TARILE ROMANE IN SECOLELE XVII-XVIII
1613-1629-Gabriel Bethlen in Transilvania
1618-1648-razboiul de 30 de ani in care s-a implicat si
Transilvania
1627-"despre planul dacic al principelui Gabriel Bethlen."
1632-1654-Matei Basarab
1634-1653-Vasile Lupu
1645-tratatul de alianta dintre regele Frantei
Ludovic al XIV-lea si principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I
1677-tratatul semnat la Fgaras intre Franta si
Transilvania
1678-1688-Serban Cantacuzino
1683-asediul Vienei
1684-1688-Domnitorul Serban Cantacuzino negociaza
incheierea unui tratat de alianta cu Imperiul Habsburgic
1687-patrunderea armatelor imperiale
1688-trimite o delegatie solemna la Viena pt. a incheia
o alianta insa moartea domnitorului lasa alte posibilitati de
tratative in avantajul tarii
1688-tratatul domnului Tarii Romanesti,Serban
Cantacuzino si tarii Rusiei,Ioan si Petru
1688-1714-Constantin Brancoveanu
1697-victoria de la Zenta contra turcilor
1698-C. Brancoveanu face propuneri Rusiei in vederea unei actiuni
comune antiotomane
1699-tratatul de la Carlowitz,pierderea Transilvaniei si
Ungariei de catre turci si trecerea sub administratia Imperiului
Habsburgic
1701-C. Brancoveanu obtine protectia imparatului
Leopold I de Habsburg
1710-1711-Dimitrie Cantemir
1711-incheie o alianta cu tarul Petru I si participa
la razboiul contra turcilor care se incheie cu capitularea rusilor la
Stanilesti,si cu exilul domnului moldovean in Rusia
1718-pacea de la Passarowitz:Banatul si Oltenia sunt
cedate Imperiului Habsburgic
1739-prin pacea de la Belgrad Oltenia revine Tarii Romanesti
1752-ambasadorii Frantei ii considerau pe domnitorii
Principatelor Romane ca suverani cu titlul de Alteta
1775-conventia otomano-habsburgica de la Constantinopol
privind cedarea Bucovinei
1782-1785-Alexandru Mavrocordat
1784-privilegiul comercial acordat negustorilor austrieci
de catre domnul Al. Mavrocordat
1786-1788-Al. Ipsilanti
1787-conventie comerciala cu Imperiul Habsburgic
In Moldova si Tara Romaneasca regimul dominatiei
otomane se accentueaza, ceea ce presupune cresterea obligatiilor
economice (tribut, peschesuri, sume pt. cumpararea tronului,
mucarer, prestatii in natura si comertul preferential cu
turcii). Regimul politic se caracterizeaza prin interventia fecventa
a sultanului in numirea domnilor, ceea ce provoaca dese schimbari de
domni si o reducere a duratei domniei. Totusi, Tarile Romane isi pastreaza
autonomia si institutiile interne.
In sec. XVII-XVIII,
cele mai importante domnii in Tara Romaneasca sunt cele ale lui Radu Serban
(1602-1611), Matei Basarab (1632-1654), Serban Cantacuzino (1678-1688) si
Constantin Brancoveanu (1688-1714). In Moldova, ultimele domnii cu tendinte
autoritare sunt cele ale lui Vasile Lupu (1634-1653) si Dimitrie Cantemir
(1710-1711). Incercarea domnilor romani de a incheia aliante antiotomane secrete cu Habsburgii, respectiv cu
Rusia va provoca reactia otomana. Dupa uciderea lui Constantin
Brancoveanu in 1714, sultanul decide instaurarea regimului fanariot in Tara Romaneasca
in 1716. Dimitrie Cantemir a incheiat in 1711 la Lutk un tratat cu tarul Petru
I, in baza caruia ostile ruso-moldovene au incercat sa se opuna
turcilor, dar au fost infrante la Stanilesti, in iulie 1711. Cantemir s-a
refugiat la curtea tarului, iar din 1711, domniile fanariote au fost instaurate
in Moldova. Domniile fanariote se desfasoara intre 1711/1716 si 1822.