Literatura
Praslea cel voinic si merele de aur - rezumat
Praslea cel voinic si merele de aur - rezumat
Basmul este una dintre cele mai citite si mai fascinante specii literare,
apartinand literaturii populare. In basm se creeaza o lume
fantastica, populata cu personaje fantastice, inzestrate cu puterii
supranaturale. Originea basmelor se pierde in negura vremii, el fiind o specie
foarte indragita, indiferent de varsta cititorului.
Era odata un imparat puternic care avea trei fii, si o
gradina dintre cele mai frumoase. In gradina avea un
mar care facea mere de aur, dar din care el n-a reusit sa
guste niciodata. Au incercat multi oameni viteji sa prinda
hotul, dar nici unul n-au reusit. Au incercat chiar si fii mai
mari ai imparatului sa prinda acest hot, dar nici ei n-au
reusit. Intr-un an, cand erau sa se coaca, a incercat si
fiul mai mic, Praslea, sa prinda acest hot.
Noaptea, Praslea s-a dus la panda, cand intr-un tarziu a auzit un zgomot
ciudat. A tras trei sageti, si cu una a nimerit zmeul. A luat
cateva mere, le-a dus imparatului, apoi el cu fratii lui au plecat in
cautarea hotului. S-au luat dupa dara de sange, lasata
in urma hotului ranit, si au ajuns pe taramul zmeilor, unde
a vazut trei castele. S-a luptat cu zmeul din castelul de argint, apoi cu
cel din castelul de arama si i-a invins pe amandoi. Cand a ajuns la
zmeul din castelul de aur a vazut trei fete de imparat, una mai
frumoasa ca cealalta. Cand a venit zmeul acasa, l-a provocat la
lupta pe Praslea, dar acesta l-a invins si pe zmeul din castelul de
aur.
Le-a dus pe fetele de imparat acolo unde erau fratii lui, le-a urcat
sus, dar marul de imparat al fetei cea mica l-a tinut la
el. Cand sa fie urcat si el, Praslea a legat un bolovan de sfoara
si a pus caciula lui pe el. Cum fratii lui nu vroiau ca Praslea
sa ajunga sus, pe taramul oamenilor, au lasat bolovanul
sa cada, crezand ca este Praslea, motivand ca l-au
scapat.
Amandoi fratii s-au cununat au fetele cele mai mari de imparat, dar fata
cea mica nu a vrut sa se cunune cu nimeni, decat cu praslea,
daca se va mai intoarce de-acolo.
Pe taramul zmeilor, Praslea a scapat de la moarte niste pui de
zgripsuroaica, iar mama acestora, drept rasplata, l-a ajutat
sa ajunga pe taramul oamenilor.
Cand Praslea a aflat ca fata cea mica este
necasatorita, si se va casatori doar cu acela
care ii a aduce o furca cu caierul si u fusul cu totul de aur.
Dupa ce a indeplinit aceasta conditie, fata a cerut o
closca cu puii cu totul si cu totul de aur. A indeplinit si
a doua dorinta, si a cerut marul de aur, pe care Praslea il
avea la el. Cand l-a dus si pe acesta, fata l-a recunoscut, si s-a
casatorit cu el.
Praslea a povestit tot ce s-a intamplat tatalui sau, dar a spus
ca ii iarta, chiar daca au incercat sa-l omoare, si a
spus ca pedeapsa va vene de la Dumnezeu, ne de la el. Atunci cei trei
fratii au iesit pe scarile palatului, au tras cu arcurile in sus
si celor doi fratii le-a cazut sageata in cap, iar lui
Praslea I-a cazut la picioare.
Asupra
tipologiei relatiilor sintactice, nu s-a ajuns la un accept comun in literatura de specialitate, afirmandu-se,
astfel, existenta unui numar care variaza intre un tip de
relatie si sase tipuri de relatii. Obiectul cercetarii
fiind unic, rezultatele ar trebui sa fie aproximativ aceleasi, ceea
ce, astfel, se poate constata si in analiza relatiilor prin aspectele comune.
Gramaticile
de orientare generativ-transformationala
opereaza cu un singur tip de relatie, de dependenta, pe
care o transpun in reguli sintagmatice. O viziune asemanatoare se
intalneste si la unii
structuralisti, care considera ca relatie sintactica numai
subordonarea sau dependenta, dominata de raporturi sintagmatice
(asociative).
Doua
raporturi - coordonarea (egalitatea) si subordonarea (dependenta) -
sunt recunoscute ca fundament relational al sintaxei in gramaticile
traditionale; in acest cadru, relatia dintre subiect si
predicat este prezentata fie ca o
dependenta a subiectului, fie ca o dependenta a predicatului,
fie ca o inerenta a celor doua parti principale de propozitie, celelalte situatii -
apozitionarea, incidenta - fiind omise din analiza.
La
afirmarea existentei a trei tipuri de relatii s-a ajuns prin
reconsiderarea raportului dintre subiect si predicat si definirea lui
ca raport distinct alaturi de coordonare si subordonare, sub
denumirile de raport predicativ ( de predicatie), de
interdependenta, de independenta, de solidaritate.
Amplificarea
tipurilor de relatii de ordinul patru, cinci sau sase are ca mobil
relevarea unor