Arta japoneza

Arta japoneza

Dezvoltarea Japoniei a fost determinata de faptul ca ea a fost izolata de marile civilizatii, cu exceptia Chinei. Inca din secolele V si VI, cand ideile despre guvernare, literatura, diferitele ramuri ale artei si religia budista au patruns in forta in Japonia, influentele chineze au devenit foarte importante. Oricum, geniul japonez a adaugat tuturor acestor importuri propria trasatura nationala. De exemplu, in sculptura japoneza portretele au devenit curand mult mai semnificative decat erau in China.

Asediul castelului din Osaka, secolul XVII.

Artizanatul

Pictura japoneza era si ea complet diferita, deseori reprezentand scene de actiune violente, straine traditiilor chineze. Ascutimea simtului artistic japonez a afectat aproape toate laturile vietii japoneze, de la fastuosul ritual al servirii ceaiului pana la cel al aranjarii florilor. Gustul japonezilor pentru artizanatul miniatural s-a facut simtit chiar in articolele de zi cu zi, de exemplu in splendidele 'netsuke' sculptate (mici piroane cu care se prindeau diverse obiecte de cercevele).

In pictura, japonezii au preferat culorile plate dar izbitoare si contururile ferme, pline de vitalitate. Acestea puteau fi observate pe pergamente si paravane, niste piese de mobilier, printre putinele obiecte admise in interiorul auster al caminelor japoneze. Impodobite cu frunze aurite, efectul era si mai frapant.

Pentru occidentali, cele mai comune dar si cele mai admirate exemplare ale artei japoneze sunt gravurile colorate, produse dupa secolul al XVIII-lea. Acestea au fost create prin transferarea unei schite a artistului pe o bucata de lemn care, dupa ce a fost gravata si inscrisa, va reproduce exact acelasi desen de mai multe ori, conferindu-i astfel potentialul de a fi vizionata pe scara larga.

Reflectand valorile unei perioade de calm si liniste, a perioadei Tokugawa, in timpul careia viata la oras a inflorit si s-a creat o adevarata clasa mijlocie, gravurile reprezentau ilustratii inspirate din viata obisnuita, scene teatrale, intamplari sentimentale sau chiar amoroase. Clasa superioara japoneza a dispretuit acest gen de arta, considerand-o ieftina si populara. Insa o data ajunse in Occident, gravurile au avut o influenta majora asupra directiei ulterioare de dezvoltare a picturii europene si artisti ca Hokusai, impreuna cu multi alti mari maestri gravori, sunt astazi recunoscuti ca figuri proeminente in istoria artei.

Bibliografie

• Mitter, Partha. Arta indiana (Oxford: Oxford University Press, 2001, ISBN 0-19-284221-8)
• Harsha V. Dehejia, The Advaita of Art (Delhi: Motilal Banarsidass, 2000, ISBN 81-208-1389-8), p.97
• 'Difuzia artei clasice in antichitate' de John Boardman (Princeton University Press, 1994)

Orientul Indepartat

este un termen impropriu folosit deseori pentru denumirea Asiei Rasaritene si de Sud-Est, uneori incluzand si teritoriile extrem rasaritene ale Rusiei (asa-numitul Orientul Indepartat Rus) si cele ale regiunii apusene ale Oceanului Pacific.Astfel prin Orientul Indepartat se poate intelege o zona care cuprinde din punct de vedere geografic si cultural nord-estul extrem al Rusiei, zona de coasta a Chinei, Taiwanul, Japonia, Coreea de Sud si Coreea de Nord, Filipinele si Vietnamul. Poate cuprinde si statele din Asia de Sud-Est: Cambogia, Malaesia, Myanmar, Tailanda si Indonezia.Aceasta denumire a aparut in perioada coloniala a Imperiului Britanic pentru definirea teritoriilor aflate la est de India Britanica. In perioada de dinaintea izbucnirii primului razboi mondial, prin 'Orientul Apropiat' se intelegea zona aflata in apropierea Imperiului Otoman, prin 'Orientul Mijlociu' era denumita Asia de Sud si Asia Centrala, iar 'Orientul Indepartat' desemna tarile de-a lungul coastei vestice a Oceanului Pacific. Si in alte limbi europene exista termeni analogi: in franceza: 'Extrême-Orient', in germana: 'Ferner Osten', in italiana: 'Estremo oriente', (in olandeza: 'Verre Oosten', etc.'Orientul Indepartat' evoca o realitate geografica, dar si culturala, care adauga marii distante fata de Europa si exotismul. Astfel, Australia si Noua Zeelanda nu sunt considerate ca parte a 'Orientului Indepartat', desi se afla plasata mai la rasarit decat China, de exemplu, pentru ca au o cultura predominant europeana.