Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Praslea cel voinic si merele de aur - rezumat



Praslea cel voinic si merele de aur - rezumat


Praslea cel voinic si merele de aur - rezumat

Basmul este una dintre cele mai citite si mai fascinante specii literare, apartinand literaturii populare. In basm se creeaza o lume fantastica, populata cu personaje fantastice, inzestrate cu puterii supranaturale. Originea basmelor se pierde in negura vremii, el fiind o specie foarte indragita, indiferent de varsta cititorului.

Era odata un imparat puternic care avea trei fii, si o gradina dintre cele mai frumoase. In gradina avea un mar care facea mere de aur, dar din care el n-a reusit sa guste niciodata. Au incercat multi oameni viteji sa prinda hotul, dar nici unul n-au reusit. Au incercat chiar si fii mai mari ai imparatului sa prinda acest hot, dar nici ei n-au reusit. Intr-un an, cand erau sa se coaca, a incercat si fiul mai mic, Praslea, sa prinda acest hot.

Noaptea, Praslea s-a dus la panda, cand intr-un tarziu a auzit un zgomot ciudat. A tras trei sageti, si cu una a nimerit zmeul. A luat cateva mere, le-a dus imparatului, apoi el cu fratii lui au plecat in cautarea hotului. S-au luat dupa dara de sange, lasata in urma hotului ranit, si au ajuns pe taramul zmeilor, unde a vazut trei castele. S-a luptat cu zmeul din castelul de argint, apoi cu cel din castelul de arama si i-a invins pe amandoi. Cand a ajuns la zmeul din castelul de aur a vazut trei fete de imparat, una mai frumoasa ca cealalta. Cand a venit zmeul acasa, l-a provocat la lupta pe Praslea, dar acesta l-a invins si pe zmeul din castelul de aur.

Le-a dus pe fetele de imparat acolo unde erau fratii lui, le-a urcat sus, dar marul de imparat al fetei cea mica l-a tinut la el. Cand sa fie urcat si el, Praslea a legat un bolovan de sfoara si a pus caciula lui pe el. Cum fratii lui nu vroiau ca Praslea sa ajunga sus, pe taramul oamenilor, au lasat bolovanul sa cada, crezand ca este Praslea, motivand ca l-au scapat.

Amandoi fratii s-au cununat au fetele cele mai mari de imparat, dar fata cea mica nu a vrut sa se cunune cu nimeni, decat cu praslea, daca se va mai intoarce de-acolo.

Pe taramul zmeilor, Praslea a scapat de la moarte niste pui de zgripsuroaica, iar mama acestora, drept rasplata, l-a ajutat sa ajunga pe taramul oamenilor.

Cand Praslea a aflat ca fata cea mica este necasatorita, si se va casatori doar cu acela care ii a aduce o furca cu caierul si u fusul cu totul de aur. Dupa ce a indeplinit aceasta conditie, fata a cerut o closca cu puii cu totul si cu totul de aur. A indeplinit si a doua dorinta, si a cerut marul de aur, pe care Praslea il avea la el. Cand l-a dus si pe acesta, fata l-a recunoscut, si s-a casatorit cu el.

Praslea a povestit tot ce s-a intamplat tatalui sau, dar a spus ca ii iarta, chiar daca au incercat sa-l omoare, si a spus ca pedeapsa va vene de la Dumnezeu, ne de la el. Atunci cei trei fratii au iesit pe scarile palatului, au tras cu arcurile in sus si celor doi fratii le-a cazut sageata in cap, iar lui Praslea I-a cazut la picioare.




Asupra tipologiei relatiilor sintactice, nu s-a ajuns la un accept comun in literatura de specialitate, afirmandu-se, astfel, existenta unui numar care variaza intre un tip de relatie si sase tipuri de relatii. Obiectul cercetarii fiind unic, rezultatele ar trebui sa fie aproximativ aceleasi, ceea ce, astfel, se poate constata si in analiza relatiilor prin aspectele comune.

Gramaticile de orientare generativ-transformationala[3] opereaza cu un singur tip de relatie, de dependenta, pe care o transpun in reguli sintagmatice. O viziune asemanatoare se intalneste si la unii structuralisti, care considera ca relatie sintactica numai subordonarea sau dependenta, dominata de raporturi sintagmatice (asociative).

Doua raporturi - coordonarea (egalitatea) si subordonarea (dependenta) - sunt recunoscute ca fundament relational al sintaxei in gramaticile traditionale; in acest cadru, relatia dintre subiect si predicat este prezentata fie ca o dependenta a subiectului, fie ca o dependenta a predicatului, fie ca o inerenta a celor doua parti principale de propozitie, celelalte situatii - apozitionarea, incidenta - fiind omise din analiza.

La afirmarea existentei a trei tipuri de relatii s-a ajuns prin reconsiderarea raportului dintre subiect si predicat si definirea lui ca raport distinct alaturi de coordonare si subordonare, sub denumirile de raport predicativ ( de predicatie), de interdependenta, de independenta, de solidaritate.

Amplificarea tipurilor de relatii de ordinul patru, cinci sau sase are ca mobil relevarea unor


Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright