Monografia Cetatii Severinului

CONSTANTINESCU CLAUDIA

ARGUMENT

M-am incumetat sa scriu aceasta monografie, din dorinta de a aduce un omagiu acestor locuri si acestui oras, precum si minunatilor oameni care l-au construit.

Vremurile indelungate din care vine istoria orasului au determinat ca teritoriul sau sa se constituie intr-un veritabil si urias muzeu in aer liber. Istoria adunata in aceasta monografie, va permite cititorilor sa parcurga cu ochii mintii evenimente semnificative, cu adanci rezonante, care le-a marcat, de-a lungul anilor, existenta stabunilor, a stamosilor si a parintilor lor.

Orasul antic Drobeta si orasul modern Drobeta Turnu-Severin au pastrat si pastreaza cheia Europei si a Balcanilor.

Cititorul va constata ca in numeroase randuri pe aceste meleaguri si-au mai purtat pasii si interesele, adeseori, primii voievozi ai Tarii Romanesti. De aici, din Cetatea Severinului, Mircea cel Batran scruta batrana Dunare si pregatea zdrobirea ostilor vrajmase.

Scrierea mi-a fost usurata de existenta unor scrieri, din care am cules o parte din materialulce mi-a fost necesar si simt obligatia de a le adresa modestele mele multumuri.

Autorul

CAPITOLUL I

Judetul Mehedinti

- prezentare generala-

Jud. Mehedinti este asezat in partea de sud-vest a Romaniei, are partea sud-vestica scaldata in intregime de apele Dunarii, fluviul invecinandu-se cu Serbia si Bulgaria pe o lungime de 220 de km.

Pornind din Drobeta Turnu- Severin , Mehedintiul se deschide ca un evantai multiform, caci cuprinde toate formele de relief: munti, podisuri, dealuri, vai, campii, ape si lunci. Muntii mehedinteni fac parte din Carpatii Meridionali, reprezentand o zona turistica importanta.

Clima se diferentiaza de restul tarii, prin influentele mediteraneene specifice zonei centrale a Dunarii. Iernile sunt mai blande si umede, verile calduroase si insorite, la Drobeta Turnu- Severin inregistradu- se unele din cele mai ridicate temperaturi din tara.

Harta judetului Mehadinti

Numele de Mehedinti se datoreaza unui paradox al oficialilor vremii medievale. Dupa extinderea Banatului de Severin pana spre Timisoara, dupa ce Tara Severinului revenise voievozilor romani, multa vreme Banatul ocupat de regatul ungar a continuat sa se numeasca Banatul de Severin, cu resedinta la Timisoara. Astfel, in contextul formarii districtelor si judetelor, Mehedinti a derivat din Mehadia banateana, in timp ce judetul din preajma Mehadiei a fost botezat Severin, asa dainuind pana astazi. Pana in timpil lui Mihai Viteazul intreaga Oltenie se mai numea si Tara Mehedintiului.

Orasul Drobeta Turnu -Severin, resedinta judetului Mehedinti, este asezat in partea cea mai vestica a Olteniei, cu centrul plasat pe coordonatele 22 33 longitudine estica si 44 38 latitudine nordica. Orasul este situat pe malul stang al Dunarii, la iesirea fluviului din defileu, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei, pe drumul european 70 la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de Craiova.

Severinul este inconjurat de o centura de dealuri: dealul Varanic, la nord-vest, dealul Curile, dealul Gardanul si dealul Balota, spre est.

Orasul este punctul de intalnire al Culoarului Timis-Cerna, al podisului Mehedintiului, al depresiunii subcarpatice oltenesti cu Campia Olteniei. Aici Dunarea intra in unul dintre cele mai mari meandre pe care le intalneste in lungul ei drum.

Din cauza constructiei barajului de la Ostrovul Mare ( Portile de fier II), in dreptul Severinuluzi Dunarea s-a transformat intr-un lac de acumulare in care apa curge imperceptibil. Factorul climatic se remarca prin unele particularitati ce-l fac ca sa se deosebeasca de alte zoneclimatice, in primul rand datorita influientei climatului mediteranean. Clima in aceasta zona este cea mai blanda din tara, avand vizibile influiente tropicale. Temperatura medie a iernii este numai de 2 C.

Capitolul II

ISTORIC

Descoperirile arheologice atesta viata organizata pe aceste meleaguri inca din epoci preistorice. Cele mai evidente urme provin din vetrele asezarilor de pe tarmul Dunarii, semn ca fluviul era ospitalier si fertilizator pentru conditii de existenta. La Schela Cladovei, cartier de vest al Severinului, s-a descoperit cel mai vechi Homo Sapiens din Europa, in varsta de 8000 de ani, un schelet de barbat lung de 2m, cu un craniu strapuns de o sageata. Alte descoperiri senzationale, datate in anii 12.000 - 7000 sunt cele din Defileul Dunarii ( la Cazane) , Insula Simian, Insula Banului, Ostrovul Mare, Ostrovul Corbului.

Descoperirea unor vetre umane in diverse zone ale judetului, majoritatea construite peste sau pe langa altele anterioare, constituie semn al civilizatiei succesive, in ruinele acestor asezari gasindu-se obiecte care atesta indeletniciri de continuitate autonoma.

Cercetarile arheologice din zone ale judetului Mehedinti formeaza obiectul urmatoarelor culturi, cronologic: Cultura Schela Cladovei, Cultura Cris, Cultura Turdas-Vincea, Cultura Salcuta, Cultura Garla Mare "campurile cu urne".

Un capitol sensibil il constituie romanizarea predilecta a Olteniei de vest si conjuncturile de continuitate a romanitatii dupa retragerea aureliana. Numai in Mehedinti se afla 10 castre romane construite in diferite perioade, pana in timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337 ) care a incercat o restabilire a imperiului pana dincoace de Dunare. Drobeta a fost refacuta mereu pana spre sfarsitul domniei lui Justinian (565), drobetanii pastrand un cult pentru imparatii romani protectori.

Evul mediu a gasit Mehedintiul mai retras de la drumul mare si mai putin amestecat cu populatiile rasaritene ce au stagnat an teritoriile Daciei, mai evidente urmand sa fie influentele din vest, cand Tara Severinului s-a aflat sub protectia regatului ungar.

In timpul razboaielor cu turcii, Mehedintiul a fost pavaza pentru apararea Tarii Romanesti. La Cerneti, resedinta judetului, domnitorii au organizat capitania de margine cu rol strategic, iar in timpul lui Brancoveanu se inaltasera aici o biserica domneasca si un conac domnesc. Judet de granita, Mehedintiul a invatat sa se apere si pe timp de pace, deseori fiind amenintat de cete turcesti pradatoare de peste Dunare. Semn de civilizatie a fost aici din vremuri indelungate,astfel putem aminti: la Vodita a fost inaltata in 1370 prima manastire din Tara Romaneasca, la Severin-prima mitropolie din Oltenia ( dupa 1400 a fost mutata la Valcea), la Strehaia-episcopie si manastire, la Gura Motrului-manastire. La Cerneti a fost infiintata prima scoala in 1805, prin 1840 functionau aici 4 scoli doua romanesti, una greceasca si una germana.

Dezvoltarea economica si comerciala a noului oras Tr. Severin, port la Dunare si legatura intre tarile dunarene, a determinat o repida capitalizare a Mehedintiului, pana la primul razboi mondial ajungand printre primele judete din Oltenia.

Mehedintenii au fost si vestiti revolutionari. Armata lui Tudor Vladimirescu si-a avut nucleul in Mehedinti si era formata din panduri mehedinteni. Revolutia din 1848 a avut fruntasi din Mehedinti, iar regimentele mehedintene s-au distins si in razboaiele din 1877, 1916/1918, 1940/1944. dupa razboi, in anii instaurarii regimului comunist, in Mehedinti a fost organizata " Miscarea Romana de Rezistenta", care impreuna cu partizanii din Muntii Banatului vecin au constituit cea mai puternica forma de lupta anticomunista din Europa de Est.

In fostul regim comunist, Mehedintiul a cunoscut prefaceri datorita Dunarii. S-au ridicat aici cele doua mari hidrocentrale care au oferit forta de munca, apoi, gratie regimului de granita cu Iugoslavia, mehedintenii au beneficiat de micul trafic, solutie extraordinara pentru ameliorarea traiului tot mai saracit de criza provocata de dictatura comunista.

CAPITOLUL III

CETATEA SEVERINULUI INTRE MEDIEVAL SI MODERN

 

O data cu formarea regatului ungar si a voievodatelor valahe, Cetatea Severinului a constituit prilejul unui razboi purtat de-a lungul mai multor generatii intre voievozii olteni (Litovoi Barbat, apoi Basarab I) si unguri, razboi incheiat la Posada. Apoi romanii vor lupta cu Imperiul Otoman, ce amenintau zona Dunarii. In acest context, cetatile de pe malurile fluviului, din zona Portilor de Fier si pana la Calafat au inceput sa fie refacute.

In momentul in care ungurii au atacat Oltenia si au cucerit Cetatea Severinului, Andrei al II-lea al Ungariei a organizat Banatul de Severin. Primul ban de Severin, Luca, a fost mentionat in . Anul poate fi luat ca data de nastere a unei noi cetati peste ruinele Drobetei, sub numele de Severin (Severinopolis) (ceea ce a stat si la baza Banatului de Severin, Terra Zeurino, Tara Severinului). Numele de Severin a fost preluat in amintirea imparatului Septimiu Sever, cel care ridicase Drobeta la rangul de colonie. Tot In aceasta perioada este probabil ca s-a executat Cetatea Gradetului

In regatul ungar i-a adus in tara pe Cavalerii Ioaniti, dandu-le resedinta la Severin , unde acestia vor construi cetatea medievala a Severinului (Castrul Zeurini mentionat in Diploma Cavalerilor Ioaniti din anul ), puternica fortareata, in incinta careia a fost construita si o biserica gotica, probabil sediul episcopiei catolice de la Severin , care s-a aflat aici pana in anul . Cavalerii se vor retrage in , cetatea ramanand in bataia tunurilor turcilor, bulgarilor si tatarilor ce voiau sa treaca Dunarea, respectiv a ungurilor care atacau Oltenia. Cetatea Severinului era cea mai importanta reduta strategica de pe Dunare, cucerirea ei insemnand un cap de pod in regiune si posibilitatea inaintarii spre noi cuceriri. La sfarsitul secolului al XIII-lea regele Stefan al Ungariei a purtat cinci razboaie cu taratul bulgar pentru apararea Cetatii Severinului.

Voievozii romani si-au disputat si ei intaietatea asupra redutabilei cetati cucerind-o sau revendicand-o in rastimpuri. Pentru ea a murit Litovoi, iar Basarab I l-a umilit pe Carol Robert de Anjou la Posada in Mircea cel Batran a infiintat Bania Severinului, iar in incheia un tratat de alianta cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Dupa moartea lui Mircea, Sigismund va elibera Cetatea Severinului ocupata de turci si va face chiar unele concesii manastirilor Vodita si Tismana. Apoi Banatul de Severin revine lui Iancu de Hunedoara, care intareste toate cetatile de la Dunare.

Dupa caderea Constantinopolului in anul , atacurile asupra cetatilor dunarene s-au intetit, Bania mutandu-se la Strehaia, ulterior la Craiova, iar populatia Severinului migrand catre Cerneti, sat la 6 km spre nord, ce va deveni capitala districtului Mehedinti. In , dupa un atac devastator al turcilor lui Soliman Magnificul, din cetatea Severinului a mai ramas in picioare doar un turn, ceea ce a dus la numirea locului de catru mehedinteni cu numele de 'Turnul lui Sever'. In 1936, prof. dr. Al. Baracila a executat sapaturi la cetate, in urma carora a reusit sa ii reconstituie planul si a recuperat un bogat material arheologic (drugi, fier, arama, ghiulele de piatra, teava unui tun de bronz etc.). Cetatea avea forma dreptunghiulara, avand doua ziduri construite din pietre de rau neprelucrate, lipite cu mortar. In centrul cetatii se afla o capela construita partial cu materiale luate de la castrul roman Drobeta, ce era inconjurata de morminte. Tot in cetate se mai afla un cuptor-vatra ce deservea un atelier de arme. In incinta interioara, spre nord, se gasea un turn cu trei etaje, de aparare si straja, spre est un al doilea, mai gros, la unghiul zidului, iar spre sud si Dunare al treilea. Intrarea in cetate se facea printr-o poarta boltita, iar de jur imprejurul cetatii fusese sapat un sant adanc.

Timp de aproape 300 de ani trupul cetatii a fost rezidit dupa fiecare batalii data aici pentru apararea Tarii Romanesti, impotriva ungurilor si turcilor. Fosta Drobeta renascuse (s-au descoperit ulterior chiar si monumente din epoca antica incastrate in zidurile noii cetati). In aceasta perioada de trei secole au coexistat doua biserici crestine, catolica si ortodoxa.

Tinutul Severinului reapare in istorie in contextul presiunii regatului maghiar, exercitata de-a lungul Dunarii in zona Portile de Fier si a ciocnirii intereselor acestuia cu ale Imperiului sud-dunareanal Asanestilor.

La zece ani dupa ce a fost incoronat ca rege al Ungariei, Andrei al II-lea, profitand ca Imperiul Asanestilor era angajat in lupte in sudul Peninsulei Balcanice, va declansa actiuni in zona Portile de Fier si va pune stapanire pe teritoriul dintre Cerna si Olt, creand in jurul anului 1233" Banatul Severinului".

Cetatea Severinului a avut o importanta covarsitoare din punct de vedere militar, fiind plasata la iesirea din cataractele Dunarii de la Portile de Fier si aproape de culoarul Timis-Cerna, calea principala de patrundere in Banat, Transilvania si, mai departe, spre Buda si Viena.

O cronica anonima sustine ca Basarabii sunt intemeietorii scoboratori din Ardeal, care au trecut muntii sis-au asezat intai la Severin, apoi la Craiova.

Basarab I a facut eforturi deosebite pentru a pastra sub stapanirea sa tinutul Severinului, devenit de o importanta strategica pentru Tara Romaneasca. In prima parte a domniei lui, si-a concentrat eforturile pentru eliberarea tinutului Severinului, intreprinzand mai multe campanii, dintre care cea mai puternica a avut loc in anul 1320, cand a cucerit cetatea Mehadiei, pentru a inchide astfel Valea Cernei in fata ostilor maghiare.

In 1369 se va incheia pacea cu Ungaria, in termeni impusi de domnul roman, prin care Vladislav Vlaicu primea Banatul de Severin de la est de Cerna si lua titlul de ban de Severin. Acesta a zidit intre 1370-1374 manastirea Vodita, prin grija calugarului Nicodim care fugise din Serbia de frica turcilor. Nicodim a fost primul staret al Voditei, stiutor de carte, bun cunoscator al limbii slavone si priceput caligraf. Tot Nicodim va fi cel care va ctitori manastirea Tismana.

In anul 1385, Dan I ia in stapanire Severinul, si-l va lasa mostenire urmasului sau la tron, Mircea cel Batran. Pe timpul domniei lui Mircea cel Batran, turcii ataca Tara Romaneasca, insa acestia sunt respinsi cu fermitate de domnitor.

La Rovine, Mircea cel Batran avea sa obtina una din cele mai mari victorii impotriva otomanilor si sa consolideze definitiv independenta tarii.

Dupa moartea lui Mircea, regele maghiar ocupa Severinul, profitand de slabiciunile urmasului sau pe tronul Tarii Romanesti, Mihai I

Abia intre anii 1423-1424, voievodul Dan al II-lea a restabilit controlul la Dunare in zona Portile de Fier, luand in stapanire Cetatea Severinului.

Dupa caderea Constantinopolului, in anul 1453, atacurile turcesti asupra cetatilor de la Dunare se vor inteti, astfel incat, dupa anul 1524, Severinul decade din cauza permanentelor atacuri otomane.

Dintr-un hrisov din timpul lui Radu-voda aflam ca familia Preda Buzescu stapanea Campia Severinului. Fratii Buzescu stapaneau in zona mosii intinse care cuprindeau mai multe sate asezate intre Cerneti si Malovat pana dincolo de Clafat si Plenita.

Mehedintiul l-a avut printrecarmuitori si pe Mihai Viteazul, care a fost banisor al judetului, cu resedinta in acea vreme la Strehaia. Mai mult, Mihai Viteazul era mehedintean, el fiind nascut la Stehaia, la manastirea din localitate. Pe timpul domniei lui, Oltenia era supranumita " Tara Mehedintiului".

In timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au reparat de catre turci cetatile Vidinului si Cladovei, folosindu-se piatra si caramizile din ruinele vechiului oras, distrugandu-se astfel multe vestigii si inscrisuri romane.

Dupa Pacea de la Passarovitz-1718, Oltenia cu tinutul Severinului intra in stapanirea austriaca. Pe timpul stapanirii austriace din Oltenia, un grup de negustori bulgari, catolicizati si organizati de guvernul de la Viena intr-o companie, au conceput un proiect de reinfiintare a Severinului si au propus cancelarului reconstituirea orasului, dandu-i numele de "Caropolis".

In anul 1828, izbucneste razboiul ruso-turc.trupele otomane patrunse pe teritoriul Olteniei s-au confruntat cu detasamentele de panduri care luptau alaturi de trupele ruse. In Campia Severinului, pe locul de astazi al orasului era organizata o tabara militara, unde s-au sapat lucrari de fortificatii, cu ajutorul localnicilor. Tabara a fost stabilita aici deoarece se astepta ca turcii sa treaca Dunarea dinspre Cladova. La scurt timp, dupa retragerea rusilor, turcii au jefuit, devastat si incendiat Cernetiul, resedinta Mehedintiului, la 6 august 1828 . Dupa aceasta distrugere prin incendiere, orasul Cerneti nu s-amai refacut.

Intre mai 1828-aprilie 1834, tinutul Severinului s-a aflat din nou sub ocupatie militara rusa.

Epoca feudala, cu nesfarsitele sale framantari, dovedeste importanta pe care a avut-o Severinul in aceasta parte a Europei. Incepand cu Pacea de la Adrianopole, din 1829, Severinul intra in epoca moderna a istoriei sale.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

Dupa razboiul ruso-turc din1828-1829, Turcia a fost infranta, iar prin Tratatul de la Adrianopole, Tara Romaneasca obtine liberalizarea comertului si a navigatiei pe Dunare, creindu-se conditii pentru aparitia si dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste.

Navigatia pe Dunare facea necesara existenta unui port in aval de Cazane, unde apele sa fie linistite, iar vasele sa poata ierna. Singurul loc favorabil unui asemenea port era platoul Severinului.

Intrvazand viitorul comercial al orasului, printr-un ofis al prezidentului plenipotentiar al Tarii Romanesti, generalul Pavel Kiseleff, cu numarul 19 din 22 aprilie 1833 , solicita infiintarea orasului de negot Turnu-Severin, prin sramutarea locuitorilor orasului Cerneti in Campia Severinului.

Orasul era proiectat pe terenul din fata piciorului podului lui Traian, teren care a fost impartit in 500 de locuri de casa, ce trebuiau vandute locuitorilor din Cerneti.

In vara anului 1833, locuitorii satelor Banovita, Simian si Schela Cladovei au lucrat impreuna cu inginerul statului la masuratoarea si parcelarea mosiei Severinului pentru locuri de casa, pravalii, strazi si piete.

Alexandru Ghica ( 1834-1842), un domnitor cu vederi progresiste si preocupari constante pentru dezvoltarea orasului Turnu-Severin, a fost considerat al doilea intemeietor al Severinului.

Xavier Vilacroz a fost insarcinat in 19 oct. 1835 sa proiecteze noul oras.planul era stabilit pentru 500 de familii si prevedea o retea stradala regulata, ce se intersecta in unghidrept, cu piete largi si cu multe spatii verzi, fiind inspirat din modelul oraselor apusene. In parea de vest a orasului, s-au stabilit nemtii, formand o mahala nemteasca, care prin specificul ei va influenta destul de mult dezvoltarea localitatii. Caracterul burghez al orasului va fi imprimat mai ales de strainii ce se stabileau in oras si care aduceau cu ei civilizatia si mentalitatea apuseana.

Timp de aproape doua decenii, intre Turnu-Severin si Cerneti se va desfasura o continua concurenta economica ce se va termina cu dominatia completa a noului oras. In anul 1841, capitala judetului se muta de la Cerneti la Turnu Severin.

Intre 1848-1850, locuitorii severinului trec prin momente grele deoarece orasul a fost ocupat de trupele turcesti si rusesti care erau incartiruite in oras.

In 1851, a fost ales primul primar al orasului Turnu-Severin, in persoana lui Parvu Vercescu. Tot in acest an a fost numit ca prefect al judetului, N. A. Niculescu, bun organizator si organizator, om inteligent care a atras functionari capabili precum si straini care sa stimuleze dezvoltarea economica a orasului. Acesta este anul in care a inceput adevarata dezvoltare a vietii economice a Severinului.in port s-a construit localul Agentiei, apoi vama si pichetul de graniceri. Santierul naval se infiinteaza in anul 1852 si se inaugureaza soseaua ce lega Severinul de Craiova, ocolind Cernetiul ce va duce la o rapida decadere a acestuia.

In anul 1853, orasul numara deja 250 de case si, prin dezvoltarea portului, Severinul devine principalul expotator de vite si cereale spre Austria.

In Severin s-au introdus primele sisteme de iluminat. Pana atunci camerele erau iluminate de lumina focului din vatra, in care ardeau lemne lungi. In 1855 s-au introdus lumanarile de seu, iar pentru strazi, de felinare.

Intre anii 1853-1857, Severinul a trecut printr-o perioada foarte grea datorita faptului ca a fost ocupat mai intai de trupele rusesti, apoi de cele turcesti si, ulterior, de armata austriaca. Primul local de scoala publica, construit din fondurile populatiei, s-a construit intre anii 1857-1659.

In anul1863, Cuza Voda si Mihail Kogalniceanu vor capata mult prestigiu in Mehedinti prin faptul ca au expropiat mosiile manastiresti si vor improprietari cu acest pamant pe taranii saraci.

Pana in anul 1886, cand a izbucnit razboiul vamal cu Austria, Severinul a cunoscut o perioada de rapida dezvoltare economica. Orasul devenise principalul punct de legatura si de comert cu Banatul, cu Ungaria si cu Austria. Prin cele doua localitati se faceau schimburile intre produsele agricole ale Olteniei si cele industriale din Banat

In 1876 s-a finalizat constructia caii ferate si a depoului C.F.R.,iar in 1877 a fost data in folosinta noua gara, erau cateva hoteluri: "Grand",""Europa", salonul "Apolo",multe retaurante si cafenele, 15 brutarii, 6 macelarii, numeroase bacanii, urmand ca in anul 1879 functionau in oras doua teatre.

Razboiul de independenta nu a intrerupt cursul vioi, proaspat in noua urbe severineana, desi a trezit si aici adeziunea locuitorilor pentru plecarea pe front. In anul 1877, printr-o telegrama adresata primariei din Turnu-Severin, Ministrul de Razboi multumeste severinenilor pentru solidaritatea manifestata si pentru donatiile facute pentru armata.

In anul 1883, Severinul avea 13.000 de locuinte, cuprindea 1651 de case, 12 edificii publice, 6 biserici, un spital, arestul preventiv, gara, vama,Agentia vapoarelor, palatul administrativ si judecatoresc. Tot in aceasta perioada incepe si pavarea strazilor, urmand ca peste trei ani sa se faca o noua reorganizare a judetului Mehedinti.

Inca din anul 1892, in lumea politica romaneasca se punea problema construirii unui pod peste Dunare, la Turnu-Severin, acest plan neputandu-se realiza din diverse motive, pana in momentul construirii hidrocentralei Portile de Fier.

Intre anii1905-1907 s-a construit uzina electrica a orasului in Gradina publica,iar intre 107-1910 s-a cpnsruit Baia comunala, Severinul fiind printre putinele orase din tara dotate cu asemenea cladire.tot in acea perioada s-a construit hala " Radu Negru" si hala mica.

Fiind un oras de granita, Turnu-Severin avea sa cunoasca din plin ororile primului razboi mondial. In urma contraofensivei germane, orasul Turnu-Severin ajunsese la o situatie disperata. La 28 octombrie 1916, primarul Severinului aducea la cunostinta ministrului d finante situatia grea in care era orasul: nu mai avea legaturi pe calea ferata, trenul nu mai circula pana la Strehaia; abatorul taia doar cateva animale pe zi, pravaliile erau inchise, santierul naval se evacua,institutiile administrative se mutasera la Strehaia iar in oras nu au ramas decat 100-200 de contribuabili. Cele mai multe fabrici din oras au fost evacuate, iar altele inchise. Liceul "Traian" a fost ocupat de trupele germane, iar cursurile acestuia s-au desfasurat la Scoala primara de langa Castelul de apa.

Intrarea Romaniei in razboi avea sa duca la incetarea navigatiei pe Dunare, economia Severinului fiind aproape paralizata.

Dupa razboi, orasul intra intr-un proces de dezvoltare, iar in 1922, 100 de hectare din nordul orasului au fost parcelate, urmand a fi improprietariti demobilizatii, vaduvele si cetatenii orasului care au participat la razboi.

Intre 1922-1927, orasul a cunoscut un avant economic deosebit, cand toata lumea avea de lucru si majoritatea locuitorilor orasului produceau, consumau, vindeau si cumparau.

Incepand cu 1927, criza economica incepe sa se faca simtita si in nivelul de trai al locuitorilor acestui oras. Pana in 1932, bancile severinene nu mai acordau credite, 69 de firme importante au dat faliment, babrica e bere "Traian"si fabrica de tabacarie au falimentat si ele, iar produsele fabricii de s-au redus de trei ori.

Dupa 1933, economia Severinului incepe sa cunoasca semne de inviorare, iar anii urmatori sunt marcati de o adevarata relansare economica, pentru ca, in 1936, s-au pus bazele intreprinderii forestiere "Closani", s-au pavat strazi, s-au plantat pomi, s-a completat alimentarea cu apa si s-a imbunatatit sistematizarea orasului.

Incepand cu anul 1941, Severinul a intrat in cei mai grei ani ai istoriei sale modrne. Datorita plasarii sale strategice, pe calea principala de comunicatie intre Oltenia si Banat, intre Romania si Serbia, Turnu-Severin a cunoscut in anii razboiului mari aglomerari de trupe, atat romane, cat si germane. In acesti ani, intreaga productie a industriei severinene a fost destinata razboiului. Au fost ani grei pentru toti locuitorii orasului, obligati sa lucreze pe salarii mici.

Locuitorii orasului vor fi implicati si vor suporta direct rigorile razboiului, severinul suportand 11 bombardamente intre aprilie 1944 si 23 august 1944.

Actul de la 23 august 1944 a determinat trupele germane sa se retraga in debandada din centrul tarii spre vest. Aceste retrageri vor duce la desfasurarea mai multor lupte pe teritoriul orasului intre unitatile militare din zona si trupele germane. Prin actiunile desfasurate de unitatile militare din Severin, au fost dejucate planurile inamicului de a pune stapanire pe defileul Portile de Fier.

Prabusirea frontului de rasarit si ofensiva sovietica au determinat o aglomerare deosebita in Turnu -Severin. La 5 septembrie, asupra orasului se abate o noua nenorocire, odata cu patrunderea trupelor sovietice in oras. Jafurile, spargerile, confiscarile de bunuri, de animale si alimente, se faceau la vedere. Oamenii erau dezbracati de soldatii rusi direct pe strada, iar femeile violate. Grupuri violente de soldati rusi , isterizati de vodca, patrundeau in locuintele cetasenilor si, sub privirile ingrozite ale acestora, scotoceau prin camere, pradand lucrurile de valoare pe care le gaseau.

Singura consolare a fost aceea ca trupele sovietice au parasit orasul, fiind obligati sa urmareasca trupele germane care s-au retras in regiunea iugoslava Craina.

Iarna anului 1944-1945 a fost cumplita pentru locuitorii orasului. Combustibilul a lipsit cu desavarsire, iar curentul electric a fost produs doar de un motor al Intreprinderii forestiere Closani. In oras se organizau din ce in ce mai multe mitinguri comuniste de presiune la adresa autoritatilor si, in acest context, la 3 martie 1945 a fost inlocuit prefectul judetului.

Foametea din anii 1945-1946, provocata de seceta, dar si de pradarea sistematica a localitatilor de trupele rusesti, cat si obligativitatea aprovizionarii acestora cu mari cantitati de cereale, produse animaliere, a afectat grav situatia locuitorilor din oras: lipseau alimentele, s-a introdus rationalizarea alimentelor pe baza de cartela a produselor de stricta necesitate, peste tot erau cozi, lipseau medicamentele, iar cele mai multe intreprinderi erau inchise.

Pana in toamna lui 1945, intreaga activitate economica a orasului a fost nevoita sa deserveasca nevoilor razboiului.

Reforma monetara din 15 august 1947, a insemnat o lovitura puternica data burgheziei din oras, dar si proprietatii private, in general.

La 23 februarie 1948 s-a instalat in Turnu- Severin Comitetul Judetean al Partidului Muncitoresc Roman.

La 13 aprilie 1948 au fost nationalizate mijloacele de transport, minele si sistemul bancar.

Incepand cu 1 ianuarie 1951, se introduce sistemul administrativ copiat de la sovietici, iar judetul Mehedinti este desfiintat. Turnu Severin devine resedintaraionului cu acelasi nume, care facea parte din regiunea Gorj, cu resedinta la Targu-Jiu.

In toti acesti ani de instaurare a dictaturii comuniste in Mehedinti si in Turnu- Severin, nu a incetat campania de eliminare a celor care indrazneau sa se impotriveasca politicii bolsevice.

Un alt act samavolnic al autoritatilor l-a constituit deportarea in Baragan a peste 2500 de persoane din 1200 de familii de romani mehedinteni. In dimineata zilei de 18 iunie 1951, acesti locuitori,mai ales din satele situate la 25-30 de kilometrii de granita iugoslava, au fost fortati sa ia drumul exilului. Niciodata in istoria milenara a acestor meleaguri nu au fost pedepsiti atat de multi oameni, fara vreun motiv si fara vreo judecata , pentru o perioada atat de lunga.

Colectivizarea agriculturii din 1961-1962, a adus alte mii si mii de drame umane in satele mehedintene. Prin amenintari, prin costrangeri, taranii erau obligati sa renunte la pamantul ce si l-au agonisit cu greu sau l-au primit mostenire de la parintii lor.

In Turnu -Severin, pe timpul regimului comunist s-a construit mult , dar haotic, netinandu-se cont de specificul orasului.

Acest mod de a construi a facut ca Severinul sa se " imbogateasca" cu cateva cartiere uriase si neaspectoase, adevarate dormitoare care nu dispun de infrastructura necesara aprovizionarii si asigurarii de servicii pentru locuitori. Oamenii locului au muncit mult si prin munca lor au realizat si opere deosebite. Astfel, in 1964, se inaugureaza lucrarile Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier, care va fi finalizata si inugurata in anul 1972.

In anul1968 s-a reinfiintat judetul Mehedinti, iar orasului i s-a "intrgit" denumirea in " DROBETA TURNU- SEVERIN" , acordandu-i -se titlul de municipiu.

In anii 1970 industria orasului se intregeste cu noi unitati economice printre care Combinatul de celuloza si hartie. Crsc capacitatile de productie la Santierul naval, Uzina de vagoane, Combinatul pentru industrializarea lemnului.

In anii 1980, apar obiective ca:Fabrica de aparate de masura si control, Fabrica de material de constructii , Fabrica de anvelope, o noua fabrica de spirt si bere, Fabrica de confectii , Intrprinderea metalurgica. Tot atunci se construieste cinematograful Flacara, iar in 1983 Hotelul Traian.

Datorita obsesiei comunistilor de a controla tot, in economie s-a manifestat un dirijism pagubos, ceea ce a dus la realizarea unei productii care nu tinea cont de cerintele pietii si care, la final, a produs grave blocaje economice. In acest mod, a aparut vanzarea unor bunuri pe baza de cartela, iar pentru procurarea produselor alimentare locuitorii orasului erau obligati sa stea la cozi interminabile.

Curentul elctri era restrictionat, programul televiziunii era redus la doua ore pe zi, iar pe timp de iarna temperatura din apartamente nu depasea 10 grade. Ura impotriva dictaturii lui Ceausescu devenise generalizata.

In anii de reforma ce au urmat dupa 1989, economia severineana a intrat intr-o noua criza, datoriti supradimensionarii acesteia, producerii d bunuri pe stoc, fara a avea o desfacere sigura.

La finele anului 1989 si inceputul anului 1990, numarul intrprinderilor industriale din oras era de 32, din care 28 de interes republican. In aceste intreprinderi munceau 87.355 d salariati.

In perioada 1990 1998 in industria din Drobeta Turnu-Severin a continuat si s-a agravat procesul evolutiv, declansat de criza din anii 1980

Procesul de privatizare s-a derulat in contextul economic general al tranzitiei din Romania, in conditiile unui blocaj economic si, mai ales, al lipsei capitalului autohton.

Dupa anul 1989 in Drobeta Turnu-Severin si-au infiintat filiale aproape din toate partidele politice care au aparut pe plan national.

Sansele orasului nostru sa reintre intr-un ciclu de relansare economica nu vor fi concretizate decat de intelectualitatea bine pregatita si de dezvoltarea initiativei private,care, manata de propriul interes, va atrage orasul dupa ea.

CAPITOLUL IV

INVATAMANT, CULTURA, SANATATE

In 1840, negustrul Hagi Iordache din Cerneti lasa prin testament ca din veniturile sale sa se construiasca trei scoli: una romaneasca si alta greceasca, precum si o scoala,in Banovita. S-a construit o singura scoala, care va ajunge in 1830 sa functioneze cu 150 de elevi. La aceasta scoala a predat si Ion Maiorescu, tatal lui Titu Maiorscu.

In 1848, la Cerneti a fost profesor Ion Ruptureanu, care s-a implicat in miscarea revolutionara de la 1848, iar mai tarziu a fost profesor la Turnu-Severin.

Prima scoala publica din Turnu -Severin a fost deschisa la 6 septembrie 1851 sub conducerea profesorului D. C: Frumuseanu, functionand numai doua clase.

In 1852 Eforia Scoalelor Nationale a dat dispozitie ca fetele sa nu mai fie primite la cursuri, considerand ca nu e bine ca " sexul femeiesc, mai vartos cand este la o varsta inaintata, sa fie impreuna cu partea barbateasca".

In 1860, in Severin existau 4 scoli primare: una de stat si trei particulare. La toate aceste scoli predau 7 profesori si erau frecventate de 256 elevi.

Legea asupra obligativitatii si gratuitatii invatamantului , adoptata la initiativa lui Alexandru Ioan Cuza si Mihail Kogalniceanu se va aplica incepand cu anul 1864.

In 1867, referindu-se la rezultatele obtinute de scoala severineana, Ion Ionescu de la Brad sublinia ca scoala de medicina de la Bucuresti a recrutat din Turnu Severin " pe cei mai multi si mai inteligenti dintre elevii ei care ulterior vor deveni gloria si fala ei."

In anul 1881 functionau in Turnu -Severin doua scoli primare de fete, doua scoli primare de baieti, o scoala de meserii si o scoala normala de invatatori, toate fiind de stat. Existau si multe scoli particulare.

In 1883 s-a imfintat Liceul Train, care a devenit mai tarziu cel mai puternic centru de cultura al orasului, cu un corp profesoral deosebit.

La 13 decembrie 1910, Ministrul Instructiunilor si Cultelor aprecia intr-un document ca orasul Turnu-Severin statea cel mai bine din toate orasele din Oltenia in privinta localurilor de scoli primare. Pe timpul primului razboi mondial, cand orasul a fost sub ocupatie germana, invatamantul a fost grav afectat.

La Severin, in perioada interbelica numarul analfabetilor era mult mai mic in comparatie cu alte orase ale tarii.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in Turnu -Severin existau doua licee ( unul de fete si altul de baieti), un liceu comercial, un liceu industrial de baieti si unul de fete, o scoala inferioara de menaj pentru fete, sapte scoli primare, precum si trei gradinite de copii si mai multe scoli profesionale.

Reforma invatamantului din 3 august 1848 a dus la desfiintarea scolilor confesionale.

In 1949, s-a infiintat o scoala pedagogica de invatatori, aceste scoli funtionand pana in 1955, perioada in care aceste scoli au scos un numar apreciabil de invatatori, cu care s-a inceput o campanie de alfabetizare, mai mult propagandistica, insa.in anii 1950-1955, profesorii si invatatorii au fost obligati sa urmeze cursuri de indrumare politico-ideologica. Prin asemenea masuri, invatamantul se politiza, scoala devenind un instrument de propaganda ideologica a partidului comunist.

Dupa 1960 s-au remarcat unele imbunatatiri in invatamatul romanesc.

Progresul stiintific in toate domeniile cunoasterii umane, cresterea numarului de profesori specializati pe obiecte de studii, au determinat o crestere a calitatii invatamantului.

In lunga sa istorie, scoala severineana a dat personalitati de marca culturii si stiintei romanesti: matematicianul Gheorghe Titeica, filosoful si psihologul Constantin Radulescu - Motru, academicianul Gheorghe Ionescu Sisesti, academicianul Serban Cioculescu, criticul si istoricul literar Alexandru Dima, savantul Stefan Odobleja, matematicianul Petre Sergescu, scultorul Gheorghe Anghel, folcloristulGheorghe N. Dumitrescu-Bistrita, profesorul universitar doctor docent I. C. Chitimia, economistul I. G: Bibicescu, istoricii Dumitru Berciu si Dumitru Tudor, criticii Alexandru Balaci si Alice Voinescu, academicianul Stefan Milcu si multi alti oameni luminati.

Deoarece, timp de un secol, principalul focar cultural in Turnu -Severin l-a constituit Liceul Traian si corpul sau profesoral, in pragul celui de-al treilea mileniu, prin efortul celor 87 de profesori care instruiesc noile generatii de elevi, liceul severinean isi continua prestigiul, pe frontispiciul sau figurand si COLEGIUL NATIONAL TRAIAN.

Cladirea, considerata monument de arhitectura, a fost construita in 1892. in acest an a fost numit director reputatul profesor Theodor Costescu. Elevii erau supusi unei discipline prusace: faceau exercitii militare, aveau haine cu vipusca si li se acordau grade militare ( caporal, sergent, sergent-major). Liceul a avut inca de la inceput profesori de renume, precum Vasile Varcol, Alexandru Baracila, I. St. Paulian, Gh. Oprescu, Vasile Chiriac, Valeriu Hulubei, Stefan Nanul, D. Papadopol, C.D. Ionescu, Fl. Stoenescu.

In 1897, in cadrul liceului s-a infiintat o biblioteca de 10000 de volume. In 1899, printr-un referat inaintat primariei, directorul Theodor Costescu prezenta acest liceu, construit de Ministerul Instructiunii Publice, ca fiind unul din cele mai frumoase din tara, cu profesori distinsi, licentiati ai facultatilor dein Iasi si Bucuresti si dotat cu laboratore de fizica, chimie, biologie, etc. El solicita primariei amenajarea terenului din jurul liceului.

Pentru zeci de mii de oameni, absolvirea cursurilor acestui liceu a ramas un prilej de mandrie si totodata de prestigiu social.

In perioada interbelica, toate actele de cultura infaptuite in orasul Turnu - Severin porneau din randul corpului profesoral al Liceului Traian . ecoul acestora la nivel national atesta peremptoriu cultul pentru scoala si spiritualitate la Turnu -Severin.

Prin Ordinul Ministrului Invatamantului, la Turnu -Severin se infiinteaza Colegiul universitar tehnic, economic si de administratie, urmand ca din 2000 sa capete statutul de Universitate.

Colegiul dispune de patru profiluri : economic,cu specializarile- contabilitate si gestiune financiara, conducerea unitatilor comerciale si de turism; profiluladministrativ- secretariat cu specializarile-administratie locala si secretariat; profilul mecanic cu specializarea - materiale si defectoscopie; profilul naval cu specializarea - navigatie si transport fluvial; profilul socio-psihopedagogie cu specializarea- institutori superiori.

In ceea ce priveste viata culturala a orasului aceasta a inceput sa capete contur odata cu existenta orasului. Unul dintre deputatii mehedinteni in divanul ad-hoc era poetul Simion Miculescu, considerat a fi primul poet mehedintean.

Documentele de arhiva mentioneaza inca din 1867 ca in Turnu-Severin functiona de 4 ani o trupa de teatru, condusa Constantin Serghie. Aceasta prezenta piese dramatice si vodeviluri, mai ales in sezonul de vara, prin cheltuieli proprii. La 19 mai 1868, primaria aproba trupei sa dea reprezentatii pe tot parcursul verii, iar dupa o saptamana accepta cererea lui Constantin Serghie de a construi un local de teatru in vestul gradinii publice, constatandu-se necesitatea unui asemenea " sanctuar de moralitate si civilizatie". In 1870, din cauza lipsei banilor, conducatorul trupei solicita sprijinul Consiliului comunal si acesta ii aloca o subventie pentru plata salariilor artistilor.

In 1872 s-a publicat primul roman al unui scriitor severinean. Este vorba de romanul Fulga al scriitorului N. Grandea.

Societatea muzicala Doina s-a infiintat in 1897 sia fost condusa de Ion St. Pauluian. Corul Doina a intrprins mai multe turnee in Banat.

In 1919, reputetul profesor Alexandru Baracila a infiintat Societatea culturala Casa Luminii, care a organizat numeroase activitati (formatii corale, conferinte, spectacole, lecturi).

Dupa primul razboi mondial, neobositul Theodor Costescu a infiintat Universitatea libera, ce in fiecare sambata ( mai ales vara) organiza conferinte la Palatul Cultural. Aici au conferentiat : Liviu Rebreanu, Ion Marin Sadoveanu, Nicolae Iorga, Gheorghe Titeica,Octavian Goga, Mihail Ralea, Ionescu Sisesti, Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, Constantin Bacalbasa, Petre Sergescu, Constantin Radulescu-Motru.etc.

La inceputul secolului, in oras functionau mai multe societati culturale, din care : Liga culturala, Severinul, Mihai Eminescu, Dante Alighieri.

La Turnu -Severin spectacolul cinematografic apare inca ininte de 1900, iar in 1914 se punea deja problema aprobarii unui proiect de constructie a unui cinematograf modern. Spectacolele cinematografice erau prezentate in Gradina publica, apoi in localurile Portile de Fier si Regal. In aceste sali, dupa 1912-1913, spectacolele vor deveni regulate.

Pe scena Palatului cultural prezentau spectacole teatrele trupe din toata tara. Aici au evoluat artisti de prim rang ai tarii precum: Constantin Nottara, Constantin Tanase,Ion Brezeanu, Ion manolescu, V. Maximilian, etc.

Dupa venirea coministilor la putere, viata culturala a orasului viza si ea propaganda ideologica si stimularea" intrecerii socialiste"

In 1980 a fost inaugurata Casa Tineretului, constructie cu functiuni multiple, a carei finalizare s-a prelungit de-a lungul a 15 ani.

Dupa anul 1989, actul cultural severinean este in continuare afectat, dar de data aceasta de lipsa mijloacelor financiare care sa-l sustina. In ciuda acestor impedimente, care de multe ori par de netrecut, oamenii de cultura severineni se straduie sa mentina si sa imbunatateasca nivelul intelectual al orasului.

Pentru ca orasul nostru are o istorie bogata ,multi carturari romani au fost interesati de dovezile istorice ce se pastrau pe aceste meleaguri. Referiri despre castrul roman si cetatea medievala le gasim in operelelui Miron Costin, Dimitrie Cantemir si ale stolnicului Constantin Cantacuzino. Prima cercetare mai amanuntita o face Luigi Fernando de Marsigli, inginer si ofiter in armata austro-ungara.

Din dorinta de a pastra piesele arheologice descoperite in castru roman Drobeta si in Cetatea Severinului, in 1853, prefectul N. A. Niculescu a dispus ca piesele arheologice mai mari sa fie expuse in Gradina publica a orasului. A. T. Laurian a cercetat vestigiile trecutului din Turnu-Sevein, solicitand primariei ca in Gradina publica, sa se infiinteze un muzeu in care sa se pastreze piesele descoperite.

Muzeul Portile de Fier a devenit institutie culturala reprezentativa pentru oras, dar si pentru intreaga tara. Piese arheologice ale muzeului au fost expuse la expozitia internationala de la Milano. Devenind un puternic centru arheologic, Turnu -Severin a gazdiut in 1937 Congresul international de antropologie si arheologie preistorica.

Cercetarile arheologice vor fi reluate dupa al doilea razboi mondial, intre 1956-1960, de catre istoricul Grigore Florescu. Ulterior, ele vor fi continuate de Radu Florescu si Misu Davidescu.

Cladirea in care este dispus acum muzeul Portilor de Fier a fost renovata total si reorganizata in 1972, cand a fost redeschis muzeul. Asezat in cadrul complexului arheologic Drobeta, el constituie unul dintre cele mai complexe si moderne din tara. In 1996 a cunoscut ultima restructurare si la ora actuala dispune de urmatoarele sectii: stiintele naturii, acvariu, istorie, etnografiesi arta populara.

Colectiile de arta constituie ele insasi un muzeu care a si fost amenajat dupa 1990, in frumoasa cladire de pe strada Rahovei nr. 3. Aici sunt expuse colectiile de arta moderna si contemporana din pictura, sculptura, arta decorativa si medievala. Salile muzeului etaleaza picturi ale lui Theodor Aman; Nicolae Grigorescu, Pallady, Tonitza, Gheata precum si sculpturi semnate de Gheorghe Anghel, Corneliu Medrea, Ion Irimescu, etc.

Colectiile celor doua muzee severinene au fost admirate de foarte multi vizitatori romani si straini.

In ceea ce priveste prima incercare de a construi o biblioteca, aceasta intentie dateaza din 1881, la scoala de baieti nr. 2 , din initiativa unor profesori.

In 1921, Ion G. Bibicescu, nascut la Cerneti si ajuns guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, a donat orasului biblioteca personala alcatuita din 40000 de volume. Impresionant este si numarul volumelor, dar si valoarea culturala a acestora.

In primii ani biblioteca a fost gazduita intr-un local impropriu si de abia in 1924 a fost instalata in aripa cladirii Palatului Cultural, unde se afla si azi.

In 1997, Biblioteca I. G: Bibicescu depasa cifra de 300000 de volume. Institutie de referinta pentru oras si judet, Biblioteca I. G. Bibicescu este considerata printre cele mai prestigioase din tara, datorita colectiilor sale de patrimoniu bibliofilic.

Teatrul din Drobeta Turnu -Severin

In a fost inaugurat Castelul de Apa, monument emblematic pentru severineni, care da si astazi identitate orasului prin asezarea sa giratorie in axul principal al asezarii.

In perioada interbelica, municipiul Turnu Severin, reusise sa ajunga in primele optsprezece mari centre urbane ale Romaniei. Orasul devenise o metropola a culturii prin initiativele Liceului 'Traian' si a institutiilor ce functionau in saloanele impozante ale Palatului Culturii: biblioteca, muzeul, teatrul, cinematograful, Ansamblul coral 'Doina', Societatea 'Lumina', Universitatea Libera, acestea continuand si in timpul regimului comunist. In aceasta ultima perioada s-a construit mai putin in cartierele centrale, arhitectura specifica orasului scapand astfel de demolare.

Dintre edificiile mai reusite ale acestei perioade se pot aminti: Hotel 'Parc', resedinta SHN 'Portile de Fier', Palatul Administrativ si blocurile alaturate, Casa Tineretului, magazinul 'Decebal', Casa Sindicatelor si fantana cinetica din fata Palatului Cultural. In Turnu-Severin a redevenit capitala de judet, iar in a devenit municipiu, adaugandu-i-se la nume si numele antic Drobeta, devenind astfel Drobeta-Turnu Severin.

Sanatatea

In anul 1939, se construieste la Turnu -Severin o carantina, cu rolul de a opri la granita bolnavii purtatori de boli contagiose, iar ulterior, a avut rol d spital pentru localnici. Primul medic care a lucrat aici a fost Karl Tzimk.

In acelasi an, 1869, dupa ce se termina constructia spitalului judetului se muta aici. Noul spital avea 45 de paturi si era condus de N. Gavrilescu.

Pana la sfarsitul secolului XIX, bolile contagioase si cele sociale secerau zeci de vieti. In 1900 un raport al medicului orasului semnala ca in localitate se manifestau boli precum : scarlatina, febra tifoida, tusea convulsiva, rujeola si anghina difterica.

Din 1 decembrie 1913, spitalul Grecescu a fost impartit pe doua sectii: una de chirurgie condusa de dr. Ioan Trailescu si una de medicina interna condusa de dr. Stefan Georgescu Mangiura, Mai tarziu, la17 noiembrie 1949 este data in folosinta, ca spital, cladirea din Gradina publica, construita si destinata initial ca hotel turistic, aici instalandu-se serviciile ginecologiceobstretice, cu 50 de paturi, serviciul de boli interne cu 60 de paturi si serviciul de pediatrie cu 30 de paturi. Tot atunci s-au infiintat si doua policlinici : una pe strada Traian si una la intrarea in Santierul naval.

REZERVATII NATURALE

SI

OBIECTIVE TURISTICE

In loc de incheiere, sau in loc de inceput, pentru o descoperire a judetului Mehedinti, a mehedintiului turistic, poate fi si urmatoarea intrebare:

Ce poate fi mai spectaculos decat sa vezi cum Dunarea ia cu asalt muntele, se arcuieste adancindu-se pana la Portile de Fier, pana la Portile Luminii, continuand apoi triumfatoare pana in dreptul Drobetei Turnu -Severin, unde intalneste vestigiile Podului lui Apolodor din Damasc si ruinele Castrului Drobeta ?

Cand Dumnezeu a creat aceste locuri si a asezat intr-un spatiu atat de restrans atatea splendori ce lasa trecatorul mut de uimire, nu ne ramane decat sa zicem ca acest colt de tara este unic.

Pamant vechi, marginit de Dunare si munti, judetul Mehedinti cu forma sa de amfiteatru antic, se dovedeste a fun adevarat spectacolin aer liber, o simfonie a armoniei dintre fluviu si munte, o ingemanare intre salbatic si uman, intre vechi si nou, intre trecut si prezent. Pe oricare nou venit in Mehedinti aceste locuri il transpun intr-o alta lume demult creata si parca neatinsa de om.

Acesta este miracolul ! Acesta este mirajul !

Un loc distinct in cadrul judetului il ocupa rezervatiile naturale. Dintre acestea amintim:

Rezervatia botanica Cracul Gaioara

Colilia Portilor de Fier vegheaza pe Cracul Galioarei, singurul loc din lume unde a fost intalnita. Pajisti cu colilia Portilor de Fier, bine conservate, au fost identificate pe versantul dunarean al Cracului Galioara.

Rezervatia botanica Valea Oglanicului este situata in aval de Gura Vaii, in dreptul Insulei Ostrovul Banului, avand o flora si fauna bogata in elemente specifice Portilor de Fier.

Rezervatia botanica Cracul Crucii se gaseste in dreptul barajului, deasupra tunelului Mosul si se intinde pana pe platoul denumit de localnici "Crucea Sfatu Petru". Aici se intalnesc pajisti de o rara valoare peisagistica.

Rezervatia botanica GuraVaii- Varciorova

Aceasta rezervatie este considerata un El Dorado floristic. Aceasta zona se evidentiaza prin bogatia speciilor de plante, multe dintre ele reprezentand raritati pentru flora tarii noaste si sunt prezente in toate etajele de vegetatie.

Rezervatia botanica Fata Virului se afla la 4.5 km de Varciorova spre Gura Vaii, in fata Portilor de Fier, intre apa Slatinicului si Creasta Virului.relieful foarte variat si accidentat, micile cascade si cheile dau un pitoresc aparte acestei zone. Aici se afla pajisti cu mararul Portilor de Fier, specie caracteristica Defileului Portilor de Fier.

Rezervatia botanica Dealul Dohomnei se afla intre Valea Bahnei si Valea Voditei. Aici sunt protejate padurile de "osieci", dar si padurile seculare in care predomina alunul turcesc si gorunul.

Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna, la 4 km de soseaua nationala. Este unul dintre cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara, de mare valoare stiintifica. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mii de ani.

Rezervatia complexa Cazanele Mari si Cazanele Mici este situata intre Valea Ogradena si paraul Ogasului Turcului, unde Dunarea strabate doua chei grandioase Cazanele Mari si Cazanele Mici, separate de bazinul de la Dubova. Aici, la baza abruptului, apar intinse arborete de fag,carpinita, mojdrean, alun turcesc. Pe abrupturile inaccesibile creste laleaua de Cazane, stanjenelul de stanca, clopoteii Cazanelor, sapunarita rosie. Vipera cu corn, vulturul de mare, lastunul de stanca, broasca testoasa de uscat sunt elemente reprezentative ale faunei locale. In Cazanele Dunarii predomina un relief calcaros reprezentat prin doline, lapiezuri si pesteri. Pesterile Veterani, Climente, Ponicova au fost locuite din epipaleolitic pana in sec XVIII.

Rezervatia paleontologica Svinita situata pe vaile Saraorschi, Tiganiloe si Vodiniciki, este unul dintre cele mai importante puncte fosiliere din Carpati. Calcarele rosii de la Svinita contin cea mai bogata fauna de amoniti din tara. Amonitii, acesti melci uriati, contemporani cu dinozaurii, puteu sa ajunga la un diametru de 2 m. In aceasta arie de interes stiintific international,amonitii sunt reprezentativi pentru Jurasicul mediu (176 mil. ani ).

Podul natural de la Ponoare ste o arcada naturala de circa 25 m lungime, 8 m latime si 14 m inaltime. Format prin prabusirea tavanului unei pesteri, este un fenomen unic in tara.

Padurea de liliac de la Ponoare se afla in apropierea comunei Ponoarele cu o suprafata de 20 ha, din care cca. 10 ha sunt rezervatie forestiera si a fost declarata monument al naturii. Pe langa liliac si mojdrean care sunt speciile principale, mai apar gorunul, cornul, carpinita, visinul turcesc, etc. In aceasta padure, in prima parte a lunii mai, are loc cea mai mare sarbatoare a judetului Mehedinti- Sarbatoarea liliacului.

Pestera Topolnita este situata la 31 km nord de Drobeta Turnu-Severin, langa localitatea Ciresu si este una dintre cele mai mai pesteri din Romania (peste 11 km exploatati). Galeriile sunt dispuse pe mai multe etaje, la intersectia carora se afla sali uriase. Contine numeroase lacuri si formatiuni carstice spectaculoase ce sporesc frumusetea pesterii. Este rezervatie speologica, declarata monument al naturii. Pe intregul parcurs al pesterii se intalnesc galerii ornate cu stalactite si coloane, cu stalagmite lumanari, cu ghirlande, draperii, baldachine si valuri translucide din calcit imaculat. O astfel de galerie este Galeria de Racovita foarte bogata in formatiuni ce calcit, in care unele zone, ca Padurea de Lumanari sau Lacul de Clestar fiind de o rara frumusete.

Pestera lui Epuran, cu o lungime de peste 3 km, are galerii dispuse pe doua etaje, unul superior fosil si altul inferior, activ. Pestera este un complex de sali si galerii, cu numerose schelete de urs de pestera, fixate in decursul timpului pe planseu cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasa zona a pesterii este Galeria Comorilor, justificata prin bogatia si varietatea concretiunilor. Pestera lui Epuran reprezinta, de fapt, partea cea mai nordica a Pesterii Topolnita.

Vestigii istorice

podul lui Traian de la Drobeta Turnu-Severin , construit peste Dunare, din ordinul imparatului Traian, de celebrul arhitect al antichitatii, Apollodor din Damasc, este un pod de mari proportii care a inlesnit trecerea romanilor in vederea cuceririi Daciei. Astazi se observa doar piciorul de pe malul Dunarii. Ruinele castrului roman Drobeta d la Drobeta Turnu-Severin, langa Podul lui Traian, castru de mari dimensiuni ce avea rolulde a asigura dominatia si controlul romanilor la Dunare, dateaza din sec. II-V, din vremea imparatiloe Traian, Constantin si Justinian. Azi se mai vad urme ale camerelor de locuit, altarul, termele depozite.

Edificii culturale

Muzeul regiunii "Pportile de Fier" de la Drobeta Turnu -Sevetin, cu sectii de istorie( peste 50000 de exponate privind bogatul trecut al tinutului), etnografie, arta plastica, stiintele naturii(include si un interesant acvariu)

Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, muzeu memorial dedicat vietii lui Tudor Vladimirescu, conducatorul miscarii revolutionare din 1821. in aceasta cula ( casa intarita) au fost depozitate munitiile utilizate in timpulrevolutiei.

Monumente si statui

Monumentul lui Traian din Drobeta Turnu-Severin, cinsteste memoria celui carea a extins civilizatia romana la nordul Dunarii. Este realizat in 1906 de sculptorul D. Franassovici. Statuia lui Decebal este ridicata in cinstea vitezului dac , care a preferat sa moara, decat sa se predea cuceritorilor romani. Statuia lui Apolldor din Damasc din Drobeta Turnu-Severin, omagiaza pe celebrul arhitect care a trait intre 60d. Hr. si a realizat una dintre cele mai mari constructii ale lumii antice.

CAPITOLUL V

ASEZAMINTE ALE SPIRITUALITATII CRESTINE

Biserica Maioreasa din Turnu-Severin

cu hramul Adormirea Maicii Domnului     foto 1

Este prima biserica ortodoxa ridicata in orasul Turnu-Severin la cativa ani de la infiintarea sa. Ctitorie din1842 a maiorului Ion Ciupagea si a sotiei sale Dumitrana. Initial biserica a avut trei turle, cele doua laterale au fost desfiintate in 1872. a suferit si alte modificari in anii 1882, 1902, 1906, in general adaudandu-i-se elemente necesare (strane, amvonul pentru cor).

Foto 2                 Biserica Grecescu cu hramul Sf. Ioan Botezatorul

Ctitorie din 1868 a familiei de boieri Ion si Ioana Grecescu, care au ridicat si spitalul din apropiere, cunoscut sub acelasi nume. La realizarea proiectului, Carol I a angajat arhitectul capitalei, urmand ca biserica sa se ridice dupa stilul celei domnesti de la Curtea de Arges.

Pictura ( stil neoclasic) a fost facuta in 1872 de Gheorghe Tatarescu, pe cheltuiala lui Gh. Poenaru(1000 de galbeni austrieci), cand ctitorii nu mai erau in viata.

Biserica a fost sfintita in 1875, iar in 1884 a devenit catedrala ortodoxa a orasului.

Foto 3                   Biserica catolica

Severinul a fost locuit la inceput mai mult de straini, ponderea insemnata detinad-o germanii, austriecii si italienii, care isi facusera cartiere( si azi dainuind cartierul nemsesc in vestul orasului). Aici, cu sprijinul comunitatii si al lui Carol Davila ( ca intermediar la episcopia centrala) s-au construit biserica romano-catolica , scoala germana in anii 1887, scoala de fete " Institutul Sf. Ana" -1894 si doua societati corale.

Foto 4 Biserica domneasca din Cerneti cu hramul Sf. Treime

Ctitorie din 1660 a domnitorului Gheorghe Ghica, mare parte din lucrari revenindu-i lui Grigorie Ghica. Initial manastire inchinata celei de la Tismana, maitarziu, in 1821, a servit ca fortareata pandurilor lui Tudor Vladimirescu. In 1827 a fost restaurata si zugravita prin grija lui Stefan Jianu. Biserica are individualitate prin ansamblul arhitectonic, prin turnul clopotnitei cu aspect de cula. Aici s-au pastrat mai multe lucrari ale calugarului Ghenadie de la Tismana( desenator, caligraf, sculptor in lemn), dintre care, un autoportret reliefat si incadrat in zidul bisericii fiind cea mai veghe lucrare de acest gen din tara.

Foto Manastirea Vodita cu hramul Nasterea Maicii Domnului

Se afla la 17 km vest de Drobeta Turnu-Severin. Drumul pana la acest lacas se abate 1 km de la Dunare, pe Valea Voditei sau pe firul apei cu acelasi nume. Mai intai se vad ruinele vechii manastiri, pe verticala doar un portal d caramida prin al carui intrand se vede liber cerul. Este un insemn al primei manastiri medievale din Tara Romaneasca, ctitorie din 1370 a Sfantului calugar Nicodim si a lui Vladislav ( Vlaicu Voda). Recunoscuta ca autonoma, in scut timp a fost inzestrata cu mosii si venituri, devenind un puternic centru al ortodoxismului. Dar desele atacuri ale turcilor asupra cetatenilor de la Dunare au determinat mutarea centrului monahal, cu avere cu tot, la manastirea Tismana in 1493, Vodita ramanand sa functioneze ca metoh. A fost distrusa mai tarziu de catre turci, spre sfarsitul sec. XVII and manastirea ajunsese cetate pentru armata austriaca.

Lucrarile pentru renasterea Voditei au inceput dupa 1991, prin initiativa Fundatiei "Vodita". Multi enoriasi din judetele Mehedinti si Caras Severin au contribuit la ridicarea bisericii calugarilor, cum si pentru dotarea acestora. Biserica este construita din lemn, stil maramuresan, a fost pictata de Florica si Eugen Papici, catapeteasma, jilturile si alte obiecte de cult au fost sponsorizate de ROMTELECOM (director Priboi Cristian).

Este cea mai vizitatamanastire din Mehedinti, fireste in sprijinul unui memento al primei manastiri, dar si gratie pitorescului deschis spre lumina, ocrotit de muntele ce coboara pana langa firul apei cu limpede si linistita respiratie spre Dunare.

Foto6 Schitul Topolnitei cu hramul Sf. Ioan Botezatorul

Este singurul shit in fiinta din judetul Mehedinti. Se afla in comuna Izvorul Barzii, la 22 km. Nord de Tr. Severin, pe locul vechiului schit ridicat de calugarul Nicodim care, dupa ce a ctitorit manastirea Vodita, a continuat un plan pentru mai multe sfinte lacasuri in aceasta parte a Olteniei.

Mai tarziu, Shitul cu mosiile aferente a fost daruit de Matei Basarab capitanului de dorobanti Lupu Buliga Mehedinteanu pentru meritele sale de vitejie in luptele cu cazacii. Schitul, asa cum se vede astazi, a fost ridicat de acest boier in 1646. Pictura in stil bizantin a ramas in grija fiului sau, Curia. In 1860 biserica a fost restaurata, iar in 1927 Comisia Monumentelor a adaugat corpurile de chilii.

Dintre tote manastirile mehedintene, Shitul Topolnitei este cel mai departe de lumea dezlantuita, camuflat am zice, dar asezat in linistea unde respira trei trupuri de munti padurosi, unde nu se aud deat pasarile cerului si micul sipot cristalin al apei Topolnita. Drumul si asezarile satesti pana la acest loc mai aproape de Dumnezeu sunt, de asemenea, de un pitoresc traditional ce invita la popasuri.

Foto Manastirea Strehaia cu hramul Sf. Treime

Ctitorie ai boierilor Craiovesti ( sec. XV), dupa pisanie a fost rezidita de Matei Basarab in 1645, asa cum se vede astazi, cu ziduri de cetate impunatore care a si folosit ca fortareata strategica in vremuri de restriste. Dar particularitatea unica a acesmanastiri o constituie orientarea altarului spre sud. Traditia spune ca Mihai Viteazul ( o vreme banitor de Mehedinti cu sediul in Strehaia) ar fi asamblat biserica intr-o noapte, iar Matei Basarab a pastrat aceeasi orientare, alaturi, apre est, fiind ridicata cetatea de scaun a Baniei. O vreme manastirea a fost resedinta episcopiei din Strehaia. Constantin Brancoveanu a adaugat bisericii in 1693 un pridvor si usa de la intrare, sculptata in lemn de stejar. Peste pictura din 1645 s-a adaugat mai tarziu un strat de vopsea prin care transpare originalul, distingandu-se tabloul votiv al ctitorilor Matei Basarab si doamna sa, Elena, cum si tabloul unui grup de boieri Craiovesti.

Manastirea se afla in renovari, reluandu-si viata monahala dupa o intrerupere de 127 de ani. Ansamblul, format din biserica, beciurile palatului domnesc, fundatiile vechilor chilii, fantana cu foisor si zidul de incinta al cetatii medievale, dupa cum acestea s-au pastrat constituie un patrimoniu de mare valoare istorica.

Foto 8        Muzeul Parohial Eselnita

S-a construit in anii 1990-1996, gratie preotului paroh Sever Negrescu si a smeritilor donatori din comuna eselnita si din imprejurimi. Cuprinde bunuri de patrimoniu de exceptionala valoare, provenind de la vetrele fostelor sate si biserici inghitite de lacul de acumulare al hidrocentralei de-a lungul Defileului Dunarii: Tisovita, Ogradena, Plavisevita, Mraconia, Duhova,Eselnita. Manastirea Mraconia a fost ctitorita in 1453, poate de acelasi Nicodim, refacuta dupa 1800, de la aceasta se pastreaza usile imparatesti si o candela. Din colectia de icoane, doua se disting sui generis prin aparitia Dunarii in cadru. Unica si de puternic simbol este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, invesmantata in ie romaneasca si purtand in mana dreapta o floare de crin. Icoana provine de la biserica Ogradena si este datata in prima jumatate a sec. XVIII. Carti filigranate, manuscrise miniaturale, potire de argint, pisanii, un opait dacic si celelalte obiecte incarcate de vechime si de duhul apei au inspirat pe preotul muzeograf sa le stranga si sa le reaseze sub numele MUZEUL DIN APE.

Foto 9 Dunarea la Cazane-Manastirea din apa

Foto 10           Manastirea Gura Motrului cu hramul Cuvioasa Paraschiva

Se afla in comuna Butoiesti, la 62 km est de turnu -Severin si la 50 km vest de Craiova, asezata pe malulMotrului, la varsarea acestuia in Jiu. Initial a fost un schit atribuit aceluiasi Nicodim. Oficial se cunoste contributia unui logofat, Harvat, al lui Neagoe Basarab, care a fondat biserica in 1515. actuala manastire a fost ctitorita in 1653 de Preda Brancoveanu si pictata din dania lui Constantin Brancoveanu. Manastirea este inconjurata de un zid cu porti ferecate, elemente de fortificatie adaugate de Tudor Vladimirescu in 1821. alte refaceri au fost intreprinse in anii 1841-1853, gratie lui Eufrosin Poteca, filosoful iluminist exilat aici in 1830. Sfintind locul prin prezenta sa, manastirea a devenit un centru invatatura si spiritualitate emulativa. Se pastreaza aici o colectie de icoane pe lemn, carti vechi si obiecte de cult, multe provenind din donatia domnitorului Brancoveanu.

Foto 11         

Manastirea Sfanta Ana din Orsova cu hramul Adormirea Sfintei Ana

Exceptand manastirea Vodita care se constituie intr-o renastere, manastirea Sf. Ana de la Orsova este cea mai tanara din Oltenia. Ctitorie din1924 a cunoscutului ziarist Pamfil Seicaru, bucurandu-se astfel in fata bunului Dumnezeu pentru ca l-a ocrotit pe frontul de lupta, aici in dealul Orsovei, in razboiul din 1916. biserica a fost ridicata in 1939 si, cum nu a apucat sa fie sfintita, in fostul regim comunist a cunoscut o odisee vulgara, am spune, intreg complexul fiind transformat in spatiu de agrement ocazional.

Astazi, este un model de asezare monahala, manastirea are si o sala de muzeu dedicat ctitorului.

CUPRINS:

ARGUMENT

CAPITOLUL I

Judetul Mehedinti- prezentare generala.

CAPITOLUL II

Istoric..

CAPITOLUL III

Cetatea Severinului intre medieval si modern.

CAPITOLUL IV

Invatamant, cultura, sanatate..

CAPITOLULV

Rezevatii naturale si obiective turistice

CAPITOLUL VI

Asezaminte ale spiritualitatii crestine..

CUPRINS..

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

ARHIVE

1. Arhivele statului, Fondul Primaria Turnu-Severin
2. Arhivele Santierului naval Dr. Turnu -Sevein
3. Arhivele statului, Fondul Prefecturii Mehedinti

LUCRARI

Damianoff A. D: , Ridicarea economica a orasului Turnu-Severin, Tipografia Knoll, Turnu - Severin, 1833.

Pajura C-tin, Istoricul scoalei primare mehedintene, Turnu -Severin, 1940

Dictionar geografic si topografic al judetului Mehedinti, Turnu -Severin, 1947.

Davidescu Misu, Monumente medievale din Turnu-Severin, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969.

Iorga Nicolae, Drumuri si orase din Romania, Editia a II-a, Bucuresti

Istoria Bisericii Romanesti, Editura Ministerului de Culte, 1930.

Pacurariu Mircea, Istoria bisericii ortodoxe romane, vol. I, Bucuresti, 1980.

Parvan Vasile, Getica, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982.

Xenopol D.A. , Istoria romanilor din Dacia Traiana, Vol. I, Bucuresti, 1913.

Ieva Nicolae, Visan Ovidiu, Mehedinti -timp si istorie, Editura Hermes, Dr. Tr. Severin, 1992.

Slatineanu S. , Mehedintiul si Cetatea Severinului, Turnu -Severin, 1912.

Stefanescu Bazil, Dezideratele pentru inflorirea orasului Turnu-Severin, Turnu -Severin, 1896.

Bodin Stefan, Istoricul Liceului Traian din Turnu -Severin(1883-1903), Turnu-Severin, 1903.

Colectiv de autori, Localitatile judetului Mehedinti, Turnu-Severin, 1981.

XXX, Mehedinti, -Monografie, Turnu-Severin, 1981

XXX, Mehedinti- Istorie si cultura, Turnu -Severin, 1980.

13. Barcacacila Alexandru, Acte vechi si inedite, in " Arhivele Olteniei", 1924, nr.12, p. 139-142.