Scrierea despre textul literar

Scrierea despre textul literar

Din seria tipurilor de scriere despre textul literar, voi aprofunda, in capitol, problematica rezumatului. Si asta, datorita faptului ca, in pofida uti sale scolare si sociale indeniabile (rezumatul poate avea ca referent nu numai textil literar, ci si cel non-literar, si nu numai textul, ci si evenimentele lumii r strategiile de invatare a rezumarii sunt putine si nu intotdeauna eficiente.         '

in linii mari, rezumarea poate fi definita ca rescriere a unui text anterior,»! scriere ce presupune respectarea urmatoarelor cerinte:

mentinerea echivalentei informative (rezumatul trebuie sa redea gandurik autorului si sa contina esentialul informatiilor prezentate de text);

economia mijloacelor de exprimare (rezumatul trebuie sa prezinte infor-matia ce apare in textul original, diminuand numarul de cuvinte folositi din acest motiv, informatiile secundare si cele redundante vor fi elimi­nate) ;

adaptarea la o noua situatie de comunicare: un rezumat este intotdean scris in functie de un cititor anume si, in consecinta, limbajul este alesii functie de statutul receptorului.⁶³

Prezint, in cele ce urmeaza, doua directii de structurare a strategiilor ce f maresc formarea capacitatilor de rezumare: prima presupune, mai intai, reducera textului la subiect si idei principale si apoi extinderea lor in rezumat; cea de-a dom urmareste transformarea directa a textului in rezumat prin eliminarea informatii secundare si a celor redundante si prin reformularea secventelor identificate a esentiale.

Prima strategie se intemeiaza pe distinctia dintre subiect - ideea principala-ideile secundare si pe distinctia dintre informatia textual importanta si ca contextual importanta.

Termenul de "subiect' / "tema' se refera la continutul textului sau al frag mentului vizat. La identificarea / numirea subiectului - realizata intr-un singur cu-vant sau o expresie - se ajunge prin intrebari de tipul: "Despre ce e vorba in text?' sau "Ce trateaza fragmentul, paragraful?'. Sintagma "idee principala' denumesti informatia cea mai importanta pe care autorul a furnizat-o pentru a expliciti subiectul. La ideea principala a textului se ajunge prin intrebari de tipul "Care este herul cel mai important prezentat de autor / narator in text, fragment sau paragraf?'. Ideea principala se exprima, de obicei, intr-o propozitie si trimiterea, din intrebare, la autor (text non-fictional) sau la narator (text fictional) este esentiala pentru obtinerea informatiei "textual importante'.⁶⁴

Punerea corecta a intrebarii nu rezolva problema recunoasterii informatiei textual importante, capacitate determinata de varsta si de experienta de lectura a elevului. Cititorii putin avizati identifica adeseori problema centrala a textului cu ideea care le provoaca interesul si nu cu cea accentuata de autor. Formarea capaci­tatilor de identificare si de formulare este, deci, o problema de exercitiu si de timp, iar demersul didactic trebuie sa aiba in vedere acest fapt.

Mai mult, extragerea ideilor principale este o operatie ce tine de specificul textului si trebuie pusa in acord cu statutul lui (text literar sau non-literar), cu struc­tura (narativa, expozitiva, dialogala, argumentativa) si cu modul in care este expri­mata ideea principala (explicit sau implicit). Exista texte care o pun in relief, texte care o ascund si texte care nu au ca organizator o idee principala. De aceea sugerez ca un demers orientat spre recunoasterea si formularea ideilor principale sa nu arda nici una dintre etapele urmatoare:

cunoasterea diferentelor intre textul literar si non-literar si a structurilor textuale fundamentale;

cunoasterea diferentei intre subiect, ideea principala si secundara;

cunoasterea diferentei dintre ideea principala explicita si cea implicita;

recunoasterea subiectului, a ideilor principale si secundare intr-un text narativ, precum si a modurilor in care pot fi formulate;

recunoasterea subiectului, a ideilor principale si secundare in alte tipuri de texte decat cele narative.

In cadrul acestei strategii, activitatea de identificare a subiectului si a ideilor principale si secundare (vezi anexa nr. 12) va fi urmata de identificarea structurii :e a textului, exprimata in cuvintele ce leaga secventele / paragrafele. Urmeaza soi redactarea propriu-zisa a rezumatului, realizata prin reformularea si corelarea ideilor principale si secundare. Cel putin la primele rezumate, redactarea va cu-loaste variante intermediare, iar analiza lor, realizata de elevi impreuna cu profe-, poate fi constructiva.

A doua strategie de predare-invatare poarta semnatura lui J. P. Laurent⁶⁵ si ansene, in practica, cele trei reguli ale globalizarii semantice formulate de van tijk: eliminarea sau suprimarea, substituirea si constructia. Aceste reguli infor-ieaza pasii unui scenariu didactic desfasurat astfel:

suprimarea propozitiilor inutile in interpretarea altor propozitii din text sau, cu alte cuvinte, eliminarea propozitiilor ce contin informatii izolate (inutile) si informatii repetate;

inlocuirea, in interiorul uneia sau mai multor propozitii, a unor terme» particulari printr-un termen supraordonat;

inlocuirea, printr-o propozitie globala, a unui ansamblu de propozitii« constituie componentele sau conditiile acesteia.

Ca si in cazul strategiei precedente, etapa urmatoare consta in compunere! rezumatului prin corelarea si reformularea propozitiilor globale. in ceea ce privesti modul de desfasurare a activitatilor, profesorul poate alege fie varianta activitati! individuale, fie rezumarea in grup. Rezumarea in grup este, in opinia mea,; primei strategii (demers bine algoritmizat si accesibil elevilor de gimnaziu) sipoalij fi desfasurata in urmatoarele trepte: a) formarea unor echipe de trei elevi; 1 cu voce tare a secventei; identificarea subiectului in cadrul unui dialog i membrii echipei; c) formularea ideii principale de fiecare membru al echipei t alegerea celei mai bune variante; d) formularea ideilor secundare in acelasi mod,e redactarea rezumatului de fiecare membru al echipei, confruntarea si analii variantelor.

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Dar, indiferent de strategia aleasa si de varianta metodologica pentru care s-i optat, activitatea de rezumare trebuie precedata de o secventa centrata asupra cu prehensiunii textului si identificarii structurii textuale dominante ce dicteaza, k randul ei, structura rezumatului.

Ca toate activitatile de producere de text, rezumarea poate fi ghidata de o fs de control, insotita sau nu de un tabel cu organizatori textuali (vezi anexa nr. 11) j consonanta cu grila de evaluare. Iata un exemplu structurat, ca si cele precedente,! functie de dimensiunile componentei verbale a competentei de comunicare:

Dat fiind faptul ca formarea capacitatilor de rezumare este un proces de linga durata (ani), se impune proiectarea unor scenarii didactice graduale, ce pot fi esalonate astfel: de la rezumarea de texte narative, la rezumarea altor tipuri de texte, de la texte-suport scurte, la texte lungi; de la texte pe care elevii le rezuma pentru ei insisi, la texte pe care le rezuma pentru altii; de la texte pe care le au sub ochi, la texte sau intamplari pe care le rememoreaza; de la rezumate relativ lungi, la rezumate scurte; de la rezumate realizate impreuna cu profesorul, la rezumate reali­zate individual.

Aceste parcursuri e bine sa fie precedate si / sau secondate de exercitii ce urmaresc formarea unor deprinderi necesare rezumarii :

1. exercitii de inlocuire a unui grup de cuvinte printr-un singur cuvant

un substantiv: El a inceput sa organizeze, prin planurile sale, dez­voltarea revistei (planificarea);

un adjectiv: A luat o hotarare asupra careia nu va mai reveni (definitiva);

un verb: Au incercat sa-i faca pe ceilalti sa creada ca dreptatea este numai a lor (sa-i convinga);

termenul supraordonat: Andrei citeste, subliniaza si noteaza pe margine (studiaza).

exercitii de transformare a stilului direct in stil indirect

transformari care presupun realizarea unei subordonate: L-a intrebat: "Vii cu mine?' (L-a intrebat daca vine cu el.);

transformari care presupun modificarea pronumelor personale, a adjectivelor si pronumelor posesive:

Ea a intrebat: "Poti sa ma ajuti?' (Ea l-a intrebat daca poate sa o ajute.);

transformari ce presupun schimbarea adverbelor:

El a spus: "Voi reveni maine'. (El a spus ca va reveni a doua zi.)

exercitii de identificare

identificarea campurilor lexicale:

Regrupati termenii subliniati in jurul unei singure notiuni. Gasiti in textul urmator campul lexical al termenului Gasiti cuvantul reluat de X ori in text si cuvintele care fac parte din acelasi camp lexical.

identificarea structurii logice a textului:

Cititi cu atentie fiecare paragraf al textului si observati cum se face trecerea de la un paragraf la altul.

exercitii contrastive

confruntarea unui rezumat cu textul pe care l-a contras si veri­ficarea modului in care au fost aplicate legile rezumarii;

confruntarea unor rezumate diferite cu textul pe care l-au contras si evidentierea modului in care au fost aplicate legile rezumarii.

In incheierea acestei sectiuni, ce amana analiza de text literar pentru capi-I urmator, doresc sa fac o singura precizare referitoare la producerea metatextului. Spre deosebire de procesul lecturii si interpretarii, ce urmeaza un traseu descoperirii, traseu definit prin reactii emotionale, derive si interogatii, textul iute pretativ scolar retine certitudinile si judecatile de ansamblu. El se scrie din persp» tiva punctului final al interpretarii si desfasoara, cel putin pe unele portiuni, drumui descoperirii in sens invers. Astfel, daca circumscrierea temei si comentarea titli se fac la sfarsitul orelor de studiu al unui text, dupa ce opera a fost cadrata si apro­fundata, textul interpretativ debuteaza prin enuntarea temei si interpretarea titli Asezat la confluenta discursului argumentativ, explicativ si descriptiv, comentam! de text are codurile lui proprii; si ele presupun o lectura incheiata, dublata perspectiva distantata si structuranta; presupun incheierea calatoriei si prezenti popasului; un popas ce filtreaza experienta personala a lecturii si o asaza in cadrele fixate de institutia scolara.