economica.

Razboiul din Afaganistan

in anul 1978, Partidul Comunist Afgan a preluat puterea trecand la o politica de nationalizare, politica respinsa de populatia rurala, traditionalista, atasata puternic de religie;

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

la 27 decembrie 1979, 5.000 de parasutisti sovietici au ocupat aeroportul din Kabul;

din 1980, pe teritoriul afgan vor stationa 50.000 de soldati sovietici, iar din 1981 - 120.000;

intervantia URSS a fost condamnata de ONU;

interventia a insemnat si sfarsitul destinderii;

rezistenta a fost sprijinita si de SUA, care a dotat pe mudjahedini;

in 1988, URSS s-a retras, dar Afaganistanul a fost considerat ,,sindromul Vietman" pentru Moscova; chiar si o superputere ca URSS si-a aratat limitele sale.

Criza eurorachetelor

din 1975, URSS a desfasurat "eurorachete" care, prin raza lor de actiune, nu permiteau atingerea continentului american;

europenii au cerut SUA sa-si desfasoare propriile lor "eurorachete";

decembrie 1979 - NATO a adoptat ,,dubla decizie" prin care SUA  a hotarat sa desfasoare rachete de croaziera incepand din anul 1983;

URSS nu a reusit sa invrajbeasca Alianta.

Ostpolitik

In 1969, la Bonn a venit la conducere un social-democrat- Willy Brandt, care a pus capat ,,doctrinei Hallstein" (ruperea relatiilor diplomatice cu toate tarile care recunosteau RDG). Potrivit acestuia, exista un interes pentru normalizarea relatiilor cu Estul din motive de securitate (un razboi ar fi distrus cele doua parti ale Germaniei), economice (pierderea pietii de desfacere a Estului), politice (separarea ii diminua statutul), umanitare (lipsa contactelor intre familiile despartite dupa 1949). Prin urmare, pentru a modifica un statu quo, trebuie mai intai sa-l recunosti. Au fost deschise negocieri directe cu URSS (a fost semnat Tratatul de la Moscova, la 12 august 1970), cu Polonia, cu Cehoslovacia, iar in anul 1972 a fost semnat si un tratat fundamental intre cele doua Germanii care s-au considerat ,,entitati separate".

Punerea in practica a ostopolitik a inlaturat piedicile (refuzul occidentalilor de a recunoaste RDG, refuzul occidentalilor de a recunoaste participarea SUA la o conferinta pur europeana) unei conferinte cum a fost cea de la Helsinki, care a reunit ansamblul statelor europene (cu exceptia Albaniei), SUA, Canada (35 state).

Au existat trei sectiuni ale acordului:

prima a privit problemele de securitate, stabilind recunoasterea frontierelor aparute in anul 1945; RFG a obtinut garantarea posibilitatii modificarii acestor frontiere prin mijloace pasnice;

a doua a constat dintr-un pachet de masuri privind cooperarea tehnica;

a treia sectiune: drepturile omului, libera circulatie a ideilor si a persoanelor.