Art nouveau

Art nouveau

Art nouveau este poate primul mare exemplu al faptului ca postmodernismul in artele vizuale este tocmai arta abstract simetrica de aici. Eclectismul acestui curent este acelasi cu eclectismul pretins de acesta in arhitectura. Fireste ca arta pop nu se refera la modul in care consumismul sau kitsch-ul poate fi incorporat in arta, insa art nouveau vizeaza acest tip de eclectism ce se desfasoara intre kitsch-ul ca atare realizat de atunci in forma sa moderna, si o arta mistica de genul celei a lui Gaudi. In fapt nici macar nu se incearca o definire a structurilor intrinseci ale curentului, ci se cauta niste coordonate temporale; asa cum postmodernismul se doreste a fi un post- modernism, la fel si art nouveau a fost o arta noua.

Cel mai important lucru a fost decoratia care s-a realizat si in pictura si in arhitectura. Cand nu exista decoratie atunci de obicei este tematica erotica pronuntata, dar realizata in tehnica expresionista. Rolul psihanalizei si a momentului ei istoric este unul esential pentru acest caz. Un alt element important este stilizarea industriala datorata aparitiei elementului in serie. Insa atunci cand produsul in serie nu ajunge la rigiditatea si dezumanizarea la care s-a ajuns dupa momentul Bauhaus, ci el incearca sa stilizeze formele baroc, fireste ca ajunge intr-o stare de oboseala vadita. Supletea stilului 1900 reprezinta importanta crescanda a tinerilor in viata sociala fata de caracterul rubensian, masiv al formelor baroce, ce au o aura adulterina, reprezentand varsta anilor 40 ai omului.

Este foarte clar ca inflatia de curbe si volute ale barocului nu putea sa reziste produsului in serie. Dar ruptura nu a fost una decisiva, ci una progresiva, iar acest lucru a fost benefic pentru emanciparea spiritului modern. Poate ca aparitia presupusului postmodernism in arhitectura nu este decat o confirmare a stilului 1900 de care uneori se deosebeste numai datorita materialelor noi. Caci eclectismul postmodernismului in general este un eclectism al modernismului insusi, dupa cum am mai spus.

Art nouveau prezinta o anumita dezinvoltura, o nonsalanta fata de ordine si rigiditate. Totul este jucaus. De la bucatile de gresie sparte neregulat si ajustate simplu, pana la liniile simple ce fac din cladiri niste desene materiale, tridimensionale, totul lasa impresia curgerii naturale. Exista un fel de voiosie simpla ce nu se impaca cu bosumflarea orgolioasa a barocului. De aceea stilul arhitectural art nouveau mai prinde si astazi, iar revistele de amenajari interioare arata multe astfel de situatii.

3.Minbarul sau amvonul se afla intotdeauna in dreapta mihrabului si reprezinta o scara de lungime variabila, cu sau fara balustrada, ducand catre o platforma acoperita de o minicupola sculptata intr-o forma atractiva. Originile minbarului se gasesc in micul set de trepte care a fost introdus in casa lui Mahomed din Medina, atunci cand urmasii sai au crescut in numar, pentru a-i asigura astfel profetului pozitia superioara, deasupra capetelor celorlalti. Imamul care conduce rugaciunea va rosti oratia khutba tot din minbar. Cel care rosteste de regula rugaciunea va sta cu o treapta mai jos de platforma superioara, simbolic rezervata profetului. Minbarul a fost folosit in trecut si ca loc de incoronare (in sensul de inaugurare a unui nou calif).

4.Dikka - o platforma de lemn ca o tribuna asezata pe aceeasi linie cu mihrabul avand propriile trpte de unde cei care raspund la rugaciune (quadi) repeta dupa imam avand astfel rolul de a transmite pasaje din rugaciune unui grup mai mare de credinciosi.

5.Kursi este pupitrul pe care se aseaza Coranul, de unde citesc si recita cei care raspund la rugaciune; de obicei este asezat langa dikka.

6.Maxura - a fost mai intai un loc special amenajat pentru siguranta imamului, care in primele secole ale islamului avea si functia de calif, si care era deseori in pericol de a fi asasinat. La inceput ea arata ca o platforma ridicata cu paravana protectoare din lemn. Ea se prezinta ca o loja, avand uneori intrare proprie si satisface dubla functie de a asigura conducatorului securitatea personala si de al plasa in mijlocul alaiului sau.

7.Bazinul di curtea moscheii, cu sau fara fantana, poate servi la efectuarea ablutiunilor ritualice dinaintea rugaciunilor, dar poate sa fie pur decorativ. Fantanile sunt deseori reprezentate prin dizaineuri inventive, in forma de domuri sau acoperis-pavilion.

8.Minaretul. Scopul original al turnului era sa asigure faptul ca vocea muezinului strigand chemarea la rugaciune (adhan) putea fi auzita la distanta maxima. Originea minaretului ca forma arhitecturala se poate baza pe una sau un amalgam de surse variind de la turnurile simbolice de foc ale zoroastrienilor la foisoarele romane, farurile de coasta sau turnuri de biserica.

9.Portalul. O caracteristica generala a arhitecturii musulmane o constituie mascarea, ascunderea interiorului unei constructii de vederea exterioara, de aceea moscheia este aproape invariabil imprejmuita de ziduri inalte. Poarta unei moschei are o putere de importanta psihologica ce este intensificata de somptuozitatea ornamentala vrand parca sa aduca un omagiu prezentei lui Alah.

Moscheia Sf. Sofia (Hagia Sophia)

Recunoscuta ca veche catedrala bizantina, este cea mai renumita biserica crestina din Istanbul. Prima biserica a fost construita intre 325-360 AD.Lucrarile au inceput in timpul lui Costantin si au fost terminate de fiul sau Constantius (337-361 AD). Fiind cea mai mareata biserica impriala din oras era cunoscuta sub numele de Megalo Eclesia. Numele de Hagia Sophia ("intelepciune sacra") a fost adoptat in sec. al V-lea, si sub acest nume a fost cunoscuta in timpul erei bizantine fiind apoi corupt in timpul imperiului otoman in Ayasofya.

Prima biserica se presupune a fi aratat ca o bazilica cu ziduri de piatra si cu acoperis de cherestea. {i-a deschis portile catre rugaciune, fiind inaugurata cu mare ceremonie pe 15 oct. 360 AD. Afost arsa din temelii in timpul unei insurectii di sec. al V-lea de populatia revoltata impotriva exilarii lui Arcadius de catre episcopul Constantinopolului Johannes Krysostomos. Insurectia a avut loc pe 20 iunie 404.

Theodosiu al II-lea (408-450 AD) l-a desemnat pe arhitectul Ruofinos sa reconstruiasca biserica care a fost redeschisa pe 8 oct. 415. Nici de aceasta data nu a durat mult, al doilea incendiu survenind in timpul insurectiei lui Nika pe 13 ian. 532 AD. Urme ale constructiei existente atunci pot fi si astazi vazute pe dinafara zidului de vest al actualei biserici.Au fost descoperite intimpul sapaturilor din 1935, la o adancime de 2 m.

Justinian a ordonat apoi cladire

In pictura, prin Klimt, stilul 1900 reuseste sa redea volumul prin simpla diferenta de textura decorativa. Planurile nu comporta nici perspectiva aeriana, nici lumini si umbre, si totusi unele dau impresia ca vin din fata si ca altele se duc mai in spate. Poate ca imaginatia forteaza o astfel de diferentiere contracarand paradoxul suprafetei prin care planurile sunt redate decorativ. Apoi drapajul urmeaza linii simple si elastice si nu unele modulate, care sa redea realitatea. El se adapteaza la aceste linii si uneori este intrerupt brusc de ele, ceea ce creeaza iluzia cubista a desfasurarii unei alte realitati in realitatea data, adica a imbinarii obiectelor. Cubismul va imprumuta chiar si anumite reflexe decorative, deci se poate spune ca un Klimt il anticipeaza. De altfel, un mare adept al cubismului Le Corbusier va fi facut art nouveau inainte sa devina purist cu toate ca apoi s-a intors la 180 impotriva decoratiei.