Politici educationale. conducerea procesului de schimbare si a inovatiilor in sistemul educational

POLITICI EDUCATIONALE. CONDUCEREA PROCESULUI DE SCHIMBARE SI A INOVATIILOR IN SISTEMUL EDUCATIONAL[1]

Cuvinte cheie - politica educationala, reforma, strategie, schimbare, inovatie

1. Delimitari conceptuale:

Politica educationala- optiuni materializate in documente oficiale

Strategie - program concret de actiune.

Tactica - modalitati de implementare a resurselor potrivit politicii si strategiei.

Reforma - cadrul institutional de aplicare a unei schimbari.

Cadrul legislativ - pachete de acte normative ce au menirea de a reglementa din punct de vedere juridic o orientare politica, o strategie sau reforma.

2.Tipuri de politici educationale:

- politica educationala pozitiva (da raspuns unei probleme date)/negativa (elimina efectele unor actiuni),

- politica educationala explicita (formuleaza coduri prestabilite)/implicita (nu formuleaza, ci se bazeaza pe coduri nescrise, neexplicate prin regulamente),

- normativa (stabileste conditii, criterii)/ procedurala (stabileste procedee, moduri de actiune),

- publice (apartin statului)/ nonpublice (apartin societatii civile),

- centralizate (fiind coordonate si implementate de un for superior, de o institutie centrala)/descentralizate (realizandu-se la fiecare nivel, palier, domeniu, zona geografica, prin responsabilizarea si a altor institutii, zonale,  locale).

3. Conditii pentru existenta unei politici educationale:

- trebuie sa existe un mod de organizare colectiva (institutionala, reglementata de traditii, conventii etc.);

- trebuie sa existe un proiect educational definit de experti si elaborat prin reflectie colectiva;

- implica o putere si un sistem de autoritate;

- implica un sistem de legitimare (rezultate asteptate, eficienta crescuta) si de mobilizare sociala (participare, manipulare, constrangere, convingere).

4. Continutul politicii educationale vizeaza: organizarea sistemului de invatamant, functionarea institutiilor, finantarea invatamantului, evaluare, management, curriculum, selectie, formare, perfectionare si promovare a personalului didactic. Orice politica educationala se defineste intr-un context, nu exista politica in sine si aceasta se defineste, se redefineste, se schimba, se negociaza la diferite niveluri. Actorii politicii educationale sunt indivizi, grupuri, colectivitati, institutii; elevi, studenti ONG, asociatii, grupuri etnice, grupuri de presiune (experti, presa, politicieni).

5. Principii de politica educationala:

- Principiul descentralizarii si al flexibilizarii. Se refera la caracterul orientativ al parcursului scolar (sistem de invatamant) si demersului didactic (proces de invatamant).

- Principiul eficientei si al randamentului. Eficienta este data de raportul dintre obiective realizate si resurse, iar randamentul de raportul dintre obiectivele propuse si obiectivele realizate.

- Principiul compatibilizarii cu standardele europene.

6. Definirea politicilor - procesul elaborarii politicii educationale:

- identificarea problemei (cine semnaleaza existenta unei probleme, cu ce incepe o problema, lista de elemente prioritare);

- expunerea publica si evaluarea optiunilor de politica educationala (prioritatile se confrunta in colectivitate, stabilirea modalitatilor de confruntare, masura dezirabilitatii optiunilor pentru colectiv);

- adaptarea optiunilor (se trece de la limbajul general, deliberat vag la limbajul concret, se revizuieste politica);

- implementarea politicii educationale (strategie, tactica);

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

- evaluarea efectelor;

- revizuirea politicii si conceperea unui nou ciclu.

Cine formuleaza politica educationala ? (o persoana - ministru, organe de decizie; actori multipli - comisie de expertiza, societatea civila; institutii specializate - stat, armata, institute de cercetare etc.).

Cine aplica politica educationala ? (nivel national - experti, persoane reprezentative, autoritati profesionale; nivel regional - inspectorate, comunitate; nivel local - scoala - consiliul de administratie, consiliul profesoral, directori.

Ce sistem de mobilizare foloseste ? (constientizarea, diseminarea, cointeresarea, persuasiune, constrangere, utopii, argumentare rationala).

Ce sistem de informare (despre rezultate) foloseste ? (rapoarte tehnice, conectare directa, contacte directe, anchete, presa, cercetare, comunicare administrativa - note, adrese, circulare).

Coerenta politicii educationale cu celelalte politici (verticala - aplicare, gestiune la nivel national, regional, local; orizontala - stat/sociatate civila, diferite sectoare, institutii economice).

Politica educationala este influentata de trei elemente: de ordin tehnic (dinamica economica, dinamica demografica), de ordin cultural (valori) si de ordin politic (reglementari legislative, politice)

7. Centralizare/Descentralizare

Descentralizarea (tine de relatia cu puterea), ca proces reprezinta indepartarea de un centru de decizie, iar ca stare se refera la abaterea de la normele instituite.

Argumentele adeptilor descentralizarii: implica legitimare politica (1), calitatea serviciilor(2), eficienta, randament(3). Weiler, 1990 - aminteste dreptul de implicare a comunitatii pentru determinarea propriei identitati, scade birocratia, se manifesta diferentieri locale importante.

Legitimarea politica. Liberalism (accent pe individ, dezvoltarea capacitatilor, elite, experti, invatamant particular. Din acestea decurg: incurajarea dispersiei autoritatii, increderea in managementul local, putere data profesionistilor), socialism (accent pe colectivitate, rolul statului, accent pe grupurile defavorizate). De aici accentul pe socializare, pe forme colective de educatie, decizii  de la centru, control realizat extern, reglementari stricte, regulamente, sisteme de alocare bugetara centralizata, populism (accent pe popor, respingerea expertilor, tehnocratilor. Se acorda importanta culturii populare, educatiei nonscolare).

Calitatea serviciilor. Premise - management centrat pe obiective, pe rezultate asteptate, pe relatii intre scop si mijloace, participarea directa a actorilor, capacitatea de inovatii si adaptare a scolii.

Eficienta este data de raportul dintre obiective realizate si resurse, iar randamentul de raportul dintre obiectivele propuse si obiectivele realizate. Premisele eficientei sunt: autoreglarea, planificarea participativa, control spontan.

TEMATICA LUCRARILOR DE SINTEZA,

PRACTIC-APLICATIVE SI A EVALUARII

Esenta si obiectivele managementului

Responsabilitatile profesionale, morale si sociale ale managerului

Principiile generale ale managementului si activitatilor manageriale

Contextul intern al managementului

Contextul extern al managemetului

Ierarhia si tipologia manageriala

Competentele si calificarile manageriale generale

Rolurile manageriale interpersonale

Rolurile manageriale informationale

Rolurile manageriale decizionale

Caracteristicile organizatiilor sociale intemeiate pe cunoastere

Particularitatile personalului organizatiilor bazate pe cunoastere

Gestiunea personalului din organizatiile bazate pe cunoastere

Specificul unitatilor educationale ca organizatii intemeiate pe cunoastere

Scoala ca organizatie sociala

Scoala ca institutie generatoare de cunoastere

Scoala ca unitate de invatare si reproducere de cunoastere

Modele manageriale educationale alternative

Specificul contextelor intern si extern ale managementului activitatii din organizatiile educationale si din invatamant

Particularitatile planificarii si organizarii ca functii manageriale in unitatile de invatamant

Particularitatile conducerii si controlului ca functii manageriale in unitatile scolare

Management, lideritate si administratie in institutiile educationale si de invatamant

Conducerea academica si conducerea administrativa in invatamant

Managerii educationali ca personalitati proactive, ca facilitatori si ca persoane tranzactionale

Managementul sistemului institutional al educatiei si invatamantului

Managementul unitatilor si institutiilor de invatamant si educatie

Managementul clasei de elevi

Managementul proceselor si activitatilor educationale

Managementul calitatii in sistemul si institutiile de invatamant

Particularitatile managementului calitatii totale in invatamant si educatie

Modele si strategii de evaluare a eficientei in managementul educatiei si invatamantului

Criterii, indicatori si standarde in evaluarea performantei si competitivitatii in managementul educatiei si invatamantului

Putere, autoritate si raspundere in managementul educational

Transformari si innoiri in managementul educational romanesc contemporan

Centralizare si descentralizare in managementul educational din tara noastra

Descentralizare, autonomie si responsabilitate in managementul institutiilor educationale romanesti

Sisteme de formare initiala si continua  a managerilor profesionisti in sistemul educational national

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Baas B., Leadership and Performance beyond Expectations, New-York, Free Press, 1985

Birzea C., School legislation: dialogue on the reforms in Central and Eastern Europe, General Report, Council for Cultural Co-operation, Strasbourg, 1994

*Cornescu V., Mihailescu I., Stanciu S., Management. Teorie si practica, Ed. Actami, 1994

*Costea St., General si specific in managementul invatamantului, in "Tratat de management universitar", Brasov, Ed. LuxLibris, 1998

*Cristea S., Managementul organizatiei scolare, EDP, Buc., 1996

Drucker P., Management. Eficienta factorului decizional, Ed. Destin 1994

*Dumitrescu I., N. Andrei, Conducerea stiintifica a unitatilor scolare, EDP, 1993

Fagerlind I., Birt S., Planificarea si administrarea educatiei in Europa: tendinte si riscuri, in Perspective - UNESCO, 77/1991,

Georg B., Managerii viitorului, viitorul managerilor, Iasi, Institutul european, 1997

Hoffmann O., Management. Fundamente socio-umane, Buc., Ed. Victor, 1999

*ISE, Unitatea de invatamant: Management educational, (coord. dr.Angela Cara, Ion Achiri), Chisinau, Ed. Gunivas SRL, 2002

*Iucu R., Managementul si gestiunea clasei. Fundamente teoretico-metodologice, Ed. Polirom, 2000

Jinga I., Conducerea invatamantului. Manual de management instructional, Buc., EDP, 1993

Joita Elena., Managementul scolar. Elemente de tehnologie manageriala, Ed. Gheorghe Cartu Alexandru, Craiova, 1995

*Joita Elena, Management educational. Profesorul manager: roluri si metodologie, Iasi, Ed. Polirom, 2000

Nicolescu C., (coord.), Management, Buc., EDP, 1992

Petrescu L., Profesiunea de manager, Brasov, ED. LuxLibris, 1997

Ruckle H., Limbajul corpului pentru manageri, Ed. Tehnica, 2001

Vlasceanu M., Psihosociologia organizatiilor si conducerii, Ed. Paideia, Buc., 1993

xxx Ghid metodologic pentru formarea formatorilor. Management educational - MEC, ISE, (coord. Serban Iosifescu), Buc., 2001

*xxx Management educational pentru institutiile de invatamant - MEC, ISE, Buc., 2001

Fayol H., Administration industrielle et generale. Prevoyance, organisation, commandament, coordination, control, Paris, 1916

Taylor F.W., Le principes du management scientifique, Paris, 1911

** Lucrarile marcate fac referiri directe la tematica unitatilor de invatare prezentate. Celelalte lucrari pot fi consultate pentru completarea informatiilor si cunostintelor de Management educational