Centrele importante se muta la Roma, (orasul papilor, ia locul Florentei prin efervescenta spirituala) si Venetia. La Roma -papii ofereau comenzi si generau selectia marilor talente; +arheologia; +biblioteci si cenacluri umaniste. La Venetia - se refugiu umanisti si artisti din Bizant; +comanda artistica; +pitorescul orasului. Dezvoltarea muzicii vocale si instrumentale si a literaturii sporesc dragostea de viata, placerea spectacolului.

Cinquecento este secolul apogeului Renasterii, al aparitiei Manierismului si Barocului, al Reformei si Contrareformei, al Conciliului de la Trento, al razboaielor si al marilor vanitati ale papilor si ale familiilor ce dominau diverse zone italiene. Giorgio Vasari (1511 - 1574), primul istoric de arta si teoretician al artei, descrie viata artistica a Italiei.

Multiplele centre umaniste si scoli artistice si explozia talentelor din Quattrocento, sunt inlocuite de cele patru mari personalitati: Leonardo, Michelangelo, Rafael si Tizian.

Ambianta artistica romana

Sfarsitul epocii Quattrocento si primii ani din Cinquecento sunt dominate de personalitatile lui Leonardo si Michelangelo. Dupa inceputul pontificatului lui Iuliu al II-lea (1503), Roma devine cel mai important centru al artei si arhitecturii renascentiste. La curtea papala lucreaza, intre altii, Bramante, Michelangelo si Raffael. Nascut la Urbino si format in atelierul lui Perugino, Rafael ajunge si el la Roma in 1508, atunci cand Michelangelo incepea lucrarile la Capela Sixtina.

Donato Bramante (1444 - 1514)

s-a format ca pictor sub influenta lui Mantegna si a lui Piero della Francesca. A respectat traditia raporturilor armonioase a arhitecturii cu omul

Pentru Vatican a realizat Curtea Belvedere si planul Catedralei San Pietro.

Capodopera:
Tempietto din San Pietro in Montorio, destinata a comemora locul in care sfantul Petru suferise Martiriul. Dimensiunile mici si planul circular dau cladirii forma unui tambur cilindric. Se inalta pe doua nivele incoronate de o cupola cu lanterna. La primul nivel, peristilul din coloane toscane sustine un antablament. Baza: trei trepte (ca stilobatul templelor antice) evazate discret in jurul coloanelor; atticul[1] cu balustrada si balustri, apoi nivelul cupolei si varful ei impodobit, realizeaza o armonie din care nu lipseste numarul de aur.

Fig. 1. Bramante. San Pietro in Montorio. Planul parcului de la Vatican. Planul initial al Bazilicii San Pietro din Roma.

Pentru planul parcului din fata palatului papal, introduce noul principiu al scarilor exterioare monumentale cu rampe duble (circulatia se face don doua directii intre doua nivele diferite).

Planul Catedralei prelucreaza planul bizantin in forma de cruce greaca inscrisa adaugand si abside la capetele bratelor crucii.

Leonardo Da Vinci (1452-1519)

Este primul printre titanii Renasterii de apogeu, nu numai un artist complex, ci si inventator, spirit cercetator. Opera lui aduce principii noi, fundamentale: structura compozitionala de tip piramidal, principiul clarobscurului, sfumatto. Sarpanta[2] geometrica leaga formele prin simetria fata de axul median, iar sugerarea spatiului fizic este realizata in acord cu legea gravitatiei.

Sfumatto se refera la tehnica de gradare foarte nuantata a valorilor cromatice de inchis deschis aplicate in tuse fine, diluate, aproape punctiforme. Rezultatul era o forma 'fara linii sau delimitari, in maniera fumului sau a unei imagini nefocalizate.', cum spunea Leonardo insusi, forme ale caror contururi se dizolvau in anvelopa de aer din jur, lasand aparenta comunicarii, legaturii dintre ele. In viziunea lui Leonardo, lumina este incorporata masei de culoare, este absorbita ori reflectata.

Conceptul de spatiu plastic[3], oferit de pictura lui Leonardo, este sinteza experientelor din Quattrocento florentin si umbrian. Frumusetea proportiilor, de maxim interes pentru Leonardo, ca si studiul anatomiei umane, au fost experiente trecute de el prin "numarul de aur" . Cercetarea naturii, insotita de schite si crochiuri, desenul minutios analitic au completat experientele activitatii sale prodigioase in cadrul picturii, arhitecturii, sculpturii, gravurii, muzicii si ingineriei, ca si studiile sale de teorie si estetica. Alte studii ramase de la el: botanica, mecanica, psihologie, filosofie, astronomie = peste 700 studii in manuscris; viziunea artistica asupra universului ce caracterizeaza personalitatea lui Leonardo a rezultat din memoria lui vizuala, din spiritul de observatie foarte ascutit, stimulate in permanenta de stradania de a-si explica ceea ce vedea.

Printre primele lucrari (avea 17 ani): Buna Vestire: inocenta si puritatea Fecioarei, frumusete chip, expresia vietii, misterul. Idealul botticellian e completat de Leonardo cu elaborarea tipului uman feminin tandru si enigmatic.

Fig. Leonardo da Vinci. Madona Printre stanci

Madona printre stanci (Luvru, replica la Londra) - evidentiaza clar-obscurul si tehnica sfumatto, armonia interioara a personajelor, modul de a elabora perspectiva. Compozitia piramidala, expresia de implinita cunoastere si experienta a vietii si artei se intrunesc in idealul uman si artistic leonardesc. Chipul si atitudinea Fecioarei definesc linistea fiintei superioare, care isi depaseste destinul uman si isi controleaza faptele, cu intelepciune, liniste si autoritate senina. Gesturile si privirile leaga grupul de personaje intre ele dar si cu privitorul.

Fig. Leonardo da Vinci. Cina cea de Taina. Biserica Santa Maria delle Grazie, Milano

Cina cea de taina -Milano, bis. Santa Maria delle Grazie - compozitie, perspectiva, psihologie. Compozitia este imaginata intr-un spatiu construit cu rigoare matematica, conform perspectivei geometrice formulata de Uccello. In axul median vertical silueta lui Hristos, in dreapta si in stanga lui fiind grupati simetric cei 12 apostoli in 4 grupuri de cate 3. Fata de orizontala subliniata in prim-plan, care situeaza personajele la acelasi nivel in fata mesei, liniile de fuga ale incaperii stabilesc un spatiu tridimensional profund. Chipurile apostolilor, prezinta 12 ipostaze temperamentale si de conduita morala. Fiecare personaj este caracterizat psihologic prin reactia (prin gest, mimica, pozitia corpului, atitudine) surprinsa de artist in momentul precis in care apostolii sunt anuntati Hristos ca unul dintre ei il va trada.

Mona Lisa del Giocondo Lucrat intre 1503- 1507 luat cu el in Franta, acum aflat la Luvru.- clar-obscurul, peisaj, monumentalitate; reflecta imaginea-sinteza de "homo universalis". Prototipul fiintei imprevizibile in reactii si in conduita morala; ochii inteligenti care evalueaza critic relatiile din jur, privirea, invaluitoare si seducatoare, surasul fiintei ermetice, care nu se dezvaluie niciodata cu sinceritate, definesc inteleptul atotstiutor, fiinta superioara prin cunoastere, un alter ego al personalitatii lui Leonardo. Mainile sunt mangaietoare, calde, tandre, au expresia nobila a frumusetii spiritului, a iubirii materne si a feminitatii ocrotitoare.

Revenit la Florenta picteaza Fecioara, Pruncul si Sf. Ana (Luvru, intrupare a starii de gratie, sublimul concretizat in prezenta materna a Sf. Ana si imaginea angelica a Fecioarei Maria) si fresca Batalia de la Anghiari (1503, Palazzo Vecchio, compozitie deteriorata ulterior). Dupa o scurta intoarcere la Milano si un popas la Mantova, unde deseneaza portretul Isabellei d'Este, renunta si la invitatia de a ramane la Roma, in preajma papei Leon X.

Fig. Leonardo da Vinci. Mona Lisa (Gioconda). Muzeul Luvru, Paris. Ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Restaurat in mai multe randuri. Analizele cu raze Röntgen au revelat inca trei straturi de pictura sub cel vizibil.

Furat in 1911, a revenit la Luvru dupa 2 ani.

A suportat doua atentate: in 1956, atacat cu o solutie acida ce i-a afectat partea inferioara, iar cateva luni mai tarziu un vizitator a aruncat in el o piatra. In prezent se afla protejat sub o sticla incasabila.

Este tabloul pe care il ia cu el atunci cand pleaca in Franta, la invitatia regelui Francisc I. In 1517 se instaleaza in apropiere de Amboise, la Castelul Clos-Lucé, ca inginer al regelui, intocmind planuri de arhitectura, organizeazand festivitati. Picteaza aici, inainte de a muri, Ioan Botezatorul (Luvru).

Este mostenitorul tuturor aspiratiilor artistice ale epocii lui Lorenzo Magnificul si al intregii estetici florentine din Quattrocento, Gandirea si experientele sale plastice au marcat un imens pas inainte fata de estetica si idealurile artistice ale contemporanilor sai

Sarpanta geometrica articuleaza formele sub rigorile simetriei fata de axul median, iar sugerarea spatiului fizic este realizata in acord cu legea gravitatiei.

Conceptul de spatiu plastic, creat in pictura lui Leonardo, este o sinteza a experientelor din Quattrocento florentin si umbrian: procedeele spatiului monocular de la Uccello - perspectivat geometric - si ale spatiului biocular de la Piero della Francesca.

Fig. Leonardo da Vinci. Fecioara, Pruncul si Sfanta Ana

Frumusetea proportiilor, zona de maxim interes pentru Leonardo, ca si domeniul de studiu al anatomiei umane, au fost experiente trecute prin "numarul de aur".

Cercetarea naturii, insotita de schite si crochiuri, desenul sau minutios analitic au completat experientele activitatii prodigioase in cadrul picturii, arhitecturii, sculpturii, gravurii, muzicii si ingineriei, ca si studiile sale de teorie si estetica, finalizate in cele 7000 de manuscrise pastrate de la el.

Fig. Leonardo da Vinci. Ioan Botezatorul.

Michelangelo (1475-1564)

Epoca tineretii lui Michelangelo este epoca Umanismului renascentist, a afirmarii rationamentului logic ca lege universal valabila, a recunoasterii fortei personalitatii umane, a armonizarii fiintei cu sine si cu lumea. Cinquecento este in acelasi timp Renastere, Manierism si aparitie a stilului Baroc, epoca a contradictiilor si antitezelor, a Reformei si Contrareformei, a Conciliului de la Trento, a razboaielor si a marilor vanitati.

A ucenicit de copil in atelierul lui Ghirlandajo. A crescut in ambianta benefica a culturii din Quattrocento si a anturajului familiei de Medici. A invatat sculptura tot la curtea Medici, unde se faceau studii dupa antici. Vasari considera definitorie in conceptia de mai tarziu a lui Michelangelo pasiunea pentru antichitatile din colectia mediceeana. Portile Baptisteriului din Florenta, sculpturile lui Donatello si ale intregii scoli de sculptura florentine, au marcat formatia lui artistica si viitoarea sa activitate de creatie. Nu a ramas nici el insensibil la doctrina severa si grava a lui Savonarola.

Sculptura

Reliefuri din marmura ca Madonna della Scala ori Fecioara cu pruncul (tondo) dau masura viziunii grandioase a sculptorului chiar in lucrari de mici dimensiuni.

Fig. Michelangelo. Madonna della Scala.

Pietà[5], prima sa capodopera (avea 21 de ani), realizata pentru catedrala San Pietro din Roma. In timp, va relua tema in diverse variante: Pietà Palestrina (Galleria dell'Accademia, din Florenta) si Pietà Rondanini (aflat in castelul Sforzi), Pieta Bandini (Florenta), creata pentru propriul lui mormant.

Fig. Michelangelo. Pieta de la Roma

Diferenta dintre Pieta de la Roma si Pieta Bandini (una dintre ultimele lucrari ale artistului, pe care a gandit-o, probabil, pentru propriul lui mormant, este diferenta dintre viziunea artistica din tineretea lui Michelangelo, senina in expresie, minutioasa in prelucrarea marmurei slefuite, laborioasa in compozitia artistica in structura piramidala, si viziunea dramatica de la sfarsitul vietii, impinsa spre tragic si patetic, cu suprafata lucrarii rugoasa, lasand sa se vada loviturile de dalta (aplicand o tehnica devenita moderna, pe care el a numit-o non-finita.

Proiect: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Marile Descoperiri Geografice

Fig. Michelangelo. Pieta Bandini. Lucrarea mai poarta inca, vizibile, urmele incercarii lui Michelangelo de a o distruge, probabil nemultumit de rezultatul procesului lui de creatie.

In 1501, cand se intoarce la Florenta, incepe sa lucreze la David: fiinta desavarsita; expresie a tineretii artistului, a apogeului Renasterii, dar si a mandriei orasului. Armonia deplina intre frumusetea fizica si cea spirituala comunica peste veacuri expresia suverana a omului care isi domina destinul prin linistea si increderea absoluta in fortele proprii.

Fig. Michelangelo. David.

Fig. Michelangelo. Mormantul Papei Iuliu al II-lea.

Primind alte comenzi de la Papa, Michelangelo nu a ajuns sa definitiveze proiectul mormantului care ar fi trebuit sa aiba 47 de statui. In afara acestui perete (aflat in biserica San Piero in Vincoli, Roma) care are statuia lui Moise in centru, flancat de Rachela si Leah, Michelangelo a mai realizat statui de sclavi, dintre care cele doua terminate aflate la muzeul Luvru, Sclav murind si Sclav rebel (numit si Sclav incercand sa se elibereze)

Fig. Michelangelo. Sclav rebel.

Statuie creata pentru Mormantul Papei Iuliu al II-lea.

Fig. Michelangelo. Mormantul Papei Iuliu al II-lea.

Statuie creata pentru Mormantul Papei Iuliu al II-lea.

Al doilea mare ansamblu este cel destinat mormintelor Medici aflate in Capela Medici din Florenta, pentru care a realizat si proiectul de arhitectura si cele doua grupuri celebre de statui asezate pe doi pereti opusi.

Fig. Capela Medici, Florenta. Mormantul lui  Giuliano de Medici. Alegoriile Ziua si Noaptea, in dreapta si stanga, sub statuia lui Giuliano.

Urmand genul substantivelor din limba italiana, Ziua este personaj masculin si Noaptea feminin. Ele sunt asezate pe capacul mormantului, arcuit si impodobit cu motive in spirala care anunta formele decorative ale Barocului, ca si trupurile contorsionate, incordate energic, pentru a pune in evidenta musculatura. Pentru a intari alegoria cu un simbol, sub genunchiul flexat al personajului Noaptea, este o bufnita.

Fig. Michelangelo. Capela Medici, Florenta. Mormantul lui  Lorenzo Medici, cu alegoriile Aurora si Amurgul

Pictura lui Michelangelo

Cuprinde diverse opere cu tema religioasa, printre care Sfanta Familie (Uffizi), compusa in tondo, picturi profane ca Batalia de la Cascina, raspuns la Batalia de la Anghiari de Leonardo da Vinci, Leda si Lebada, cele mai mari realizari fiind insa frescele de la Capela Sixtina din Vatican. Pictura lui este expresia sintezei Scolii florentine. Forta desenului si constructia formei, luminozitatea cristalina si valoarea culorii, stau probe ale conceptiei de desen, forma si spatiu din intreaga scoala florentina a secolelor anterioare.

Fig. Michelangelo. Sfanta Familie, pictura cunoscuta si sub numele de Tondo-ul Doni.

Frescele Capelei Sixtine de la Vatican sunt, de fapt, alcatuite din doua ansambluri diferite.

1. Frescele de pe bolta Capelei Sixtine (1508 - 1512). Tema panourilor centrale este ciclul Genezei (din Vechiul Testament): Facerea lumii: Despartirea luminii de intuneric (Crearea Soarelui si a Lunii), Crearea lui Adam, Crearea Evei, Pacatul originar, Alungarea din Rai, Potopul.

Fig. Michelangelo. Bolta Capelei Sixtine si scena "Crearea lui Adam". Roma, Palatul Vatican, Capela Sixtina.

Scenele de pe axul boltii sunt incadrate de Profeti (ex: Profetul Ieremia, Profetul Daniil) Sibile; (ex: Sibila Libica, Sibila din Delfi) si de alte noua panouri cu cate doi Ignudi - nuduri de tineri simbolizand forta - care sustin cate un scut din bronz, trupuri concepute in indraznete raccourci- uri

Fig. Michelangelo. Bolta Capelei Sixtine. Profetul Ieremia si Sibila Delfica.

Fig. Michelangelo. Bolta Capelei Sixtine. Scena "Dumnezeu separa apele de uscat" incadrata de Ignudi

Toate scenele, profetii si sibilele, sunt amplasate intr-un ansamblu de decoratii arhitecturale (cornise, pilastri, nise, lunete, piedestale, scuturi din bronz) create de Michelangelo in tehnica trompe l'oil (iluzionism).

2. Peretele Capelei Sixtine (1536 - 1541): scena Judecata de Apoi - viziune zguduitoare si patetica a intalnirii finale a omenirii cu Hristos Judecator. Damnatii, fiinte cutremurate de oroare si spaima se rostogolesc in suvoaie de trupuri concepute in indraznete raccourci- uri. Executia acestui ansamblu este despartita de doua decenii de crearea ansamblului de pe Bolta Capelei Sixtine iar conceptia lor difera esential, Judecata fiind o compozitie unitara, dinamica, cu semnificatii profund dramatice.

Fig. Michelangelo. Capela Sixtina. Judecata de Apoi.

Arhitectura creata de Michelangelo

Reorganizarea planului catedralei San Pietro din Roma careia ii impune unitatea si continuitatea spatiului, ii confera soliditate pentru structura de rezistenta, Michelangelo preluand santierul dupa moartea lui Bramante (1514).

Fig. Planul Catedralei San Pietro, Roma. Propunerea lui Bramante (stanga imaginii) si propunerea lui Michelangelo (dreapta).

Michelangelo simplifica planul, dand mai multa claritate si fluiditate spatiilor interioare si ofera intregii constructii suprafete mai consistente de reazem pe sol.

Fig. Michelangelo. Cupola centrala a Catedralei San Pietro, Roma

La conceptia cupolei catedralei San Pietro, porneste de la modelul cupolei realizate la Florenta de Brunelleschi pentru catedrala Santa Maria del Fiore: un tambur inalt pe care sunt sustinute nervuri de piatra ce leaga intre ele doua cupole concentrice, incununate de o lanterna.

Tot la Roma realizeaza proiectul Palatului Farnese si amenajarea Pietei Capitoliului. Pe Capitoliu aduce statui antice (Marc Aureliu, Minerva . ), remodeleaza Palatul Senatorilor, proiecteaza cladirile de pe laturi, pavimentul, portile, dand unitate si monumentalitate si coerenta artistica intregului ansamblu al pietei, in spiritul nou al marilor dimensiuni si al fanteziei, impunand viziunea grandioasa si libertatea absoluta de conceptie.

Fig. Michelangelo. Piata Capitoliului, Roma

Fig. Michelangelo. Capela Medici, Florenta.

Fig. Michelangelo. Biblioteca Laurenziana. Vestibulul.

La Florenta, a proiectat: Cappella Medici (1534), unde a amplasat ansamblurile sculpturale funerare ale lui Lorenzo si Giuliano de Medici; Biblioteca Laurentiana - integrata ansamblului bisericii San Lorenzo. Scarile din vestibul, elementele decorative ale cochiliei, pilastrii colosali, liniile curbe anunta formele barocului.

Esentialmente sculptor, Michelangelo a marcat cu o viziune sculpturala si creatia lui din pictura si pe cea din arhitectura. La finalul pictarii frescelor Capelei Sixtine, a semnat demonstrativ: Michelangelo sculptor.

Creatia impregnata de dramatic a maturitatii, marile incertitudini si hartuiri, rautatea, invidia si micimea semenilor il devoreaza. Viziunea artistica evolueaza de la formele de expresie senina din operele de tinerete (vezi Pieta de la Roma), la formele torsionate, asimetrice si excentrice ale starii conflictuale care creste pana la patetic, in creatia de la sfarsitul vietii. Eroii sai inseamna, in primul rand, viata, cu toate exaltarile, trairile si contradictiile ei, pasiune, dramatism si lupta.

In perioada tineretii, suprafata marmurei era slefuita pana marmura devenea translucida. La maturitate adopta tehnica non finito, cioplirea abrupta, aspra, suprafata neslefuita.

Forma incarcata de umbre si lumini, contorsionata, agitata, voluta utilizata in decoratia arhitecturala, ca si dimensiunile mari, constructia volumelor, fantezia si efectele de trompe l'oeil au creat modele pentru arta barocului si au impus, pentru stilul baroc. viziunea grandioasa. In pictura, spatiul plastic este determinat de tehnicile raccourci-ului si trompe l'oeil-ului. Efectele anularii legilor gravitatiei sugereaza spatiul infinit.

Structura multiaxiala a compozitiei, asimetria operelor, non-finitul au deschis drumul sculpturii moderne.

Fig. Michelangelo. Capela Medici, Florenta. Mormantul lui Giuliano de Medici.

Tehnica non finito aplicata de artist pentru capul statuii alegorice Ziua.

RAFAEL SANZIO (1483-1520)

In Cinquecento, Urbino va darui picturii, prin geniul lui Rafael, sentimentul masurii si implinirea idealului de frumos.

Incepe sa picteze la Urbino si apoi, la Florenta, studiaza dupa maestrii din Quattrocento si operele lui Leonardo si Michelangelo. In 1508 ajunge la Roma, Papa Iuliu al II-lea il invita sa decoreze cu fresce palatul Vatican. Capodoperele se succed si ii uimesc pe contemporani.

Problematizarea operei lui Rafael poate fi urmarita in cateva grupuri mari de capodopere:

madone : Madona Sixtina (Dresda) si La belle jardinière (Luvru) sunt considerate sinteze ale idealului rafaelian de feminitate si maternitate.

Fig. Rafael. Madona Sixtina, Dresda.

Madona Sixtina a fost conceputa de Rafael ca o aparitie vizionara. Desfasurata pe verticala, compozitia marcheaza in axul median vertical al panzei prezenta Fecioarei cu pruncul. Simetric, in dreapta si in stanga personajului central, sunt situati Sf. Sixt si Sf. Ecaterina.

Compozitia, in ansamblul ei, este chintesenta a structurii clasice renascentiste, a echilibrului stabil marcat prin forma piramidala, formula perfectionata de Leonardo in Madona printre stanci, Fecioara, Pruncul si Sf. Ana si chiar in portretul Monei Lisa.

Rafael anunta discret si influenta lui Michelangelo si viitoarea solutie a structurilor baroce prin interventia planului oblic de nori din partea inferioara a lucrarii.

Cromatic, paleta include tonuri primare, ca si alte lucrari ale lui Rafael; intensitatile cromatice ale tonurilor reci si calde sunt echilibrate cantitativ.

Interesul este concentrat si dirijat cu atentie asupra chipului Fecioarei, in special spre privirea miraculos de vie care exprima in acelasi timp dragoste materna si sacrificiu.

Fig. Rafael. Madonna della seddia, Madonna dell Granduca, La belle jardiniere

2. portrete: portretele, individuale sau de grup, pictate de Rafael fixeaza tipologii, fizionomii si categorii sociale: splendoarea negrurilor catifelate si bogate, griurile usoare, fluide, privirea patrunzatoare.

Fig. Rafael. Poetul Agnolo Doni.                      Fig. Rafael. La Donna Velata.                                 Fig. Rafael. Baldassare Castiglione

Prin portretul de grup al papei Leon al X-lea cu doi cardinali, Rafael se situeaza alaturi de colorismul somptuos al picturii lui Tizian.

Fig. Rafael. Papa Leon al X-lea cu doi cardinali.

Fig. Rafael. Portretul papei Iuliu al II-lea

Personalitate foarte puternica, fire autoritara, Papa Iuliu al II-lea este caracterizat de Rafael cu mare maiestrie prin privirea concentrata, de om hotarat, prin nervozitatea degetelor subtiri care strang bratul fotoliului. Fundalul plat, foarte intunecat, scoate in evidenta somptuozitatea rosului, pretiozitatea auriului si mai ales chipul in care lumina puternica si umbra (efectele de clar-obscur) modeleaza sculptural musculatura si osatura fetei punand in evidenta expresia chipului. Lipsit de orice accesorii in afara capetelor aurite ale montantilor fotoliului si a inelelor si batistei, portretul devine sobru, de un rafinament aparte, in acord cu personalitatea papei pentru care au lucrat, Bramante, Rafael, Michelangelo si multi alti mari artisti ai timpului.

Rafael. Parnasul. Stanza della Signatura, Vatican.

3. Frescele de la Vatican: Compozitii ample, cu personaje numeroase si cu subiecte cu valoare alegorica. Cele mai importante sunt frescele din Stanza della Signatura , cu cele patru alegorii: a teologiei (Disputa Sfintei Euharistii), a artei (Parnasul), a justitiei (Jurisprudentia), cea mai valoroasa fiind alegoria gandirii filozofice (Scoala din Atena), caracterizata prin deosebita armonie a desenului, rafinamentul compozitiei. Ele sunt demonstratia stiintei pictorului de stapanire a spatiilor monumentale.

Rafael. Disputa. Stanza della Signatura, Vatican.

Rafael. Scoala din Atena. Stanza della Signatura, Vatican.

Scoala din Atena prezinta o ampla imagine asupra conceptiei despre scolile filosofice ale antichitatii grecesti. In centrul compozitional se afla Platon si Aristotel, filosofi greci adepti ai spiritului si, respectiv, materiei. In afara filosofilor antici, sunt pictate si personaje contemporane, umanisti, filosofi, printre care si Rafael insusi.

Rafael. Incendiul din Borgo. Stanza dell Heliodor, Vatican.

In afara bibliotecii si logiilor palatului, Rafael a decorat si "Camera lui Eliodor", consacrata personalitatii papei Iuliu al II-lea, unde fresca "Incendiul din Borgo" denota o schimbare de viziune artistica sub influenta fortei plastice, patetismului, dinamismului compozitiilor lui Michelangelo de la Capela Sixtina. Fresca a ramas neterminata la moartea artistului.

Opera lui Rafael este, insa, si mai vasta, cuprinde si Nuduri (Cele trei gratii; Triumful Galateei, definind dezinvoltura gestului si firescul gratiei, preocuparea pentru proportiile idealului antic) precum si compozitii cu subiect religios: Logodna Fecioarei (o compozitie cu atmosfera senina, specifica picturii umbriene); Crucificarea; Punerea in mormant; spirit echilibrat, fara patetism tragic.

In pictura de sevalet, artistul se defineste ca un mare desenator si, in special, ca un mare portretist. Conturul este viril si sintetic, forma ampla, monumentala, constructia este solida si echilibrata. Culoarea este aplicata in mase mari, in culori pure, adeseori primare. Uneori, Rafael prefera suprafata "à plat", egala ca intensitate, ca in portretul lui Angelo Doni, alteori pe cea picturala, ca in portretul lui Baldassare Castiglione. Picturalitatea lui Rafael, se exprima prin tusa vizibila, fluida si expresiva, nu numai in pictura de sevalet, ci si in pictura murala. Tonurile de rosu sunt in mod deosebit pretioase, de mare savoare picturala, ca in cazul portretului papei Leon al X-lea.

In compozitie, Rafael apeleaza la solutii foarte diverse, de la desfasurarea in spatiul rotund "tondo", la solutii de organizare a spatiului conforme piramidei, semicercului sau structurilor savante, de cuplare a perspectivelor, ca in frescele Scoala din Atena sau Missa din Bolsena. Perspectiva bioculara piero-francescana, montanta si plonjanta, cristalinitatea atmosferei si limpiditatea formelor si detaliilor pot fi urmarite in creatia lui Rafael, atat in pictura de sevalet, cat si fresce.

In arhitectura, contributiile lui Rafael pot fi urmarite in proiectarea numeroaselor palate, a curtilor si gradinilor palatelor din jurul Romei, precum si in proiectele pentru definirea planului Catedralei San Pietro din Roma. S-a ocupat si cu probleme legate de arheologia epocii antice.

In arhitectura, contributiile lui Rafael pot fi urmarite in proiectarea a numeroaselor palate, a curtilor si gradinilor palatelor din jurul Romei, precum si in proiectele pentru definirea planului Catedralei San Pietro din Roma.

Teme pentru referat:

Pentru anul III

Prezentare comparativa a temei "Judecata de apoi" in arta bizantina si in pictura lui Michelangelo.

Prezentare comparativa a temei "Cina cea de Taina" in arta bizantina si in pictura lui Leonardo da Vinci.

Prezentare comparativa a reprezentarilor Maicii Domnului cu Pruncul in arta bizantina si in pictura lui Rafael.

Pentru anul I

Tema "David" in sculptura florentina (vor fi comparate, pe baza bibliografiei, operele lui Donatello, Verocchio, Michelangelo).

Pentru anul I: Analiza operei de arta: (Sunt admise referate care analizeaza tematic, tehnic, compozitional una dintre operele ilustrate in aceste note de curs, sau alte picturi ale artistilor mentionati in acest curs. Referatul va fi apreciat si pentru incercarea de a compara opera de arta analizata cu opere similare din creatia altor pictori sau din arta bizantina).

Arhitectura in perioada de apogeu a Renasterii italiene.

Modele de intrebari pentru teste:

Numiti minim cinci mari personalitati ale artei din perioada de Apogeu a Renasterii italiene:

2. Caracterizati compozitiile in fresca ale lui Rafael (unde sunt, in ce incaperi/spatii, ce teme ilustreaza, numiti minim trei opere reprezentative si evidentiati-le calitatile esentiale, alte caracteristici):

3. Caracterizati opera de portretist a lui Rafael (numiti minim trei opere reprezentative si evidentiati-le calitatile esentiale, alte caracteristici ale operei de portretist):

4. Mentionati cele patru fresce din Stanza della Signatura, pe creatorul lor si domeniile pe care ele le reprezinta.

Creatorul frescelor: . . . . . . . . .

5. Caracterizati opera lui Leonardo da Vinci (tehnici artistice particulare, numiti minim trei opere reprezentative si evidentiati-le calitatile esentiale, alte caracteristici):

6. Mentionati minim 5 domenii artistice in care sunt inscrise creatii artistice ale lui Leonardo da Vinci:

7. Ce se intelege prin:

Sfumatto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Sarpanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Spatiu plastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Stanza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Pietà

Numarul de aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Madone . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Paleta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Mentionati minim patru scene sau parti componente sau tipuri de personaje din frescele realizate de Michelangelo pe bolta Capelei Sixtine:

9. Care sunt partile componente (nu scene, tipuri de personaje, tipuri de elemente decorativ-arhitecturale) ale frescelor realizate de Michelangelo la Capela Sixtina:

10. Numiti trei creatii din opera lui Bramante si evidentiati noutatile introduse de ele:

Caracterizati opera lui Michelangelo ca pictor comparand cele doua ansambluri artistice de mari dimensiuni:

Caracterizati opera lui Michelangelo ca sculptor (tehnici artistice particulare, minim trei opere reprezentative calitatile lor esentiale, alte caracteristici):

Numiti cele doua ansambluri importante de sculptura, si componentele lor, realizate de Michelangelo:

Caracterizati opera lui Michelangelo ca arhitect si urbanist (minim trei opere reprezentative si caracteristicile lor):

15. Mentionati cate doua creatii a lui Michelangelo din domeniul:

Sculpturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Picturii: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Arhitecturii si urbanismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . .