Valorificarea traditiilor la prescolari - texte despre sarbatorile de iarna

Traditie si continuitate

Valorificand frumusetea traditiilor si obiceiurilor populare in cadrul serbarilor cu prescolarii reusim sa infrumusetam viata copiilor, ii ajutam sa cunoasca traditiile romanesti si rolul important pe care-l au in viata oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste traditii au dainuit peste timp. Prin continutul serbarilor ii ajutam pe copii sa inteleaga mesajul si continutul acestor obiceiuri populare, adaptindu-le particularitatilor de varsta si aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej introducem copiii intr-o lume frumoasa a cantecului, dansului, poeziei, povestilor, glumelor, proverbelor, zicatorilor si strigaturilor, a unor evenimente traditionale - Craciunul, Pastele, Mos Nicolae, copiii avand posibilitatea sa cunoasca frumusetea si bogatia folclorului, diversitatea traditiilor si obiceiurilor romanesti, armonia limbii romane. Textele cantecelor si poeziilor, ale colindelor, plugusorului, sorcovii, transmit urarile de bine in legatura cu unele indeletniciri stravechi ale romanilor: uratul, semanatul, pastoritul. Cu aceste ocazii copiii isi imbogatesc vocabularul

cu expresii populare, proverbe, zicatori, strigaturi, patrund in tainele limbii materne si in comorile intelepciunii populare.

Serbarile sunt un izvor de bucurii si satisfactii care creeaza copiilor o stare de buna dispozitie favorabila atat dezvoltarii psihice, fizice cat si estetice. Copiii trebuie sa interpreteze diferite roluri; cantaret, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formandu-si sau perfectionandu-si o serie de abilitati artistice.

Cand bat la portile sufletului Sfintele sarbatori, ne bucuram impreuna cu copiii de neasemuita frumusete a datinilor stramosesti si scoatem din comoara inimii si din lada de zestre a neamului,t ezaurul folcloric romanesc: cantecul, jocul si costumul popular specific sarbatorilor.

Costumele populare, ia si catrinta, barnetele si opincile, camasa si itarii sunt primenite si pregatite pentru spectacolul mult asteptat. Atmosfera de sarbatoare din sala de festivitati prin ornarea si decorarea cu elemente specifice sarbatorilor (bradut, globuri, fulgi de zapada, etc) constituie un alt prilej de bucurie pentru copii alaturi de confectionarea costumelor si mastilor pentru capra, urs, caluti, cerb. Interpretand jocul

caprei, jocul ursului, cantece si colinde, recitand versuri cu o conotatie religioasa, copiii descopera traditiile si obiceiurile practicate in timpul sarbatorilor de iarna, simt si pretuiesc frumusetea obiceiurilorsi traditiilor de Craciun.

Colinda populara traditionala romaneasca

In 153 i.e.n., vechea data de 1 martie, la care romanii sarbatoreau Anul Nou, a fost inlocuita cu data de 1 ianuarie.

Incepand cu secolul IV, Anul Nou a fost mutat la 25 decembrie, data la care crestinii sarbatoreau Craciunul. La noi, data de 1 ianuarie a devenit data oficiala a Anului Nou abia in sec. X VIII.

Termenul colind/colinda denumeste una dintre practicile cele mai raspandite in cadrul ceremoniilor din ciclul sarbatorilor de iarna., cunoscute si sub forma mai veche, astazi raspandita regional corinda/carinda, provenita din latinescul calendar.

La albanezi si la romani, in unele locuri se pune in vatra, un butuc de lemn aprins, in seara de Anului nou pt a trece focul dintr-un an in altul, butuc care purta numele de kraciun.

A colinda inseamna a merge din casa in casa cu diferite uraturi de belsug si sanatate, impliniri diferite. Obiceiurile practicate pe timpul sarbatorilor de iarna contin: colindatul copiilor, Mos Ajun, colindatul cetei, cantece de stea, vicleimul, plugusorul, buhaiul, sorcova, jocuri cu masti (brezaia, cerbul, capra), dansuri (caluti, calusari, teatru popular). Colindatul copiilor are loc in seara de 24.12, uneori si de Anul nou. Ceata are o gazda unde repeta un timp, inainte de inceperea colindatului. Colindele sunt variate: ale casei de gospodari, de tineri casatoriti, de flacai, de fata tanara, de copil mic, de vaduva, de cioban, pescr, primar. Colindele se canta in grup; ele au contribuit la unitatea si perpetuarea spiritului romanesc.

Craciunul, sarbatoarea nasterii Domnului, este fixate la 25 dec. abia in sec. IV. Se sarbatoreste si in Dacia, dupa cum o dovedesc inscriptiile de la Istria, dar si dupa cum se stie din legenda romaneasca a lui Mos Craciun. (Cautand un loc sa nasca, Maica Domnului a cerut adapost lui Craciun, un om hain, care a alungat-o. Craciunoaia, insa, avand inima buna, i-a adapostit in staul si a ajutat la nastere.la aflarea faptului, Craciun, de furie, i-a taiat mainile, dar Iisus, atingand-o cu manutile Lui, le-a lipit la loc. Vazand aceasta, omul s-a

schimbat, s-a inchinat si a devenit primul crestin, ajungand un om milos si darnic.) Batranul Craciun din colinde apare solemn, grandios.  

Obiceiuri de Anul Nou la alte popoare

In traditia eschimosilor, anul nou nu are o data, fiind sarbatorit cand vine iarna ce este semnalata prin caderea primei zapezi. Din ea construiesc un iglu imens in care se aduna mai multe familii pt a-l sarbatori.

Grecii din antichitate serbau anul nou la miezul verii, la prima luna noua, rasarita dupa 21 iunie, data solstitiului de vara.

In Japonia exista traditia ca indifferent de data nasterii, aceasta sa se sarbatoreasca la anul nou. Asadar, un copil, nascut la 30 dec poate "creste intr-o zi cu un an". Un alt obicei se refera la lansarea de zmei multicolori de care se prin lampioane si mici homari, reprezentand simbolul longevitatii.

In Italia, conform unui stavechi obicei, se aruca pe fereastra in noaptea de anul nou, tot ce se socoteste ca e inutil si invechit.

Traditionalul brad verde impodobit provine din Scandinavia. In zonele calde, locul bradului il iau frunzele de palmier sau de alti arbori.

In mitologia romana, bradul este considerat arbore al vietii, al nuntii si al nasterii, al fertilitatii si un arbore de bun augur. Dovada o constituie bogatia de mituri, legende si traditii romanesti legate de brad, molid cetina.

Plugusorul - colind prin excelenta specific Anului Nou,vorbeste despre vechi ceremonii agrare legate de cultul soarelui geto-dacic, dar si despre un erou mitic, Troian. Este probabil un zeu al iernii, al carui nume a lasat  in limba romana cuvantul ce arata mormanele de zapada din preajma anului nou. Cuvantul Troian a fost alterat fonetic de Traian. Troian are puteri de zeu al iernii, dar si de personaj al nasterii naturii, al rodului bogat al ogoarelor.

Texte despre sarbatorile de iarna

Bradule, voinicule (creatie populara)

Bradule, voinicule,

Cin' te-a nascut, dragule?

Stanca si-uscaturile,

M-am nascut din cremene .

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

- De-nfasat, cin' te-a-nfasat?

- Negura cand s-au lasat .

- De-mbatat, cin' te-ambatat?

- Roua cand s-a scuturat .

- Singur, cin' te-a mangaiat?

- Iarba cand s-a leganat .

- De crescut, cin' te-a crescut?

- Crivatul cand a batut .

Soarele cand s-a-naltat,

Neaua cand s-a asezat!

- De iubit, cin' te-a iubit?

- Tot ce-n lume-am intalnit,

Si mai mult o pasare

Ce-mi doineste crengile

Cu urarile de bine

Pentru anul care vine.

Cantec de stea (creatie populara)

Trei crai de la rasarit

Cu steaua au calatorit

Si pe cale cum mergeau

Steau-nainte-o vedeau.

Iar cand stau de s-odihneau

Steaua inca-I astepta

Pan' la Irod au ajuns

Steaua atunci li s-a ascuns.

De aici daca-au plecat

Steaua iar s-a aratat

Si-au mers pana au statut

Unde Hristos S-a nascut.

Magi atunci s-au incurcat

In pesteri au intrat

Domnului S-au inchinat

Ca unui mare imparat.

Jocul caprei

Vine capra de la munte

Cu steluta alba-n frunte

Are-n coarne ramuri multe

Si mai mari si mai marunte!

Pe munte ca florile

Pasc ciobanii caprele.

Bine-I sade caprei mele

Cu hurmuz si cu margele

Frumoasa-I caprita mea

Cu covor si cu basma

Ta, ta, ta, caprita, ta

A trecut cerbul Carpatii

Ca sa joace la toti fratii

Cu covor impiestritat

Cu luceferi instelat.

Pe campul cu floricele

Pe apoe cu pietricele

Din copite scanteia

Cararile deschidea

Lumea-ntreaga bucura

Ta, ta, ta, caprita, ta.

Cu covor si cu basma

Pentru anul care vine

s-auzim numai de bine

La anul si la multi ani!

Jocul caprei (zona Neamtului)           Jocul ursului

Ta, ta, ta, caprita, ta

De la munte tea-u adus

Cu cercei si cu hurmuz

Cu cercei si cu margele

Cum ii place fetei cele.

Capra noastra din Deleni,

Ii hranita cu strujani

Si-I iernata cu tarate

Si da lapte cat o mata.

Ta, ta, ta, caprita, ta

Esti cu lapte s-a fata

Si cu iezu-alaturea

Capra noastra cea fudula

s-a-necat c-o barabula

capra nostra cea frumoasa

barabula cioturoasa.

De trei saptamani trecute

Vin cu ursii de la munte

Numa-n coate si-ngenunche

Si s-apropie de sat

La neveste cu barbat

Si fete de maritat.

Aho!

Haide-asa, c-asa se cere

c-asa-I place babei mele

sa se poarte cu margele

si-n gura far' de masele

fara sapte, n-are opt

aho!

Nu mi-e frica, nu ma tem

Ca mi-s urs de otel

Nu mi-e frica, nu mi-e teama

Ca mi-s ursii de arama

Cine vine nu ramane

Ursilor le pare bine.

Aho!

Joaca bine, Mos Martine

Ca-ti dau paine cu masline

La pamant cu picioru

Sa rasara mohoru

La pamant, mai baietele,

Ca viata-I cu viorele

c-asa-I place mandrei mele,

frunzulita flori marunte,

frunzulita garofita

unsareasca, mai badita!

Aho!

Plugusorul celor mici

Maine anul se-noieste

Plugusorul se porneste

Si incepe a brazda

Pe la case a ura.

Iarna-I grea, omatu-I mare

Semen bune anul are

Semen bune de belsug

Pentru brazda de sub plug

Manati, mai!

Doamne, binecuvinteaza

Casa care se ureaza!

Anul nou cu bucurie

Intru multi anis a va fie!

Manati, mai!

De urat am mai ura

Dar ni-I ca vom insera

Si noi suntem mititei

Ne mananca cainii rai.

Manati, mai!

Cand vom mai veni, la anu'

Sa va gasim infloriti

Ca merii, ca perii,

In toiul primaverii

Ca frunza de vie

In postul Sfintei Mariei.

Aho!

'Plugusorul umoristic'

Aho, aho!
Maine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si incepe-a colinda
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug
Ca si brazda de sub plug.
Manati mai, hai, hai, hai!

Aho, aho, Plugurel mititel
Cu rotilele de fier,
Plugusor cu sase boi,
Plugusor manat de noi,
Nu ca plugul lui Tarata
Tras de zece pui de mata,
Unu-i lung si altu-i scurt
Da-mi colacul sa ma duc.
Roata-n brazda, mai flacai,
Manati mai si hai, hai, hai!

Si cand graul a fost copt
Treierat si vanturat
In care l-a incarcat
Si la moara a plecat,
Acolo a macinat

Si-a facut un colac pentru sat
Pe piatra morii masurat,
In cuptor l-a varat prin tinda
Si 1-a scos afara c-o grinda,
Si l-a taiat in doua
Si ne-a dat si noua;

Noi am rupt in cinci
Si-am dat si la calici,
Care stau cu limba-n gura
Si nu stiu nici-o uratura
Manati mai, hai, hai, hai!
Jupaneasa gazda a facut
Un colac rar
Si-mpletit frumos
Pentru plugarasi scos;
Si 1-a taiat in doua
Si ne-a dat si noua;
Si 1-a taiat in cinci

Si mi-a dat si mie
Ca-s incaltat cu opinci,
Cu opinci ingurguiate,
Cu paie de ovaz legate.
Manati mai, hai, hai, hai!

Am mai avea de urat
Dar nu suntem dintr-un sat apropiat
Ci din loc indepartat,
Unde iepurele
Si-a pazi oile,
Iar vulpea gaini nu pofteste.
Mai indemnati, mai flacai,
Hai, hai, hai!
Mai manati, mai!

Sorcova

'Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Peste vara, primavara,
Ca un par, ca un mar,
Ca un fir de trandafir'
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!

Sorcova

Sa traiti, sa traiti,
Intru multi ani fericiti
Si ca pomii sa-nfloriti
Si ca ei sa-mbatraniti
Si ca toamna cea bogata;
Fie casa-ndestulata.
Tot cu mesele intinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti impreuna,
Pana-n veci cu voie buna.

Cata sindrila pe casa,
Atatia galbeni pe masa;
Cat grau in ogor,
Atatea vite-n obor;
Cate paie-n batatura,
Atatia copii in patura;
Cat par intr-un cojoc,
Atatia copii la foc;
Cata frunza pe umbrar,
Atatia bani in buzunar!

Cu semanatul

Sa ninga,
Sa ploua,
Sa picure roua,
Si grau sa-ncolteasca,
Bogat sa rodeasca!

S-aduca nadejde
Trecand de primejdie.
Copiii sa creasca,
Multi ani sa-nftoreasca
Ca merii,
Ca perii,
In mijlocul verii
Si-n timpul primaverii.

Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!