Constiinta nationala si emancipare politica

Constiinta nationala si emancipare politica

Miscarea de emancipare nationala a romanilor din:

1. Transilvania

Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768), episcop unit, a luptat pentru drepturile romanilor din Transilvania, care erau mentinuti la statutul de natiune tolerata cu toate ca reprezentau populatia majoritara, prin afirmarea vechimii si originii latine a romanilor. Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor, participarea acestora la viata politica a tarii, desfiintarea iobagiei, infiintarea de scoli, etc. El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. In 1774, a intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. A fost chemat la Viena si exilat la Roma unde a si murit.

Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan (1784) a avut, pe langa caracterul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale), si un caracter national, romanii urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania. Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de catre imparatul Iosif al II-lea, prin care iobagia era desfiintata.

Supplex Libellus Valachorum, document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ion Budai Deleanu, Samuil Micu, Iosif Mehesi, etc., este primul program politic modern al romanilor din Transilvania care revendica: - egalitate in drepturi cu celelalte natiuni;

- participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor;

- folosirea toponimiei romanesti, etc.

- Scoala Ardeleana, curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. Reprezentantii Scolii Ardelene, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior, prin opera lor literara si istorica, au promovat ideea originii latine a poporului roman, a vechimii ai a continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic, fundamentata pe dovezi istorice incontestabile, pentru a demonstra legitimitatea romanilor din Transilvania de a cere drepturi politice.

B.     Tara Romaneasca si Moldova

Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane.

In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. Aceste revendicari erau:

respectarea drepturilor politice ale romanilor;

independenta sau autonomia Tarilor Romane;

respectarea prevederilor 'Capitulatiilor';

inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri.

Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Eufrosin Poteca, etc.

Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii, cautand sprijinul acestora.

la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau, in virtutea vechilor 'capitulatii', independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).

In 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei.

In 1791, la Sistov, unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria, boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta, domn pamantean, autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei.

In 1822, a fost conceputa 'Constitutia Carvunarilor' de catre comisul Ioan Tautu, reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional, autonomia fata de Poarta Otomana, etc.

'Partida Nationala', condusa de colonelul Ion Campineanu, a redactat, in 1837-1838, un proiect de constitutie democratica. Membrii 'partidei nationale' s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia.

Revolutia de la 1821

Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla, desfasurata pe plan european, de eliberare sociala si nationala. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana, organizata de societatea secreta Eteria, condusa de Alexandru Ipsilanti.

Cauze:

dominatia straina si regimul fanariot;

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat numeroase pierderi;

coruptia si fiscalitatea excesiva;

situatia grea a taranilor, ale caror obligatii au crescut.

Forte participante:

taranii liberi si dependenti;

orasenii;

boerii pamanteni;

pandurii.

Documente programatice:

'Proclamatia catre tara' citita la Pades, la 23 ianuarie 1821;

'Cererile norodului romanesc', februarie 1821;

'Proclamatia catre munteni', 3 martie 1821;

'Proclamatia din Bolintin', 16 martie 1821;

'Proclamatia de la Cotroceni', 20 martie 1821.

Revendicari:

desfiintarea privilegiilor boieresti;

numirea in functii dupa merit;

reformarea justitiei;

armata nationala;

desfiintarea dregatoriilor inutile;

revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate;

desfiintarea vamilor interne;

libertarea comertului;

invatamant obligatoriu.

Desfasurare:

ianuarie 1821 - a murit ultimul domn fanariot, Alexandru Sutu. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii;

23 ianuarie 1821 - Tudor Vladimirescu, cu acordul Comitetului de Obladuire, a expus multimii, adunata la Pades, 'Proclamatia catre tara', apoi a constituit 'Adunarea Norodului';

februarie 1821 - Tudor, impreuna cu armata sa (10.000 de oameni), a pornit spre Bucuresti. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului;

februarie-inceputul lui martie 1821 - Tudor si-a fixat tabara la Tantareni. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei;

22 februarie 1821, eteristii, condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu, generate de comportamentul trupelor eteriste, incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani, neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I, etc.;

16 martie 1821 - Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenilor adunati aici;

18 martie 1821 - revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie;

21 martie 1821 - Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti;

23 martie 1821 - Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului;

sfarsitul lunii martie - o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti, fara a se ajunge la o intelegere;

inceputul lunii mai 1821 - au patrund in Tara Romaneasca, pe cinci coloane, trupele turcesti. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea;

18 mai 1821 - oastea revolutionarilor se afla la Golesti;

26/27 mai 1821 - la Golesti, Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi;

26 mai - la Zavideni, pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci;

29 mai 1821 - la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia pandurii au fost infranti definitiv;

7 iunie 1821 - langa Dragasani, armata eterista a fost zdrobita de turci. Ipsilanti a fost prins;

octombrie 1821 - la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste;

25 septembrie/7 octombrie 1826 - Rusia si Turcia au semnat Conventia de la Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile pamantene.

Consecinte:

inlaturarea regimului fanariot, revenirea la domniile pamantene;

ocupatia trupelor otomane timp de doi ani;

revigorarea demersurilor boierilor pamanteni, pe langa Marile Puteri, pentru a obtine independenta Tarilor Romane.

Revolutia din 1848-1849

Cauze:

dominatia straina asupra Principatelor Romane, dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania, Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova;

mentinerea vechilor relatii de tip feudal;

lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic, regimul politic autoritar al domnilor regulamentari;

starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane.

Moldova

Revolutionari: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Grigore Cuza.

Adunari populare: Adunarea de la Iasi, Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848.

Document programatic: 'Petitia Proclamatiune'.

Revendicari:

imbunatatirea situatiei taranilor;

dizolvarea Adunarii Obstesti;

reorganizarea invatamantului;

libertatea personala;

desfiintarea cenzurii;

eliberarea detinutilor politici;

infiintarea unei garzi nationale.

Desfasurare:

29 martie, dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza, acesta a trecut la represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania.

Iunie 1848, trupele rusesti au intrat in Moldova.

Tara Romaneasca

Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, C. A. Rosetti, I. H. Radulescu, Ion Campineanu, fratii Golescu, Ion C. Bratianu.

Adunari populare: Adunarea de la Islaz - 9 iunie 1848.

Document programatic: 'Proclamatia de la Islaz'.

Revendicari:

Inlaturarea protectoratului strain;

Desfiintarea privilegiilor feudale;

Eliberarea clacasilor si impropietarirea lor cu pamant;

Secularizarea averilor manastiresti;

Dezrobirea tiganilor;

Garda nationala;

Libertatea tiparului;

Egalitatea in fata legilor;

Schimbarea institutiilor statului;

Domn ales pe 5 ani.

Desfasurare:

La 11 iunie a inceput revolutia la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat Constitutia (Proclamatia de la Islaz), dupa care a abdicat si s-a refugiat in Transilvania;

14 iunie, s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti, organizarea de garzi civice, adoptarea unui drapel national;

armata rusa a trecut prin Moldova in Tara Romaneasca;

28 iulie, Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca;

13 septembrie, trupele turcesti au intrat in Bucuresti, a avut loc confruntarea din Dealul Spirii cu trupele de pompieri care au fost infrante.

Transilvania

Revolutionari: Simion Barnutiu, George Baritiu, Timotei Cipariu, Avram Iancu, Andrei Saguna.

Adunari populare: 3/15 mai 1848 - Marea Adunare Nationala de la Blaj, cand a fost adoptata 'Petitia Nationala'.

Document programatic: 'Petitiunea Nationala'.

Revendicari:

folosirea limbii romane in administratie, scoala, justitie;

independenta Bisericii Romane Ortodoxe;

infiintarea garzii nationale romanesti;

desfiintarea iobagiei si a dijmelor;

libertatea cuvantului si a presei;

participarea romanilor la Dieta;

respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Desfasurare:

obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu obiectivele revolutionarilor romani din Transilvania. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor romani.

17 mai 1848 - Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Maghiarii au trecut la represalii impotriva taranilor.

3-16 septembrie 1848 - la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. S-a hotarat organizarea unei armate a romanilor;

decembrie 1848 - trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem, au invadat Transilvania. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu.

4 martie 1848 - Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea autonomia Transilvaniei;

2/14 iulie 1849 - interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia, trupele maghiare capituland la Siria.

Bucovina

Adunare populara: 8 mai 1848, la Cernauti, prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki.

Document programatic: 'Petitia tarii'.

Revendicari:

autonomia Bucovinei;

drepturi politice.

Banat

Adunare populara: 15 iunie 1848, la Lugoj, prezidata de Eftimie Murgu.

Document programatic: 'Petitia Neamului Romanesc din Ungaria'.

Revendicari:

recunoasterea natiunii romane;

autonomia provinciei.

Consecinte:

chiar daca a fost infranta, revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne;

strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.