Formele comunicarii in clasa de elevi. Comunicare nonverbala in clasa de elevi. Comunicare si influenta sociala.

I.1.Formele comunicarii in clasa de elevi.

In acceptiunea unor teoreticieni din domeniul educational, comunicarea reprezinta  "capacitatea individului de a prezenta propriile intentii, nevoi sau interese, precum si de a percepe interlocutorul, in vederea initierii unui dialog in procesul de invatamant".

Existe mai multe forme sau tipuri de comunicare in clasa de elevi, si anume: comunicare suportiva, comunicare asertiva, comunicare verbala, comunicare nonverbala etc.

Comunicarea suportiva poate fi considerata fundamentul relatiilor interpersonale si presupune consideratie, respect si intelegere fata de interlocutor. Un cadru didactic care isi propune sa devina eficient in managementul clasei de elevi trebuie sa fie preocupat de mentinerea relatiilor pozitive cu elevii. Jones si Jones (2007) considera ca relatiile cu clasa depind de abilitatile profesorului de a comunica interesul, grija si suportul fata de fiecare elev, in calitatea sa de persoana care merita consideratie. Comunicarea suportului se realizeaza prin manifestarea interesului pentru cunoasterea elevului, a familiei, a culturii din care face parte, ascultarea (pasiva si activa a elevului) atunci cand acesta are nevoie sa se exprime, comunicarea expectantelor pozitive cu privire la elev, oferirea feedback-urilor specifice, utile formarii si dezvoltarii elevului. Eficienta comunicarii suportive depinde prioritar de abilitatile cadrului didactic de a oferi elevului suport emotional in situatiile de traume, de amenintare si de stres. De exemplu, este important ca elevul sa stie ca in situatiile de evaluare profesorul ii intelege starea de anxietate, ca nu-i este dusman si ca il va ajuta valorifice tot ceea ce el stie.

Comunicarea asertiva . Inca de la varstele cele mai mici, copiii pot observa daca adultii implicati in educatia lor au incredere in capacitatea de a-si indeplini rolul de parinte, profesor, model sau lider. In virtutea statutului de educator, elevii au anumite asteptari de la adult pe care-l pot percepe sau nu ca o autoritate. Cele mai multe dintre problemele de management al clasei sunt determinate de modul in care este inteleasa relatia de autoritate in campul educational (de catre profesor sau de catre elev). Tipul de manifestare a autoritatii este legat de o competenta extrem de importanta in managementul comunicarii si al conflictelor - asertivitatea. A comunica asertiv inseamna a sti sa exprimi sentimentele si convingerile tale, fara a ataca si jigni pe ceilalti. O persoana asertiva nu este agresiva, nu striga la ceilalti, nu jigneste, nu se cearta, nu incalca regulile existente si nu rezolva conflictele si problemele prin dominare si violenta.

Comunicarea verbala este definita ca un tip de comunicare in interiorul caruia se utilizeaza limbajul articulat. Comunicarea verbala, care poate fi denumita orala sau directa, prin ea realizandu-se un contact direct cu interlocutorul, in cazul dialogului, are un rol important in viata contemporana. Prin comunicarea verbala se realizeaza urmatoarele activitati : obtinerea si transmiterea de informatii, elaborarea unor propuneri, exprimarea unor opinii convergente sau divergente, realizarea unei unitati de vedere care sa conduca la incheierea unor acorduri, conventii, contracte etc.

Comunicarea nonverbala reprezinta un element in sistemul comunicarii umane si trebuie analizata ca atare , nu independent de comunicarea verbala.

I.2. Comunicarea nonverbala in clasa de elevi.

O buna comunicare intre elevi si intre profesor si elevi are efecte benefice pentru procesul educativ. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate, creand intelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Tipuri de comunicare nonverbala in clasa de elevi

Contactul vizual . (Daca un profesor vrea sa afle care dintre elevi a facut o "isprava", intrebandu-i si privindu-i in ochi pe fiecare in parte, s-ar putea sa greseasca luand lasarea privirii in jos drept un semnal universal de recunoastere a vinovatiei. Unii copii lasa privirea in jos in semn de respect, nu de vinovatie).

Comunicarea nonverbala si "efectul Pygmalion" . Legenda spune ca Pygmalion a sculptat o statuie din fildes intruchipand o femeie nespus de frumoasa. S-a indragostit de opera sa. Implorata de Pygmalion, zeita iubirii, Afrodita, a dat viata statuii. Realitatea asupra careia au atras atentia Robert Rosenthal si Leonnore Jacobson (1968) este ca in clasa de elevi profesorii isi fac o imagine despre elevi si reactioneaza fata de acestia in functie de imaginea creata de ei, nu in functie de comportamentul efectiv al elevilor. ( Profesorul care crede ca are de a face cu un elev bun aproape ca ii zambea acestuia, dadea aprobator din cap, se apleca inspre el si il priveau insistent in ochi, toate acestea fiind simptome ale unui limbaj "pozitiv" al corpului ).

Vocalica. Ritmul vorbirii reprezinta un factor care influenteaza desfasurarea activitatilor scolare. Profesorul trebuie sa plece de la premisa: cu cat informatia pe care doresc sa o transmita elevilor este mai nefamiliara, cu atat ritmul vorbirii trebuie sa fie mai lent.

Efectul contactului cutanat. Atingerile cutanate se desfasoara conform unui model sociocultural, care prevede cine pe cine are dreptul sa atinga (in acord cu statusul social si ocupational), in ce situatie concreta (in spatiul public sau privat) si ce parte a corpului poate fi atinsa, in functie de sex si varsta. La modul general, atingerile cutanate intre profesor si studenti sunt considerate politically incorect, mai ales cand este vorba de studente.

I.3. Comunicare si influenta sociala.

Cercetarile de psihologie a comunicarii ( apud Jean Claude Abric, Psychologie de la communication) au pus in evidenta rolul important jucat de comunicare, inteleasa ca proces de influentare sociala in structurarea campului social, pe trei nivele esentiale: normativ, cognitiv si social. Influenta, sub aspectul sau normativ, creeaza, intareste si impune valori; sub aspect cognitiv, ea determina un anumit decodaj al realitatii si o utilizare corespunzatoare acestuia a informatiei, iar sub aspect social, ea joaca un rol esential in organizatie, mentinand sau punand sub semnul intrebarii statusurile, relatiile de putere si de autoritate. Influenta sociala reprezinta actiunea exercitata de o entitate sociala (persoana, grup etc.) orientata spre modificarea optiunilor si manifestarilor alteia. Influenta sociala este asociata cu domeniul relatiilor de putere si control social, de care se deosebeste intrucit nu apeleaza la constringere. Se exercita in forma persuasiunii, manipularii, indoctrinarii, asociindu-se cu procesele de socializare, invatare sociala sau comunicare. In acest sens, R. Boudon si F. Bourricaud (1982) apreciau ca influenta sociala "poate fi considerata ca o forma foarte specifica a puterii, a carei resursa principala este persuasiunea'.