Migratiile din secolele III-XII, formatiunile statale medievale timpurii romanesti

Migratiile din secolele III-XII

Dupa retragerea aureliana (271), gotii s-au asezat in actuala Romanie. Ei au fost izgoniti de catre huni, un popor nomad, venit din stepele Asiei. Dacia a facut parte din Imperiul Hun pana la moartea lui Attila (453). Gepizii,de neam germanic, le-au luat locul hunilor, pana cand au fost inglobati in Khaganatul Avar. Avarii erau un popor asiatic, inrudit cu hunii. Ei au intrat in Europa in secolul V. In secolul VI s-au stabilit in Pannonia, de unde s-au extins catre est si vest.

In Khaganatul Avar au venit alte popoare: longobarzii si slavii, care au fost si ei inglobati in Khaganat. Longobarzii nu au stat mult in Dacia, indreptandu-se spre Italia, unde au creat un regat independent. Slavii au participat impreuna cu avarii la campaniile lor de pradaciune la sud de Dunare, iar dupa ce Khaganatul a incetat sa mai existe din cauza presiunilor francilor din est, slavii au ocupat vechile teritorii avare. Slavii s-au amestecat in timp cu daco-romanii si au putut convietui cu ei.

Daco-romanii au suferit mult de pe urma migratiilor. Dupa ce majoritatea oraselor romane au fost distruse de barabari, daco-romanii s-au organizat in obsti satesti.

Spre a doua jumatate a secolului VI, proto-bulgarii, de neam turanic, ce veneau de pe Volga, sub conducerea hanului Asparuh, si i-au fortat pe bizantini sa le cedeze Moesia si Transalpina. In timp ,proto-bulgarii s-au amestecat cu slavii, formand neamul slav al bulgarilor.

Ultimele migratii

Bulgarii au format un stat: Primul Tarat Bulgar. Taratul a ajuns la apogeul sau teritorial in timpul tarului Samuil I cel Mare: ajungea de la Marea Adriatica la cea Neagra, din Tesalia pana in Subcarpati.

Bulgarii au avut un rol important in istoria romanilor. In secolul X s-au format mici formatiuni in Muntenia, dar sunt repede cucerite de bulgari.

Pe la 900, pecenegii, un popor turanic, se aseaza in zona intre Bug si Dunare. Impreuna cu ei vin si uzii, un alt popor turanic. In jur de 1000 apar si cumanii, inruditi cu pecenegii. Ei ocupa sudul cnezatului Kievean si teritoriile actualei Moldove si nord-estul Munteniei. Pecenegii si cumanii au organizat si campanii la sud de Dunare. Cateva cuvinte din limba romana vin din cumana.

In 1241, o mare invazie mongola, sub conducerea lui Batu-Han, nepotul lui Ginghis Han, pustieste Europa. Mongolii formeaza un mare hanat pe teritoriul vechiului Cnezat Kievean.

Formatiunile statale medievale timpurii romanesti

Fisier:Formatiuni prestatale-rom-0001.PNG

Formatiuni prestatale romanesti

Printre formatiunile statale medievale timpurii romanesti se numara si cele conduse de:

- in Dobrogea: Dimitrie; Gheorghe; Tatos; Sacea; Sestlav.

- in Transilvania: Gelu; Menumorut (Bihor); Gyula; Kean.

- in Banat: ; Glad; Ahtum; Chanadin (Chanadinus).

- in Moldova: Costea; Olaha.

- in Muntenia: Miselav; Seneslau; Negru Voda (legendar); Basarab I.

- in Oltenia: Nicolae Basarab ; Bezerenbam; Ioan; Farcas; Litovoi; Barbat ; Basarab I.

Si tarile:

- in Dobrogea: Tara Cavarnei.

- in Transilvania si Banat: Tara Maramuresului; Tara Oasului; Tara Hategului; Tara Barsei; Tara Zarandului (Bihor); Banatul de Severin; Tara Almajului (Almas).

- in Moldova: Tara Romanilor; Bolohoveni; Tara Berladnicilor; Tara Brodnicilor; Tara Vrancei; Marca de aparare a lui Dragos.

- in Oltenia si Muntenia: Tara Lovistei; Tara Fagarasului; Tara Campulung; Tara Severinului; Tara Litua; Tara Vlahilor.

Formarea Transilvaniei

In cca.896, un alt neam de orgine asiatica, maghiarii, s-au asezat in Pannonia. In secolul X, unul dintre cei sase conducatori ai triburilor maghiare, Tuhutum, a cucerit voievodatul lui Gelu, pastrandu-l pentru urmasii sai. Menumorut a acceptat suzeranitatea ungurilor. In 1002/3, Gyula (Gyla/Jula), urmasul lui Tuhutum, s-a revoltat impotriva regelui maghiar Stefan I al Ungariei, dar a fost infrant, iar principatul sau a intrat sub suzeranitatea Regatului Ungariei, pastrand ca forma de organizare principatul.
Undeva in a doua jumatate a secolului XII, principatul a redevenit voievodat si tot in acea perioada in Transilvania a inceput colonizarea cu secui si cu sasi. Voievodatul era impartit in mai multe tari (Tara Maramuresului, Tara Oasului, Tara Barsei, Tara Hategului, etc.) Voievodatul a existat pana in 1526, cand a fost declarat Principatul Transilvaniei. In 1765, Principatul a fost ridicat la rangul de Mare Principat, iar in 1867 a fost inclus in Imperiul Austro-Ungar.

Ducatul Banatean

Invins in lupta, Glad a acceptat suzeranitatea ungurilor. Ulterior la conducerea ducatului a urmat Ahtum, descendent al lui Glad, conturandu-se, astfel, o prima continuitate dinastica in istoria de inceput a formatiunilor statale romanesti.
In 1013, Ahtum s-a revoltat impotriva regalitatii maghiare, dar a fost invins de generalul Chanadin, de asemenea descendent al lui Glad, care a preluat conducerea Banatului pana la moartea sa.

Lucrare: Franta - clima si vegetatia, cultivarea terenului, migratia Lucrare: Hazarde Naturale din Romania - cls. a XII a - test

Formarea Dobrogei

In secolul X doi jupani isi declara independenta fata de bulgari: Gheorghe si Dimitrie.

In 1072, imparatul bizantin Botaneiates l-a trimis pe generalul Nicefor Bryennos sa il pedepseasca pe rasculatul Tatrys din sudul Dobrogei. Intre 1086-1091 se afla in Dobrogea Tatos, Sacea si Sestav.

In 1325, Balica, un nobil bulgar, isi declara independenta, formand Principatul de Cavarna. Principatul a fost intr-o lupta continua cu bulgarii, bizantinii, turcii si tatarii, din acest motiv nu a rezistat decat pana in 1388, cand sudul a fost cucerit de turci, iar nordul a intrat in componeta Tarii Romanesti.

Formarea Tarii Romanesti

In 1241, tatarii distrug voievodatele lui Bezerenbam si Miselav. Sase ani mai tarziu, in 1247, sunt medaliati de catre regele Ungariei voivevozii Litovoi (probabil fiul lui Bezerenbam) si Seneslau (probabil acela ce a rezistat invaziei tatare) si cnejii Ioan si Farcas. Procesul de constituire a statului medieval Tara Romaneasca s-a desfasurat in 2 etape. Prima etapa: 1277-1279,odata cu moartea lui Seneslau, Litovoi, voievod din zona Olteniei, ocupa voievodatul sau si cnezatele lui Ioan si Farcas, refuzand sa mai dea tribut ungurilor, dar este ucis in lupta, iar fratele sau, Barbat,este luat prizonier. Pentru rascumpararea acestuia, a fost platita o suma importanta de bani, fapt care demonstreaza dezvoltarea economica a provinciei.Basarab I, nepotul lui Barbat, este considerat itemeietorul Tarii Romanesi, deoarece este cel care uneste aproape toate formatiunile din Oltenia si Muntenia si refuza sa mai plateasca tribut ungurilor. Basarab I este mentionat in izvoarele istorice cu titlul de 'mare voievod s domn'.Stapanirea asupra Banatului de catre Severin, l-a adus pe Basarab I in conflict cu regalitatea maghiara. In 1330, a avut loc batalia decisiva cand, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou porneste din[Timisoara]] o campanie impotriva lui Basarab, ajungand la Severin si apoi la Curtea de Arges. In drum spre casa, intr-o strantoare din munti, numita Posada, (locul exact nu a fost identificat) armata maghiara a fost inconjurata si infranta de oastea romana. Carol Robert a fugit in Ungaria deghizat in hainele unei slugi de-ale sale. A doua etapa a acestui proces s-a desfasurat sub urmasii lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364), cel care a intemeiat prima mitropolie a Tarii Romanesti, cu sediul la Curtea de Arges(1359) si Vladislav Vlaicu(1364-1377), cel care a creat cancelaria domnesca, a batut moneda proprie si a infiintat o a doua mitropolie ortodoxa cu sediul la Severin. In legatura cu formarea Tarii Romanesti, traditia istorica vorbeste de descalecatul lui Negru Voda, voievod din Tara Fagarasului.

Formarea Moldovei

In 1247, preotul franciscan Giovanni da Pian del Carpine, se intalneste cu voievodul Olaha. In 1324, Phintia de Mende, un nobil din Regatul Ungariei, conduce o campanie impotriva tatarilor. In 1345, Ludovic I al Ungariei, impreuna cu o parte din nobilimea din Transilvania, duc o campanie impotriva tatarilor. Regele il lasa pe unul dintre participanti, Dragos, voievod maramuresan, in Moldova, acesta facand o marca de aparare pentru Ungaria. Paisprezece ani mai tarziu, in 1359, un alt voievod din Maramures, Bogdan trece Carpatii si ii alunga pe urmasii lui Dragos, creeand statul medieval independent Moldova.

Formarea Tarii Moldovei, in secolele IX-XIII, in spatiul situat intre Muntii Carpati si Nistru s-au desfasurat procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpati si Dunare. Cercetarile arheologice ne permit sa urmarim concentrarea populatiei in jurul unor complexe teritoriale, aparate de fortificatii in mai multe zone pe cursul inferior al Jijiei, Bahluiului si Prutului, in regiunea dintre Prut si Barlad, pe teritoriuldintre Prut si Nistru - pe valea Ciuhurului, in regiunea codrilor (teritoriul viitorului tinut Lapusna-Orhei) etc.

Izvoarele istorice contin unele informatii despre formatiuni politice in aceasta zona. in vestitul poem german 'Cantecul Nibelungilor' se povesteste despre o 'Tara romaneasca' in frunte cu ducele Rumunc, nume derivat de la denumirea etnica a poporului-ruman.

In vecinatatea cnezatului Hacici a fost atestata o 'tara a bolohovenilor' (adica a 'volohovenilor'), a romanilor, intre anii 1231-1257 bolohovenii au luptat cu Cnezatul Halici, fiind ajutati de mongoli.

Despre trei formatiuni politice vechi, uniuni de obsti: Vrancea, Campulung si Thigheci a relatat Dimitrie Cantemir. Aceste formatiuni teritoriale si-au pastrat specificul lor in decursul intregului ev mediu, formand de rand cu alte 'tari' baza pe care s-a constituit statul medieval moldovenesc.

In lucrarile istoricilor au mai fost mentionate 'Cnezatul barladnicilor' si 'Tara brodnicilor'. Numele primei formatiuni este legat de cel al cneazului Ivan Rostislavovici din Zvenlgorod, care in 1144 a fugit la sudul pamanturilor dintre Nistru si Carpati, stabilindu-se in regiunea Barladului. Istoricii inclina spre parerea ca aflarea cneazului rus si a tovarasilor lui de lupta, numiti 'bartadnici', pe teritoriul Moldovei a fost un eveniment temporarfara urmari politice semnificative.

In anul 1222, intr-un^act emis de regele ungar Andrei al H-lea, la sudul Moldovei este mentionata 'Tara (pamantul) brodnicilor'. in 1223, brodnicii condusi de voievodul lor Ploscanea au participat in batalia de la Kalka (1223) de partea mongolilor.

Originea etnica a brodnicilor nu este clara. Ei au fost considerati slavi semlnomazi, romani, sau o populatie mixta, alcatuita din romani, slavi si cumani. Unii istorici considera, ca numele brodnicilor ar proveni de la 'brod' (in l. slava - 'vad'), acestea fiind bastinasi romani aveau functia de podari la trecerea peste rauri. Ultima parere poate fi acceptata, deoarece mai tarziu, in secolele XV-XVI, la Dunare sl Nistru era demult stabilita o populatie locala, care deservea trecatorile.

Procesul de unificare politica a pamanturilor de la est de Carpati este insa, legat direct nu de formatiunile nominalizate, ci de una care a aparut la sfarsitul secolului al XlII-lea, in timpul domniei regelui maghiar Ladislau al IV-lea (1272-1290), in valea raului Moldova, afluent al Siretului. La 1308, in 'Cronica rimata a lui Ottocar de Styria' este mentionat un 'voievod roman (vlah) de peste munti', adica de la est de Carpati. Din aceasta zona au venit la 1325 romanii (volohi!) care au participat la o campanie a polonezilor contra Brandenburgului. Voievodatul numit 'Valahia', cu centrul la Siret, este mentionat in 1340 intr-o scrisoare a calugarilor mineriti catre Papa de la Roma.

Cronicile moldovenesti, ca si cele unguresti, leaga constituirea Voievodatului Moldovei de legenda lui Dragos. Asa cum Negru Voda sosise in Tara Romaneasca din Tara Fagarasului, si Dragos a venit din Tara Maramuresului in timpul vanatorii unui bour la est de Carpati, unde in valea raului Moldova a 'descalecat' Tara Moldovei.

Legenda isi gaseste expresie in stema Moldovei - cap de bour, dar mai mult nu este confirmata de realitatile istorice. Pamanturile de la est de Carpati erau permanent populate de autohtoni. Desi intre populatia Moldovei si a Maramuresului in evul mediu au existat relatii foarte diverse, constituirea statului independent a fost un proces launtric, care s-a desfasurat similar si in alte teritorii romanesti in directia unificarii si emanciparii lor politice.

Cat priveste personalitatea lui Dragos, date precise despre timpul cand a domnit lipsesc. Unii istorici sunt de parere ca el s-a situat in fruntea voievodatului din Valea Moldovei inca la sfarsitul secolului al XIH-lea.

Alti istorici Insista ca voievodul maramuresean Dragos a fost impus la domnie de catre regele maghiar dupa anul 1345, cand avuse loc campania sa la est de Carpati. Campania a fost reusita si voievodatul din Valea Moldovei a devenit vasal al regelui. Ultima viziune este cea mai des acceptata in istoriografia romaneasca; desi discutiile controversate continua. Dragos a fost urmat la domnie de fiul sau Sas.

O a doua etapa in constituirea statului medieval moldovenesc este legata de numele voievodului maramuresan Bogdan din Cuhea. Dupa o lupta indelungata pentru pastrarea libertatilor romanilor din Maramures, el a trecut muntii impreuna cu ceata sa militara, stabilindu-se in Moldova, de unde l-a izgonit pe Bale, fiul lui Sas.

Data la care s-a produs acest eveniment continua sa fie discutata de istorici. Conform unei opinii evenimentul a avut loc la 1359, cand a fost concomitent respinsa si o incercare a polonilor de a pune stapanire pe voievodatul moldovenesc, fapt relatat de cronicarul polon Ian Dlugosz.

Alti istorici sunt de parere ca momentul alungarii lui Bale nu putea fi anul 1359, deoarece aceasta data nu este in concordanta cu un document maghiar din 20 martie 1360, in care se mentioneaza ca un alt Dragos - cel din Gulesti, a readus sub suzeranitatea regelui maghiar 'tara noastra a Moldovei'; deci, voievodatul nu reusise inca sa-si capete independenta, in alt document din 2 februarie 1365 se mentioneaza ca Bale este despagubit pentru pierderea posesiunilor sale din Moldova prin miluirea lui de catre rege cu domeniile lui Bogdan din Cuhea, care deja plecase in Moldova. Ca urmare. Bogdan a venit in Moldova intre anii 1360-1365. Sunt acceptati ca fiind verosimi anii 1363-1364.

Importanta istorica a constituirii statelor medievale romanesti. Con-stituirea statelor medievale romanesti a fost un proces de lunga durata si s-a realizat in doua etape: unificarea formatiunilor politice prestatale (a Romaniilor populare) sub autoritatea unuia dintre conducatorii acestora; apoi crearea institutiilor politice, admi-nistrative si religioase, necesare afirmarii si apararii statului.

Prima formatiune statala intemeiata a fost Voievodatul Transilvaniei, integrat teritorial Regatului maghiar in urma expansiunii acestuia spre est. Romanii transil-vaneni au inceput sa fie obiectul unei politici de discriminare, care va duce in cele din urma la eliminarea lor din viata politica a Transilvaniei.

Celelalte doua state romanesti (Moldova si Tara Romaneasca) au reusit sa se emancipeze de sub dominatia mongola si ungara, dobandind independenta politica Procesul de unificare a statelor romanesti n-a atins nivelul crearii unui stat unita independent.

Tarile Romane au avut drept focare constituitoare teritorii destul de indepar tate unul de altul. Atunci cand extinderea lor teritoriala a ajuns sa se intalneasca (la Curbura Carpatilor), ele erau deja state constituite, conduse de dinastii domnesti proprii, fiind orientate in relatiile politice externe in diferite directii: Tara Romaneasca - spre Ungaria, iar Moldova- spre Polonia si Lituania. Cu timpul s-a format o traditie istorica, acceptata de contemporani, o traditie a doua tari separate cu propriile lor interese politice, sociale si economice externe, adica a unui pluralism statal romanesc.

Transilvania, datorita asezarii sale geografice si situatiei de centru natural al neamului romanesc, in urma instaurarii timpurii a dominatiei regilor ungari, a fost exclusa din procesul de unificare politica a romanilor. Dupa ce Dobrogea a fost cucerita de Imperiul otoman, Tara Moldovei si Tara Romaneasca au continuat sa prezinte cele 'doua libertati romanesti' (dupa expresia lui N.Iorga), care au creat conditii politice corespunzatoare pentru o dezvoltare istorica neintrerupta a societatii romanesti. Pe baza lor s-a infaptuit unitatea plitica a spatiului romanesc care s-a desavarsit la 1918.