Sumerienii si civilizatia lutului

SUMERIENII SI CIVILIZATIA LUTULUI

Pe Planeta Albastra cel dintai popor istoric cunoscut au fost sumerienii. Ei au

inventat roata, despre care se stie ca, dupa foc, a fost cel de-al doilea element

civilizator important pentru omenire.Ei au folosit pentru prima data scrisul, marcand

astfel trecerea de la preistorie la istorie. Sumerienii sunt cei dintai edili de orase, ei

inaltand si ziguratele, acele constructii piramidale cu 7 etaje, avand ziduri acoperite

cu caramizi zmaltuite in culori diferite. Frumusetea acestor constructii imense o

constituiau statuile si peretii ornati cu basoreliefuri lucrate artistic, frize pe care s-au

descoperit sculpturi ca Leoaica ranita ori Leul care varsa sange din gura. Pe frize,

ca decoratiuni din caramizi zmaltuite, se prezentau scene mitologice(in vremea lui

Hamurapi cel mai adulat dintre zei era Manduk ), aspecte din viata regilor si scene de

vanatoare. Renumita si azi in intreaga lume este Friza leilor, aflata la Muzeul

Pergamon din Berlin. Ca temple-turnuri, ziguratele adevarate embleme ale civilizatiei

si culturii mesopotamiene, erau folosite si pentru efectuarea observatiilor

astronomice, drept care ele erau prevazute cu scari interioare ori cu asa-numitele

pante-drumuri care duceau spre varf. Complexitatea culturii lor consta si in vastitatea

cunostintelor pe care le aveau in domeniul aritmeticii si geometriei, cunostinte ce

explica tehnicile de construire a canalelor de irigatii, a templelor si a modului cum

masurau ogoarele. Sumerienii aveau puse la punct unitatile de masurare a timpului, a

lungimilor, a greutatilor, ca din Mesopotamia ele sa se raspandeasca in intreaga lume

antica si sa se perpetueze in timp pana spre zilele noastre. In astronomie, cunostintele

lor privind corpurile ceresti, eclipsele de luna si de soare, i-au determinat sa inventeze

cadranul solar, sa imparta circumferinta Pamantului in 360 de grade, gradul in 60 de

minute, iar minutul in 60 de secunde, ceea ce astazi este cunoscut drept sistemul

sexagesimal. Sumerienii erau cei dintai agricultori si tot ei au inchegat primul stat

cunoscut. Asezat la intersectia drumurilor dintre Iran, Siria, Asia Mica, Egipt si

tinuturile asiatice rasaritene,primul stat babilonian, asezat pe Eufrat si care a dainuit

intre secolele al XV-lea si al XII-lea i.Hr., avea sa se intinda peste intreaga

Mesopotamie, peste tara Elamului si peste Siria.Documentele atesta faptul ca

Hamurapi, cel de-al saselea suveran al dinastiei amonite, ajunsese rege la 25 de ani,

cand regatul sau isi avea frontierele la cel mult 70-80 de kilometri in jurul cetatii

Babilonului. In primele trei sferturi ale domniei sale el nu fusese decat unul dintre cei

4-5 despoti care pretindeau hegemonia mozaicului de state-orase din zona. Abia in

ultimii 10 ani de domnie el a reusit sa isi elimine adversarii si sa isi constituie un

imperiu, care insa nu va fi nici atat de vast si nici asa durabil, cum s-a crezut.

Hamurapi a domnit 43 de ani in mileniul II i.Hr., iar prin opera sa legislativa va

deveni cel mai renumit suveran al Mesopotamiei.Vestita lege a lui Hamurapi, cu

textul ei concis si clar, avand 292 de articole ori paragrafe in care erau uniformizate

dreptul civil, cel penal si cel comercial din intregul imperiu, gravata in cel de-al 34-lea

an de domnie a suveranului, care avea sa lase posteritatii un model de claritate a

enunturilor, redactate intr-un stil modern. Codul lui Hamurapi avea sa fie descoperit

la Susa in anul 1901, iar in prezent stela de diorit pe care fusese el gravat se afla la

Muzeul Louvru din Paris.

O mare inflorire o are in Mesopotamia arte ceramicii, caci mesterii locali care

prelucrau lutul erau renumiti prin oalele de impodobite maiestrit. Constructiile lasate

de acel mozaic de popoare, care avusesera dpret punct de interferenta geografica

Mesopotamia, aveau ziduri groase, facute din caramida arsa, ceea ce explica slaba lor

rezistenta in timp. Inaintea sumerienilor nimeni n-a plamadit atat de divers si artistic

lutul, piatra si metalul, iar poeziile lor marcheaza debutul istoriei literaturii universale.

Tot in Mesopotamia s-au organizat primele biblioteci ale lumii, ele numarand mii de

tablite din caramida cu scrieri literare si stiintifice.