Metode utilizate la lectiile de limba romana in vederea intelegerii textului literar - modalitati de cultivare si dezvoltare a gandirii critice

O modalitate de a deveni un profesor cu un cod moral situat la standarde inalte, propusa de cercetatori americani, este de a reflecta cu mare grija asupra propriilor valori ( motivele care au stat la baza alegerii profesiunii didactice, stilul adoptat in relatiile cu elevii, modul in care au aderat la codul moral etc.)

Cele de mai sus atrag atentia asupra unui lucru deosebit de important, si anume, faptul ca etosul cadrelor didactice (cultura pedagogica) este 'creuzetul' personalitatii elevilor.

Poate nu este hazardat sa afirmam ca, profesorii prin rolurile si competentele lor, formeaza competente si trasaturi de caracter elevilor lor.

Faptul acesta nu este nou, astfel de afirmatii au mai fost facute dar, azi ele capata o alta nuanta ce tine de specificul societatii cunoasterii si comunicarii si de scoala aflata in plin proces de democratizare. Scoala insasi este um mediu (cel mai adecvat, de altfel) care promoveaza democratia, comunicarea si ofera modele de comportament democratic Ideea acesta remarcata de Dewey si multi altii este sugestiv sintetizata in afirmatia "Un invatamant democratic este o conditie democratizarii societatii" (apud.M. Stanciu, 1999, p.33)

Ideea dimensiunii morale a profesiei de educator este subliniata in repetate randuri de M. Fullan, care demonsteaza ca mai ales azi, in societatea postmoderna, se impune aceasta dimensiune morala. Desi schimbarea este un atribut intrinsec al postmodernismului, dupa cum arata autorul, 'schimbarea fara scop moral este schimbare de dragul schimbarii', deoarece se arata mai departe 'daca profesorii vor deveni agenti ai schimbarii cu deprinderi morale, ei vor diferentia viata elevilor indiferent de ceea ce au acumulat ei, si ii vor ajuta sa-si dezvolte capacitatea de a infrunta schimbarea'( M.Fullan, p.4,5)

Ca o consecinta a celor spuse, apare necesitatea formarii unui anumit etos al cadrelor didactice, care sa promoveze responsabilitatea, dorinta de perfectionare, atitudini si valori necesare contemporaneitatii.

In ciuda shimbarilor ce au intervenit in ultimii ani in toate domeniile, in ciuda tehnologiilor performante care par sa cucereasca tot mai mult teren, scoala este cea care ramane principala institutie cu impactul cel mai puternic in formarea omului capersonalitate armonios dezvoltata.

Azi cei patru piloni ai educatiei sunt; a invata sa stii, a invata sa faci, a invata sa traiesti impreuna cu altii si a invata sa fii, asa cum arata raportul Comisiei Internationale pentru educatie in secolul XXI, accentul cazand pe a invata sa fii, adica dezvoltarea omului 'in toata bogatia personalitatii sale, a complexitatii formelor sale de expresie si a diverselor sale optiuni- ca individ, membru al familiei si al comunitatii, cetatean si producator, creator al unor noi tehnici sau spirit novator' (J. Delors- coord, p. 77-78). In acest sens educatia se afirma in continuare 'nu trebuie sa neglijeze nici o latura a potentialului uman: memoria, ratiunea, simtul estetic, calitatile fizice si capacitatea de a comunica' (idem)

O alta idee subliniata frecvent, din perspectiva noilor teorii despre inteligenta umana (teoria inteligentelor multiple - H.Gardner, inteligenta emotionala - D.Goleman), este aceea ca scoala este mediul in care elevii invata si exerseaza comportamente de adaptare eficienta.

3. Gandirea critica- abilitatea pentru societatea cunoasterii si comunicarii

Gandirea critica pare a fi una din abilitatile cheie care asigura succesul in societatea cunoasterii si comunicarii.

Gandirea ca proces psihic, intr-o acceptiune generala, reprezinta capacitatea specific umana de a introduce ordine, rationalitate in evenimentele lumii. Asadar, cu ajutorul gandirii ordonam, clasificam, comparam, categorisim.

Conform DEX termenul de critic desemneaza " care apreciaza calitatile si defectele (unor oameni, stari, fapte, opere etc.)" (DEX, p.241)

Asadr, intr-o prima acceptiune prin critic intelegem acea posibilitate a gandiri de a se distanta si a analiza cat mai obiectiv

Termenul critic se refera, mai ales din perspectiva constructivista, nu la critica ce distruge, ci la cea care construieste.

A gandi critic constructiv arata I. Al. Dumitru, inseamna "a sustine cu argumente convingatoare, rationale, anumite opinii si ale respinge pe altele, a te "indoi" cu scop de a obtine noi argumente care sa-ti intareasca sau, dimpotriva, sa-ti subrezesca propriile convingeri si credinte, a supune analizei si evaluarii orice idee personala sau apartinand altora" (Dumitru,2000,p.25-26)

Vazuta ca abilitate cognitiva, necesara intoate activitatile individului, gandirea critica este vazuta ca abilitate ce implica analiza si efectuarea de judecati nu neaparat pentru a identifica erori ci si pentru a intelege deplin si a putea descrie ceea ce a fost inteles ( . ) implica detasarea intregului in elementele lui componente pentru a vedea cun sunt corelate si pentru a emite judecati asupra acestuia. (apud. Negovan, 2007,p.131)

R. Sternberg include in gandirea critica procesele mentale, strategiile si reprezentarile utilizate de individ pentru rezolvarea problemelor, luarea deciziilor si invatarea noilor concepte precum si o serie de abilitati de autocorectare, de descoperire a propriilor puncte slabe si de depasire a obstacolelor si greselilor. (idem)

Caracteristici:

Presupune formularea de catre fiecare elev a unor pareri proprii, personale, eventual originale referitoare la o problema

Dezbaterea responsabila a ideilor si solutiilor avansate de fiecare individ, in mod individual sau in grup

Alegerea rationala a unei solutii optime dintre mai multe posibile

Rezolvarea de probleme in timp optim si cu eficienta scontata

Gandirea critica are doua dimensiuni esentiale:

sociala: potrivit careia invatarea si munca in colaborare determina construirea si manifestarea solidaritatii umane.

pragmatica: invatarea bazata pe dezvoltarea gandirii critice creeaza posibilitatea implicarii plenare a elevilor in activitate, pornindu-se de la starnirea curiozitatii acestora si continuand cu implicarea efectiva a lor in rezolvarea unor probleme autentice, de viata.

Formarea abilitatii de a gandi critic presupune transformari pe mai multe planuri cum ar fi:

1. trecerea de la personal la public. Acesta presupune de fapt, trecerea de la reacti reactia primara personala, la exprimarea ei nuantata, intr-o maniera adecvata, in public. Acesta reactie este rodul experientei si educatiei persoanei.

2. trecerea de la heteronomie la autonomie. Acesata presupune trecerea de la credinta ca "ceea ce este scris este adevarat", la posibilitatea de a te indoi de adevarurile scrise ale unor personalitati si de a aduce si alte adevaruri, chiar proprii, justificandu-le si argumentandu-le. Cu alte cuvinte se face trecerea spre o gandire autonoma, flexibila, critica.

3. trecerea de la intuitiv la logic. Fara a nega rolul intuitiei, trebuie sa remarcam ca logica presupune un nivel profund al rezolvarii tuturor problemelor cu care ne confruntam. Mai ales pentru formrea gandirii critice, pentru prezentarea si sustinerea argumentelor trebuie sa facem apel la logica.

4. trecerea de la o perspectiva la mai multe perspective. Un adevarat ganditor critic este cel care accepta mai multe perspective de abordare a unei probleme, constientizand avantajele si dezavantajele fiecarei perspective. Un ganditor dogmatic accepta doar o singura rezolvare vazuta ca infailibila.

Din toate caracteristicile de mai sus, observam faptul ca abilitatea de a gandi critic presupune o anumita experienta de viata, un antrenament special in abordarea perspectivelor multiple, deschiderea spre nou si spre impartasirea experinetelor proprii celorlati membrii ai grupului.

Gandirea critica se exerseaza si se dezvolta practicand-o! Transformarile amintite mai sus nu se petrec de la sine, ele trebuie exersate, antrenate, dirijate de catre formatori cu gandire critica. Asa cum se mai poate observa gandirea critica este un semn al maturizarii persoanei, un indiciu al clarificarii propriilor valori, valori care, fara a fi absolutizate, justifica actiunile si optiunile persoanei. Sintetizand:

• Gandirea critica este:

gandirea de nivel superior (raportata la taxonomia abilitatilor lui B.S.Bloom)

gandirea bazata pe deprinderile de argumentare si contraargumentare (din perspectiva filosofica)

gandirea critica, din perspectiva educatiei constructiviste se refera la imperativul trezirii constiintei, cresterii sentimentului de participare a celui care invata in construirea propriului destin

4. Modalitati de cultivare si   dezvoltare a gandirii critice

Cadrul necesar predarii-invatarii pentru dezvoltarea gandirii critice

Principalul mediu in care gandirea critica se formeaza sistematic este scoala. Fara a nega rolul familiei si al societatii care constrang la dezvoltarea acestei abilitati, scoala ramane singura institutie preocupata de formarea competentei de agandi critic. Dovada, unul dintre obiectivele invatamantului romanesc actual, este formarea competentei de a gandi critic.

Gandirea critica se formeaza prin exercitiu, prin invatarea elevilor de a gandi critic, de a aduce argumente bazate pe cunostinte, teorii, experiente.

Pentru acesta este necesar un anumit cadru de desfasurare a lectiilor, ce consta in parcurgerea urmatoarelor etape:

evocarea

realizarea sensului

reflectia

Aceste etape nu anuleaza evenimentele "clasice" ale lectiei (momentul organizatoric, verificarea temelor, captarea atentiei, anuntarea obiectivelor si a subiectului lectiei etc.)

In etapa evocarii elevii sunt solicitati sa-si aminteasca ceea ce stiu depre un subiect, despre o tema sau o problema ce urmeaza a fi predata-invatata. Cu alte cuvinte, se face apel la experienta elevilor pentru ca pe baza acesteia sa construim impreuna cu ei, noi conexiuni.

Se urmaresc obiectivele:

constientizarea de catre elevi a propriilor cunostinte despre un subiect ce urmeaza a fi pus in discutie

implicarea activa a elevilor in activitatea de invatare

stimularea curiozitatii si interesului elevilor, motivarea angajarii intr-o situatie de invatare autentica si eficienta

In etapa numita realizarea sensului, elevii vin in contact cu noile afirmatii, straduindu-se sa inteleaga sensul si semnificatia acestora.

Contactul elevilor cu informatia noua se face cu ajutorul unor metode si mijloace didactice cat mai stimulative si mai apropiate de experienta lor de viata (pe cat posibil se recurge la analiza unor situatii autentice desprinse din experienta elevilor): lectura unui text, vizionarea unei secvente de film, o prelegere a unui invitat.

Obiectivele pedagogice ale acestei etape:

mentinerea interesului si sporirea implicarii elevilor in activitatea de invatare, solicitate inca din etapa evocarii

incurajarea si stimularea elevilor sa-si stabileasca scopuri, sa faca analize si sinteze, comparatii, abstractizari si generalizari, ajungand treptat la o conceptualizare adecvata

sustinerea efortului elevilor de a-si monitoriza propria intelegere

Reflectia este etapa in care elevii reconsidera (reconstruiesc), datorita noilor semnificatii desprinse, ceea ce stiau sau credeau ca stiu.

Din punct de vedere pedagogic, in acesta etapa se consolideaza cunostintele, se fac transferuri in alte contexte, se largeste perspectiva de analiza a diferitelor evenimente.

Obiectivele pedgogice :

exprimarea cu proprile cuvinte noilor cunostinte

reconstruirea unor scheme mitale mai flexibile

integrarea in propria experienta a cunostintelor dobandite

Se observa ca tot ceea ce se invata pleaca de la experienta elevilor si se intoarce la experienta lor, dar la un alt nivel. Putem vorbi despre o evolutie in spirala a cunostintelor, experientelor, competentelor noastre.

Folosirea cadrului de gandire si invatare bazat pe Evocare- Realizarea sensului- Reflectie (ERR) creeaza contextul favorabil pentru:

stabilirea unor scopuri pentru invatare

activitatea gandirii elevilor

implicarea activa a acestora in invatare

motivarea elevilor pentru invatare

stimularea reflectiei personale

confruntarea de idei si opinii cu respectarea fiecareia dintre acestea

incurajarea exprimarii libere a tuturor opiniilor

ajutorarea elevilor sa-si formuleze propriile intrebari si sa caute raspunsuri

procesarea informatiei de catre elevi,prin aceasta exersandu-si gandirea (Dumitru,2000,p.63)

Lucrare: Cromozomii Eseu: Controlul bioreactoarelor

Metode de dezvoltare a gandirii critice:

SINELG (sistem interactiv de notare si eficientizare a lecturii si gandirii)

Mozaicul

Jurnalul cu dubla intrare

Tehnica cvintetului

Cubul

Ciorchinele

Stiu - Vreau sa stiu- Am aflat

"Palariile ganditoare"

Turul galeriei

SINELG (sistem interactiv de notare si eficientizare a lecturii si gandirii)

Este o metoda de mentinere a implicarii active a gandirii elevilor in citirea unui text, de monitorizare a gradului de intelegere a unui continut de idei, de invatare eficienta.

Inainte de a incepe lectura textului, elevilor li se cere sa noteze tot ceea ce stiu sau cred ca stiu despre tema/problema ce va fi prezentata in text. Ei sunt atentionati ca nu are mare importanta daca ceea ce vor scrie este corect sau nu; important este sa scrie tot ce le vine in minte referitor la acea tema, solicitandu-si astfel, gandirea si imaginatia.

Apoi ideile produse de elevi sunt notate pe tabla iar eventualele neconcordante sunt discutate si reformulate intr-o maniera cceptabila.

Elevii sunt invitati sa citeasca textul cu atentie slujindu-se de anumite semne ce au urmatoarele semnificatii:

sa bifeze pe margine textului acolo unde continutul de idei confirma ceea ce ei stiau dej sau cred ca stiu

sa puna un minus "-" acolo unde informatia citita contrazice ceea ce ei stiau su credeau ca stiu

sa puna unplus "+" acolo unde gasesc informtie noua

sa puna semnul intrebarii "?" acolo unde doresc explicatii sau ideile par neclre, confuze

Pentru a monitoriza ideile textului si gradul de intelegere a acestora este utila realizarea unui tabel cu patru coloane corespunzatoare celor patru categorii de semne utilizate.

Discutia in grup a continutului de idei a textului prin raportarea lor la ideile initiale notate pe tablareleva castigul de informatie lamuritoare si eventual, aspectele inca neelucidate pentru a caror clarificare sunt necesare alte surse de informatii.

Metoda Mozaic

Este o metoda prin care se promoveaza invatarea prin colaborare si cooperare intre elevi.

Presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

1. construirea grupourilor de lucru initiale. Clasa de elevi se imparte in grupuri de 4-5 elevi . Fiecare elev in grup va avea un numar 1,2,3,
2. Profesorul imparte materialul de studiu in 4-5 parti, corespunzatore grupurilor de elevi constituite.
3. construirea grupurilor de experti si rezolvarea sarcinii de lucru. Elevii cu nr.1 vor studia prima paret a textului, grupul elevilor cu nr.2 vor studi a doua parte s.a.m.d. Fiecare grup de "experti " are sarcina de studia o numita parte/ bucata din text, repartizata de profesor.elevii din fiecare grup trebuie sa discute continutulde idei al textului ce le revine, s-o intelega cat mai bine si mai adecvatpentru a fi capabili ca ulterior , s-o predea celorlalti colegi. Ei hataresc impreuna ,prin discutii care sunt ideile esentiale care trebuie prezentate colegilor si modul in care vor face prezentare (predarea) astfel incat ceilalti colegi sa inteleaga cat mai bine.
4. revenirea elevilor ingrupurile initiale si predarea continutului pregatit celorlalti colegi. Prin predarea reciproca se realizeaza cea mai buna invatare a continutului informtional.l sfarsitul lectiei fiecare elev trebuie sa stapaneasca continutul intregului text si nu numai a bucatii in care afost "expert"

Profesorul monitorizeaza predarea asigurandu-se ca informatia si cunostintele se transmit si se asimileaza corect.

Cubul

Este o tehnica prin care se evidentiaza activitatile si operatiile de gandire implicatein invatarea unui continut, care poate fi utilizata atat in etapa de evocare cat si de reflectie.

Tehnica consta in:

elevii citesc un text sau realizeaza o investigatie peo temia data. Activitatea poate fi desfasurata individual sau an perechi.

Li se solicita elevilor care au la dispozitie un cub de hartie sa scrie pe fiecare fata a cubului urmatoarele cuvinte:

• Descrie! (cum arata)
• Compara! (cu cine se aseamana si de cine defera)
• Asociaza! (la ce teface sa te gandesti)
• Analizeaza!(Ce contine, din ce e compus)
• Aplica! (da un exemplu propriu)
• Argumenteaza pro sau contra! (e bun? E rau? De ce ?)

Procesel de gandire implicate sunt asemanatoarea celor prezentate an taxonomia lui Bloom. Astfel se realizeaza implicarea elevilor in intelegerea unui continut informational.

Tehnica "Ciorchinelui

Este o tehnica de predare-invatare care incurajeaza elevii sa gandeasca libersi deschis. Ciorchinele este un "brainstorming necesar", prin care se stimuleaza evidentierea legaturilor ,conexiunilor intre idei; o modalitate de a construi/ realiza asociatii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.

Presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

1. scrieti un cuvant sau o propozitie-nucleu in mijlocul tablei
2. incepeti sa scrieti cuvinte sau sintagmecare va vin in minte an legatura cu tema propusa (cuvantul scris anterior)
3. legati cuvintele de cuvantul nucleu prin trasarea unor linii ce redau lagatura dintre cuvinte/concepte
4. scrieti toate ideile care va vin in minte in legatura cu tema propusa pana la expirarea timpului alocatacestei activitti.

Reguli pentru utilizarea acestei tehnici:

scrieti tot ce va vine in minte referitor la tema / problem pusa in discutie.

nu judecati/evaluati ideile propuse, ci doar notati-le.

nu va opriti pana nu epuizati tote ideile care vavin in mintepana nu expira timpul alocat; daca ideile refuza sa vina insistati si zaboviti asupra temei pana ce vor aparea unele idei.

lasati sa apara cat mai multe si mai variate conewxiuni intre idei; nu limitati nici numarul ideilor, nici fluxul legaturilor dintre acestea.

Cvintetul

Este o poezie cu cinci versuri prin care se rezuma si se sintetizeaza continutul de idei al unui text intr-o exprimare concisa ce evidentiaza reflectiile cititorului (elevului) asupra subiectului in cauza.

Structura cvintetului este urmatoarea:

1. primul vers este un singur cuvant-cheie (de obicei un substantiv) referitor la subiectul in discutie
2. Al doilea vers este format din doua cuvinte (doua adjective) care descriu ceva.
3. versul al treilea este format din trei verbe care exprima actiuni (de preferat verbe la gerunziu)
4. al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprima sentimentele elevului fata de problema, subiectul in cauza
5. Ultimul vers este format tot dintr-un cuvant exprimand esenta problemei

Cvintetul esteun instrument de reflectie rapida si eficienta prin care se sintetizeaza continutul unei teme/ subiect. El poate fi un instrument de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor.

Jurnalul cu dubla intrare

Este o metoda folosita pentru a-i ajuta pe elevi sa coreleze noile informatii cu experienta lor personala si cunostintele anterioare si, mai ales, sa reflecteze la semnificatia pe care o are un text pentru fiecare dintre ei.

Metoda presupune:

elevii sunt solicitati sa citeasca un anumit text

fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat in mod desosebit (care i-a amintit de o experienta personala, placuta sau nu, care l-a surprins, care contrazice convingerile si credintele proprii, sau pe care il considera relevant pentru stilul autorului etc.)

pagina caietului sau fisa pe care lucreaza elevul este impartita in doua: in partea stanga fiecare elev , scrie pasajul ales,in partea dreapta noteaza comentariile personle referitoare la acel pasaj

Elevii trebuie sa raspunda la intrebari de genul:

De ce a ales acel pasaj?

La ce i-a facut sa se gandeasca?

Ce nedumeriri au an legatura cu acel text?

Jurnalul cu dubla intrare este o metoda prin care elevii/cititorii stabilesc o legatura stransa intre text si propria lor experienta si cunoastere. Prin aceasta se realizeaza o intelegere mai profunda a continutului textului, elevii retinand mai multe informatii semnificative referitoare la subiectul sau problema puse in discutie.

Turul galeriei

Este o metoda de invatare prin colborare prin care elevii sunt incurajati sa-si exprime opiniile referitoare la solutiile date unei probleme de catre colegii lor.

Consta in arcurgerea urmatorilor pasi:

1. elevii,in grupuri de trei sau patru, rezolva o problema (o sarcina de invatare) susceptibila de a avea mai multe solutii
2. produsele muncii grupului se materializeaza intr-o schema , diagrama,inventar de idei, notte pe hartie, un poster.
3. Posterele se expun pe peretii clasei, transformti astfel intr-o veritabila galerie expozitionala.
4. la semnalul profesorului, grupurile trec pe rand pe la fiecre poster pentru a examina solutiile propuse de colegi.Comentriile si observatiile "vizitatorilor" sunt scrise pe posterul analizat.
5. dupa ce se incheie "turul galeriei," grupurile revin la poziti initialasi fiecre echipa isi reexamineza produsul in comparatie cu produsele colegilor.

Stiu - vreau sa stiu- am aflat

Cu grupuri mici sau cu intreag clasa, se trece in revista ceeea ce elevii stiu deja despre o lectie.

Pentru a folosi aceasta metoda, cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata.

Intre timp realizati pe tabla un tabel ca cel de mai jos:

Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si notati lucrurile cu care toata lumea este de acord in coloana din stanga.

In continuare juta-si pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care inca nu sunt siguri.notati-le in coloana din mijloc.

Elevii citesc textul, iar dupa lectura textului reveniti asupra intrebarilor pe care le+au fomulat inainte de a citi textul. Vedeti la care din intrebaris+au gasit raspunsuri intext si treceti-le in ultima coloana.

Daca raman intrebari fara raspunsuri, trebuie discutat cu elevii ce alte informatii pot fi gasite si unde pot fi cautate.

Eseul de zece(cinci minute)

Este o metoda folosita mai ales in etapa de reflectie. La sfarsitul lectiei elevii sunt rugati sa sintetizeze informatiile filtrandu-le prin experienta proprie. Apoi mai multi elevi sau in perechi isi prezinta eseurile.

"Sase palarii ganditoare"

Este o tehnica propusa de ED. De Bono, ce consta in antrenarea abordarii unei probleme din mai multe perspective. Fiecare perspectiva, mod de gandire este reprezentata de o culoare, mai corect o palarie colorata: rosu, albastru, alb, negru, galben,

Aceasta tehnica se bucura de un succes deosebit in multe domenii, nu numai in educatie, deoarece deblocheza creativitatea umana si mai ales, prin faptul ca problema este privita din mai multe puncte de vedere este gasita mult mai usor solutia. Exemplele oferite de autor sunt graitoare: "O corporatie importanta (ABB) petrecerea 30 de zile cu discutiile in cadrul echipei de proiectare multinationale. Folosind gandirea in paralel a metodei Sase Palarii, discutiile dureaza acum numai doua zile.Un cercetator de la laboratoarele IBM mi-a spus ca aceasta metoda a redus la un sfert timpul sedintelor.(..). Au existat doua cazuri similare in justitie: intr-unul dintre procese, juriul a deliberat timp de trei ore pentru a junge la o decizie. In cel de-al doilea, un jurat a prezentat metoda celor Sase Palarii. Decizia a fost luata in 15 minute " (De Bono,2007,p.5)

Autorul pleaca de la premisa ca fiecare dintre noi avem resurse ale gandirii insuficient exploatate si ca uneori, obisnuinta sau emotiile ne blocheaza gandirea. Noi trebuie sa separam informatiile de creativitate, logica de emotii. Analizand o situatie vom identifica, de fapt care sunt informatiilepe care le avem, dar sentimentele pe care le incercam, ce solutii intrevedem, ce constrangeri, ce speram ?

De obicei aceste date se amesteca si ne blocheza gasireaunor solutii reale.

Autorul face urmatoarea precizare: "Este foarte important de observat ca palariile sunt directii si nu descrieri ale intamplarilor. Nu inseamna ca toata lumea spune ce vrea si apoi se folosesc palarii pentru a descrie ceea ce s-a spus. Palariile indica directia in care trebuie sa incepem sa gandim" (idem,p.15)

Semnificatia palariilor, deci a directiilor gandirii este urmatoarea:

Palaria alba. Albul este neutru si obiectiv. Palaria alba este legata de fapte obiective si de cifre.

Palaria rosie. Rosul sugereaza furie, patima si emotii. Palaria rosie furnizeaza un punct devedere emotional.

Palaria neagra. Negrul este sobru si serios. Palaria neagra semnifica prudenta. Ea evidentiaza punctele slabe ale unei idei

Palaria galbena. Galbenul este insorit si pozitiv.palaria galbena este optimista si contine speranta si gandirea pozitiva.

Palaria verde. Verdele inseamna iarba, vegetatie si crestere fertila abundenta. Palaria verde indica creativitate si idei noi.

Palaria albastra. Albastru este rece, fiind si culoarea cerului, care se afla deasupra tuturor lucrurilor. Palaria albastra vizeaza controlul, organizarea procesului de gandire si folosirea celorlalte palarii.

Tehnica poate fi folosita fie pentru a exersa un tip de gandire sau, utilizate intr-o anumita succesiune pentru a explora un subiect sau a rezolva o problema.

Pentru eficienta acestei tehnici autorul recomanda respectarea urmatoarelor conditii:

Disciplina

Membrii grupului trebuie sa-si pastreze palaria indicata in acel moment. Daca cineva doreste sa-si schime palaria, ar insemna sa se intoarca la un mod de a gandi/ a argumenta obisnuit (specific lui) care l-ar impiedica sa exerseze alte tipuri de argumente. Numai conducatorul grupului, intermediarul sau secretarul poate indica o schimbare a palariei."Palariile nu pot fi folosite pentru a descrie ceea ce vrei sa spui. Ele indica directia in care trebuie sa gandesti. Mentinerea acestei discipline este foarte importanta."(De Bono, 2007, p.30)

Timpul

E preferabil un interval de timp scurt (4-5 minute), care sa-i forteze pe oameni sa se concentreze asupra a ceea ce au de rezolvat si ii ajuta sa evite formularile ambigue. Singura exceptie o reprezinta palaria rosie, pentru ca in cazul sentimentelor nu sunt necesare explicatii sau justificari.

Succesiunea

Nu exista o succesiune foarte stricta. Unele succesiuni sunt bune pentru explorare, altele pentru rezolvarea problemelor, pentru stingerea conflictelor, luarea deciziilor etc.

De preferat este sa utilizam palaria albastra atat la inceputul cat si la sfarsitul rezolvarii unei sarcini. Prima palarie albastra indica.

de ce suntem aici

la ce ne gandim

definirea situatiei(problemei)

definitii alternative

ce vrem sa realizam

unde vrem sa ajungem

cadrul gandirii

planul succesiuni celorlalte palarii

Palaria albastra de la final indica:

ce am realizat

rezultatul

concluzia

conceptia

solutia

pasii urmatori.

Ceea ce urmeaza dupa prima palarie albastra depinde de natura problemei pe care o avem de analizat.

Palaria rosie poate fi utilizata imediat dupa prima palarie albastra, mai ales in situatiile cand apar sentimente puternice legate de subiectul respectiv.

Exista si situatii cand palaria rosie nu trebuie folosita la inceput, mai ales daca oamenii s-ar putea lasa influentati de sentimentele exprimate.

Intr-o situatie ce presupune evaluarea, este indicat sa punem palaria galbena inaintea celei negre.

Metoda poate fi folosita cu succes in scoala la disciplinele socio-umane.

Elevii sunt grupati cate 6, fiecare citeste un text sau vizoneaza o secventa dintr-un film si apoi alege o palarie, din perspectiva careia va analiza problema.

Dupa aceea fiecare membru al grupului va aborda si alta perspectiva, pentru a invata ca si alta perspectiva poate fi avantajoasa, ca nu exista doar un singur mod de a gandi, infailibil. Pe langa felxibilizarea gandirii, exersarea tolerantei, a empatiei sunt alte efecte formative ale acestei metode.

Beneficiile dezvoltarii gandirii critice pentru copiii prescolari sunt :

• libertatea de a-si exprima propriile opinii;
• respectul fata de opiniile celor din jur;
• potentarea increderii in sine;
• toleranta fata de partenerii de dialog;

• amplificarea cooperarii si comunicarii interpersonale;
• plasarea copilului in centrul procesului educativ prin solicitare individuala si personalizata;

Conditiile si situatiile specifice, care pot duce la dezvoltarea gandirii critice, complexe, la cea mai frageda varsta, pot fi considerate urmatoarele :

• incurajarea copiilor sa puna cat mai multe intrebari;
• stimularea comunicarii prin organizarea de discutii si dezbateri intre copii, intre educatoare si copii;
• activizarea copiilor prin solicitarea lor de a opera cu idei, concepte, obiecte in vederea reconsiderarii acestora si a emiterii a noi variante;
• stimularea spiritului critic, constructiv, a capacitatii de argumentare si de cautare a alternativelor;
• organizarea de discutii pe anumite teme, initierea de jocuri, excursii;
• educarea capacitatii de a privi altfel lucrurile, de a-si pune intrebari neobisnuite despre lucruri obisnuite;
• libertatea de exprimare a cunostintelor, a gandurilor, a faptelor;
• incitarea interesului catre nou, necunoscut si oferirea satisfactiei gasirii solutiei dupa depunerea unui efort de cautare de catre copil;

In procesul instructiv-educativ este necesara schimbarea pozitiei fata de copil. El trebuie considerat, de mic, drept un participant activ si creativ la propria formare. Trebuie avut in vedere ca, formarea unor deprinderi de invatare interactiv-creativa, antrenand efortul intelectual din partea copilului, cu cat sunt mai de timpuriu formate, fixate si consolidate, cu atat au un efect formativ mai eficient, materializat in dezvoltarea capacitatilor intelectuale superioare.

Educatorul trebuie sa cunoasca si sa foloseasca adecvat metodele si tehnicile de predare/invatare menite sa stimuleze gandirea critica a copiilor. De aceea el trebuie sa elimine practici contraindicate pentru dezvoltarea gandirii critice in invatare, cum ar fi :

• transmiterea in permanenta a cunostintelor "gata construite";
• limitarea libertatii de gandire "altfel" a copiilor si inabusirea tendintei de a imagina alternative fantastice;
• ingradirea dorintei de a efectua desene nesupuse tiparelor;
• descurajarea ideilor proprii ale copilului;
• lipsa de flexibilitate si toleranta fata de raspunsurile personale ale copiilor;
• pretuirea memoriei bune si a reproducerilor contextuale;
• uniformizarea si lipsa tratarii diferentiate;
• interes redus din partea educatorului de a stimula creativitatea copiilor pentru a evita abaterea de la proiectul propus sau pentru a nu crea "dezordine" in clasa;
• accentul pe cantitate si nu pe calitate in furnizarea si reproducerea cunostintelor din partea copilului.

6. Proiectarea si evaluarea activitatilor care urmaresc formarea/ dezvoltarea gandirii critice

Cadrul specific de predare - invatare - evaluare pentru dezvoltarea spiritului critic, prin intermediul activitatilor instructiv - educative cu prescolarii, reprezinta un demers complex ce incepe cu proiectarea, continuandu- se cu organizarea si desfasurarea activitatii si finalizandu-se cu evaluarea. Referindu-se numai la procesul planificarii si proiectarii unei activitati in spiritul principiilor, metodelor si tehnicilor privind dezvoltarea gandirii critice, I. Al. Dumitru considera ca acesta cuprinde trei etape, respectiv trei tipuri de activitati (Dumitru, 2000, p. 122):

1. Activitati desfasurate inainte de inceperea lectiei;
2. Activitati in cadrul lectiei propriu-zise;
3. Activitati realizate dupa terminarea lectiei.

M. Bocos organizeaza aceste trei tipuri de activitati intr-o structura tabelara (Bocos, 2002, p.333). Preluand aceasta structura dar si intervenind cu anumite completari si adaptari, poate fi sugerat algoritmul proiectarii activitatilor didactice in spiritul strategiei dezvoltarii gandirii critice. Semnificativ pentru aceasta elaborare este modul interogativ in care trebuie sa lucreze educatorul, punandu-si in permanenta intrebari atat cu privire la scopurile si obiectivele pedagogice urmarite, cat si la valoarea si utilitatea activitatii proiectate, a subiectului activitatii, a continutului ei in raport cu acestea (Panturu, 2003, p.127-129):