Incursiune in arhitectura Greciei antice

Incursiune in arhitectura Greciei antice

Pamantul elen este teritoriul locuit inca din preistorie, dar urme demne de semnalat exista doar din mileniile III - I i. Hr.. in aceasta perioada s-a afirmat cultura preelena a antichitatii. Arheologul britanic sir Arthur Evans, cu sapaturile sale arheologice de succes incepute in 1900, a descoperit Palatul din Cnosos, in Insula Creta.

La 5 kilometri de capitala insulei,              

Iraklion, se spunea ca arhitectul atenian

Dedal a construit vestitul labirint cunoscut

sub numele de Palatul lui Minos, in jurul

anului 1900 i Hr. Aici l-a inchis regele Minos

pe Minotaur, jumatate om, jumatate taur, nascut

de regina Pasiphae, ca urmare a cedarii acesteia

la farmecele taurului sacru al zeului Poseidon.

Palatul din Cnosos exemplifica gradul de dezvoltare al civilizatiei cretane si rafinamentul vietii sociale, prin modul sau specific de constructie a spatiilor interioare, a scarilor interioare, a scarilor interioare impodobite. Unele parti ale palatului au fost construite cu mai multe nivele, numarul incaperilor legate sau nu prin camere de trecere se apropiau de 1200 (sunt cunoscute doar 800), completate de o serie de curti mai ici si una centrala.

Arthur Evans a reconstituit scarile interioare, salile, terasele si randurile de coloane in forma initiala din ghips si beton.

Templele Greciei antice reprezinta o minune a arhitecturii.

Templul lui Apollo, construit la mijlocul

secolului al VI-lea i. Hr., pastreaza inca atmosfera

arhaica prin coloanele robuste asezate una langa alta.

Dintre acestea sapte se mai afla la locul lor initial,

sfidand cutremurele si razboaiele distrugatoare,

la sase dintre ele existand inca capitelurile, cinci dintre ele fiind legate prin arhitrava si pe fiecare dintre ele se mai vede urma tencuielii originale. Aceste coloane apartin stilului doric.

Caracteristica de baza a acestor coloane impresionante este simplitatea si impresia de trainic, in comparatie cu mai artisticele coloane ale binecunoscutelor stiluri ionic si corintic. Pe suprafata coloanelor se afla 16 sau 20 santuri verticale (caneluri).

La capatul superior al coloanelor se afla o umflatura (echina) si un capac patrat (abaca), care are rolul de preluare a greutatii cladirii si de -a o transmite la coloana verticala. Vechii arhitecti intruchipau in coloanele dorice proportionalitatea si forta corpului barbatesc.

Erechteionul ridicat intre 421 - 406 i. Hr. decoreaza partea nordica a Acropolei - casa zeilor si centrul religios al Atenei. Grupul de sanctuare construite pe terenul denivelat, probabil ca se afla pe locul fostului palat al regelui atenian Erechteion. Distrus de asaltul persilor. Acest templu a fost inchinat zeitei Atena, zeului Poseidon si lui Erechteion.

Referat: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Nivelul organizarii teritoriale - teritoriu, teritorialitate si organizare in invelisul geografic

Partea principala a constructiei o

constituie un templu ionic care adapostea

statuia zeitei Atena, cioplita in lemn. La

aceasta s-au alaturat sala cariatidelor, iar in

partea nordica, o sala mai mare cu coloane

ionice. Una din cariatidele din marmura a

ajuns la British Museum din Londra. Restul

cariatidelor sunt expuse in muzeu din cauza

poluarii. La locul original se afla doar

copii ale acestora.

Sistemul de coloane ionice exemplificat de Erechteion - s-a dezvoltat concomitent cu cele dorice, din piciorul inelat al coloanei inaltandu-se un trunchi cioplit. Partea cioplita este legata de capitel printr-o concavitate semisferica, pe care se afla o banda decorata cu sculpturi ovoidale (ova), terminata cu o placa marginita pe doua parti cu spirale (voluta). Capitelurile sunt prinse cu o placa protectoare (abacus) de grinda.

Coloanele ionice simbolizeaza frumusetea si supletea trupului feminin.

In partea cea mai estica a siturilor arheologice din Atena se afla Olimpeionul, sau templul inchinat lui Zeus, zeul suprem al grecilor. Legenda spune ca a fost construit de deucalion, fiul lui Prometeu, cand acesta a scapat de potop impreuna cu sotia sa Pirrha. Partea centrala a templului a fost inceputa in realitate in secolul VI. I. Hr., bazele lui fiind puse de fiii lui Peisestratos in jurul anului 515 i. Hr. , pe fostul loc al unui mai vechi templu, tot al lui Zeus.

Olimpeionul, cel mai mare templu de pana atunci al grecilor, cu suprafata de baza de 64,12 m x 27,13 m si inaltimea de 20,13 m, a fost construit de fiii arhitectului Libon. Lucrarile au inceput in perioada elenistica, dar s-au finalizat abia in timpul imparatului Hadrianus, in 132 d. Hr. , ca o mare izbanda asupra trecerii implacabile a timpului.

Templul demn de maretia zeului suprem

datorita dimensiunilor sale uriase; terasamentului

pe care a fost ridicat este decorat cu 104 coloane

corintice construite din marmura de Pentelikon,

inalte de 17.5 m. in urma cutremurului din

sec VI. d. Hr. au ramas in picioare 13 coloane in

partea sud-estica a templului, unite printr-o

arhitrava, iar alte doua coloane au ramas izolate,

dincolo de "padurea incremenita".

Elementele de baza ale arhitecturii - volumul, suprafata si planul - organizate dupa

un anumit ritm caracterizeaza stilurile arhitectonice. In Grecia antica s-au dezvoltat 3 ordine de arhitectura : doric, ionic si corintic.

DORIC                                         IONIC CORINTIC

Bibliografie :

Incursiune in lumea arhitecturii , Editura Aquila 93, Oradea 2002 -  Grecia pag 54 - 61

Grecia antica - Wikipedia

Ilustratii : GOOGLE