Istorie
Miscarea revolutionara condusa de Tudor Vladimirescu-CRONOLOGIEMiscarea revolutionara condusa de Tudor Vladimirescu-CRONOLOGIE regimul fanariot - stirbirea autonomiei, pierderi teritoriale, coruptie, fiscalitate reforme care au dus la modernizare
criza orientala, miscarea de eliberare din Balcani, dominatia rusa => promovarea programului national
ianuarie-mai - miscarea lui Tudor (caracter moderat datorita documentelor programatice cu idei iluministe). stransa legatura cu Eteria, intelegere cu Iordache si Farmache impotriva dominatiei otomane. pandurii (nucleul militar al miscarii), taranii, mica boierime.
miscarea din Oltenia a avut caracter taranesc, urmarind prefaceri politco-economice micii boierimi si taranimii => conflict cu marea boierime. puterea politica - Adunarea Poporului si Comitetul de Obladuire Tudor si Eteria (dupa venirea lui Ipsilanti in tara) 16 februarie - Cererile norodului romanesc (principalul document programatic): numirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armata nationala, desfiintarea vamilor interne, desfiintarea privilegiilor boieresti, reforma scolara, mentinerea domnilor fanarioti. 22 februarie - eteristii intra Moldova, sustinand ca se bucura de sprijinul Rusiei 28 februarie - oastea lui Tudor se deplaseaza dinspre Oltenia spre Bucuresti 20 martie - Proclamatie catre bucuresteni (discurs patriotic si national, necesar unirii tuturor fortelor) rascoala a fost dezaprobata public de consulul rus la Bucuresti si de tarul Alexandru I, care o sustinea din umbra.
Tudor trimite Portii documente justificative, arz, prin care spune ca se ridica doar impotriva asupririi din interior.
sfarsitul regimului fanariot
Noile elite romanesti
a 2a jumatate a sec XVIII-inceputul sec XIX - noua elita politica Transilvania: Micu Klein, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu, Simion Barnutiu, Avram Iancu (reusesc sa trezeasca la viata natiunea romana) Tara Romaneasca, Moldova: boierimea (Partida Nationala) - Gheorghe Lazar, Gheorghe Asachi, Ion C. Bratianu, Ion Heliade Radulescu, C.A. Rosetti, N. Balcescu, Ion Ghica, V. Alecsandri, M. Kogalniceanu, A.I. Cuza - lideri de opinie, carturari, masoni Reforme in spiritul despotismului luminat. Regulamentele Organice revolutia 1821 - avertisment pt puterile suzerane 1822 - revenirea la domniile pamantene - Grigore al IV-lea Ghica si Ionita Sandu Sturdza proces de deschidere culturala si economica 1826-conventia de la Akkerman-prevedea alcatuirea unor regulamente de organizare interna a Principatelor. 1828-1834-administratia militara rusa in Principate,condusa de generalul Pavel Kiseleff, numit presedinte al divanelor Moldovei si Tarii Romanesti. 2/14 septembrie 1829 - tratatul de la Adrianopol: libertatea comertului, desfiintarea raialelor, => inflorirea comertului si agriculturii, exporturi, legaturi cu Franta si Anglia; protectorat rus; Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul R. Organice (primele constitutii moderne) 1 iulie/1dec 1831 Bucuresti, 1 ian 1832 Iasi, ramase in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). Aveau ca scop reformarea Vechiului Regim, cu principii moderne, iluministe. puterea executiva: domnul (ales pe viata de Adunarea Obsteasca) - numea si revoca Sfatul (6 ministrii), drept de initiativa si sanctiune a legilor, dizolva Adunarea Obsteasca (cu acord) puterea legislativa: Adunarea Obsteasca (mitropolit, boieri, mari functionari) - adopta legi, prezenta rapoarte (anaforale) domnului cu privire la starea tarii puterea judecatoreasca: Inaltul Divan Domnesc R. Organice - infiintarea tribunalelor, corp de avocati, procuratura, arhivele statului, notariate - reorganizarea invatamantului, armata nationala - servicii publice: sanitar, posta, pompieri - principiul bugetului, sistem fiscal cu impozit unic - capitatia pt tarani si patenta pt burghezie - desfiintarea vamilor interne si breslelor - pastrau vechile privilegii, scutirea de impozit a boierilor si clerului - problema agrara: claca 12 zile/an, nartul (norma zilnica de lucru), ⅓ x fiecare mosie apartinea boierului
Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca
forma de guvernamant propusa era republica, iar conform separarii puterilor, era condusa de boierime grupata in 3 divanuri - Divanul cel Mare: organ suprem de guvernare, format din marii boieri - Divanul Pravilnicesc: rol legislativ, format din boierii cunoscatori ai pravilelor - Divanul de Jos: rol financiar, format din deputati alesi prin vot indirect
nemultumiri sociale => rascoale taranesti - 1831 (Moldova), 1845 (T. Romaneasca) noi programe: org. administrativa, judecatoreasca, bisericeasca, financiara, libertatea tiparului, religioasa, egalitate in fata legii, impozit progresiv pe avere
Actul de unire si independenta: inlaturarea suzeranitatii otomane, protectoratului, unirea P. intr-un regat al Daciei Osebitul act de numire a suveranului romanilor: atributiile domnului, drepturi, libertati cetatenesti (vot univ.), eliberarea clacasilor se preconiza unirea sub conducerea lui Sturdza, noul stat trebuia sa fie monarhie constitutionala sub garantia colectiva a marilor puteri, in care toti romanii erau egali in fata legii, libertate personala, a cuvantului, presei, vot universal. Societatile politice secrete regrupau forte reformatoare (boieri liberali, burghezi, intelectuali) in vederea rasturnarii sistemului
Spiritul public si tinerii boieri
- totusi, puterea politica a fost exercitata de marii boieri - fiii boierilor, pregatiti in occident si participanti la lojele masonice, s-au intors cu idei iluministe - alfabetul de tranzitie, mostenirea bizantina se intersecteaza cu tendintele occidentale (cultura, vestimentatie, mentalitati)
|