Educatia intelectuala-conditie a formarii unei personalitati integrale

O analiza ,oricat de sumara, a fenomenelor sociale,pune in evidenta,inca de la inceput,dinamica acestora,modificarile suferite de ele de-a lungul timpului,influentele assimilate din partea unor factori interni sau externi,precum si interdependenta,simpla sau complexa a acestor fenomene.Cu cat un fenomen supus analizei este mai complex,cu atat dezvoltarea relatiilor sale cu altele apare ca fiind dificila si pretentioasa.

Educatia este unul dintre aceste fenomene:proces si actiune,aparut in si odata cu societatea umana,care a suferit pe parcursul dezvoltarii sale maodificari esentiale.De la actiunea empirica de pregatire a generatiei tinere pentru viata sociala,pana la o actiune fundamentata stiintific,racordata la progresele generale ale stiintelor si tehnicilor,educatia a parcurs un drum lung devenind o adevarata stiinta cu statut propriu.

Desi multe din definitiile educatiei sunt departe de a epuiza subiectul deoarece fiecare epoca pune in fata institutiilor ei de cultura si de educatie sarcini noi,obiective specifice etapei pe care o parcurge,ceea ce oblige la reconsiderari si adaptari cu preocuparea continuei operationalizari.

Astfel,definitia formulata de Gaston Berger releva ansamblul "mijloacelor si disciplinelor prin care ne straduimsa-i conducem pe elevi sau pe studenti de la copilarie la varsta adulta"oferind o intelegere tehnica a educatiei si una propriu-zisa procesuala.Asemanator defineste educatia si Henri Pion :"ansamblul de mijloace cu ajutorul carora este dirijata dezvoltarea copilului",punand accent tot pe mijloacele prin care se realizeaza educatia .A pune accentul pe mijloacele prin care se realizeaza educatia inseamna a subordona procesul educatie ,inseamna a privi din exterior,de la tehnici catre scop.

M.Debesse afirma ca:"A educa inseamna a inalta.A inalta copilul pana la starea de om"precizand in continuare ca :"Educatia nu creeaza omul ,ea il ajuta sa se creeze".Se recunoaste astfel functia umanizatoare a educatiei si preocuparea ei de a-l inzestra pe copil cu atributele caracteristce adultului.

Prin definitia formulate de Skinner educatia este"procesul de invatamant si dezvoltare prin invatare,procesul educativ fin inteles ca o activitate formativa iar actiunea educative ca un proiect sau program de construire integrala a omului.Educatia e considerata drept cultura a inteligentei,a spiritului"scrie Skinner,reducandu-i sfera doar la dezvoltarea inteligentei.In acest sens eductia se confunda si se reduce usor la invatare.

Examinand aceste cateva definitii dintr-o perspective pedagogica se paote spune dsp ele ca ,impreuna, circumscriu un fenomen social,care se deosebeste de altele prin cateva note caracteristice ca tsi proprii,cum ar fi:grija adultului pentru tanar,grija prezentului pentru viitor,cultivarea laturii biologice(educatia fizica),formarea,stimularea si dezvoltarea componentelor psihice ale personalitatii,socializarea individului,formarea morala,atentia acordata economicului,conturarea personalitatii,orientarea personalitatii.

Educatia incepe din copilarie si in conditiile societatii contemporane devine permanenta.Ea are un caracter prospectiv,fiind principalul canal prin care cultura si civilizatia sunt difuzate in masa.Ca zona de interfata cu civilizatia si cultura ea poate actiona spre fiecare si impuna cu ele spre realizarea idealului social.

Scoala ,prin idealul sau educativ,umanist si democratic,subordonat celui social ,pe cae il urmareste contribuie neincetat la realizarea unei concordante si al unificarea elementelor caracteristice modului de viata a unei colectivitati.

Fenomenul educational este nu numai un act necesar,ci si posibil oricare individ fiind capabil sa recepteze un numar mare de influente din partea altora,in scopul mai bunei sale adaptari la cerintele mediului socio-cultural in care traieste.Din aceasta educabilitate a individului rezulta si necesitatea sau obligatia societatii de a prelua,organiza,conduce si controla,actiunea educationala la nivelul macrosocietatii.

Natura nu poate fi inteleasa decat cu ajutorul stiintei, a cunosterii.Cunoasterea este un proces fundamental cu ajutorul caruia omul incearca sa descifreze "tainele"mediului inconjurator si cele ale propriei sale finite ca parte componenta a naturii insasi.Prin cunoastere a inceput desprinderea omului de restul fiintelor si cu ajutorul educatiei,cunoasterii intelectuale se continua ascensiunea sa spre culmile creatiei.

Educatia intelectuala a devenit in scoala oricarei societati inaintate o preocupare fundamentala sustinuta de datele cercetarilor stiintifice si de progresele tehnicilor de comunicare.Inregistrarea,intelegerea,interpretarea si verificarea mesajelor cu care omul epocii informaticii se confrunta in toate domeniile de activiatate,constituie o situatie ce tinde tot mai mult spre generalizare.Astazi,omul poate participa la procesul de productie nuami daca intelege si stie sa aplice procedeele stiintifice cerute de nivelul de dezvoltare al tehnicii,ceea ce presupune o temeinica cultura stiintifica ,rezultat al asimilarii creatoare a cunostintelor.

Intr-o epoca marcata de stiinta si tehnica,acum cand se pune accent tot mai mare pe valorificarea potentialului creativ a maselor,educatia a devenit o necesitate obiectiva,careia orice sistem de invatamant trebuie sa-i acorde atentia corespunzatoare.

Educatia intelectuala ca o importanta componenta a dezvoltarii plenare a personalitatii umane,poate fi analizata ca o latura relativ independenta,cat si ca un aspect al formatiei morale,estetice,tehnice si chiar fizice.Educatia intelectuala se afla intr-o stransa si permanenta interdependenta cu toate acestea si adeseori le conditioneaza deoarece fiecare angajeaza gandirea subiectului si presupune anumite cunostinte o operationalitate mintala specifica domeniilor respective de activitate.

Insemnatatea educatiei intelectuale rezulta din rolul principal ,pe care ea il detine in dezvoltarea psihica generala a individului,in structura ansamblului personalitatii si creste datorita:

-accentuarii caracterului intelectual al tuturor activitatilor umane si atragerii a tot mai multor oameni in procesul productiei materiale si spirituale, mai ales a celei spirituale;

-exploziei informationale si revolutionarii mijloacelor de informare precum si al rezulatelor obtinute de oameni in dezvoltarea tehnicii si productiei contemporane;

-cererii de educatie si nevoii de a comuta accentual de la obiectiuvele informative spre cele formative spre autoinstruire si autoeducatie ,spre autoformare si autodetermianare;

-transformarii stiintei intr-o importanta forta de productie,ceea ce schimba relatia omului cu exigentele tehnicii si cu pregatirea profesionala.

Educatia intelectuala a fost recunoscuta,de altfel,ca o latura importanta a activitatii educative inca din cele mai vechi timpuri ,ea fiind,alaturi de educatia fizica,multa vreme,preocuparea principala a scolii.

Multi ganditori si pedagogi au considerat ca educatia intelectuala este cea mai importanta latura a dezvoltarii multi latrerala ,ca ea e principala cale de valorificare a capacitatilor intelectuale,a talentelor,initiativii si creativitatii individuale.

Intelectualizarea personalitatii insa ,de care,in prezent se vorbeste atat de mult, se poate face numai trecandu-se ,in educatia intelectuala ,de la educatia pt sitiinta la educatia prin stiinta.Aceasta presupune folosirea stiintei drept mijlioc fundamental de educatie.

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Educatia prin si pentru stiinta inseamna pregtirea omului astfel incat sa poata intelge ,aplica si crea stiinta in activitatea sa,este nu numai o nota specifica formarii intelectuale a viitorilor cetateni ci si o directie de urmat ,in dezvoltarea personalitatii.

Individul este supus,de la nastere ,unei explozii informationale continue si uneori agresive chiar ,careia trebuie sa-i faca fata.Educatia intelectuala nu se poate realiza independent de celalalte componente:morala,politica estetica,tehnica,fizica si nici nu se poate realiza in afara unei activitati,singura care angajeaza,formeaza,dezvolta si verfica fortele intelectuale ale individului si care la randul ei ,este conditionata de cunostinte.

Independenta si conditionarea reciproca a componentelor a fost pusa in lumina prin analiza mecanismelor operatorii si prin cercetarile biopsihosociologice referitoare la formarea si dezvoltarea psihicului.Intr-un anumit fel,s-ar putea spune ca educatia intelectuala reprezinta suportul ,baza comuna a celorlalte laturi,prin cunostintele,priceperile,pe care se sprijina,prin mecanismele,pe care le activeaza.Fireste,aceasta relatie este reciproca,atat dinspre educatia intelectuala catre celalalte,cat si invers.

Scopul educatiei intelectuale este acela de a dezvolta inteligenta,de a forma spiritual,de a perfectiona facultatile intelectuale(psihice)si de a forma un om cult.

In principal,educatia intelectuala urmareste:

-inzestrarea tinerilor cu un sistem multilateral de cunostinte stiintifice pe baza carora sa inteleaga legile ce guverneaza si variabilitatea naturii,dezvolatrea societatii incat sa poata actiiona si deeveni util societatii

-dezvoltarea capacitatii cognitive a capacitatilor de cunaostere,calitai psihice care favorizeaza o performanta superioara in actul cunoasterii,cum ar fi:acuitatea perceptiei,spiritual de observatie,fidelitatea memoriei,promptitudinea ei,sau vivacitatea si claritatea reprezentareilor,adancoimea si supletea gandirii,viziunea critica ,productivitatea imaginative si creativitatea;

-formarea si dezvoltarea motivatiei pentru activitatile intelectuale;

-cultivarea unui stil de munca intelectuala;

-formarea unei conceptii demiocratice despre lume si viata;

Simpla enumerare a acestor obiective poate fi suficienta pentru a demonstra ca educatia intelectuala este un process complex ,multidimensional si polivalent ,cu punternice implicatii in toate manifestarile noastre ,eduactai intelectuala conditionand in mare parte,succesul muncii in divereseramuri de activitate.Din enumerarea obiectivelor educatiei reiese ca nu este vorba de o simpla stocare a unui anumit volum de cunostinte oricat de cuprinzatoare ar fi aceasta,ci de ceva mult ami importnta si anume de formarea si perfectionarea unor capacitate ,abilitati si deprinderi indispensabile in activitatea noastra cotidiana.

Mai mult chiar,insasi formarea intereselor cognitive, a motivatiilor activitatilor mintale este conditionata de educatia pe care individul primeste in planul reflectiei, al cunoasterii si al invatarii.Fara o motivatie puternica,statornica si stimulativa nu poate fi vorba dsepre invatare si,mai ales,despre autosinstruire si autoeducatie.Poate la acest lucru se referea J.Bruner cand spunea ca "obiectivul cel mai general al invatamantuli este de a cultiva desavarasirea".

Setea de cunoastere creste nu numai la varsta tineretii, ci si la adulti direct proportional cu gradul de pregtire si cu motivatia creativitatii.Importanta este deci pentru educatia intelectuala stimularea ,dezvoltarea si cultivarea acestei motivatii,a acestei trebuinte puternice generatoare a unei atitudini fecunde de cunoastere.Observatia istoricului N.Iorga ca"invatatura trebuie sa fie uneori un drum,totdeauna un orizont",este pe deplin intemeiata pentru ca simpla activitate nu devine formativa prin ea insasi ,ci numai in conditiile dezvoltarii unei motivatii psihomarale intrinseci ,care sa dimensioneze astfel complexa activitate desfasurata in cadrul scolii.

A invata sa inveti apare ca o necessitate intr-o lume bazata pe stiinta pentru integrarea active a tinerilor in procesul muncii.Cine nu poseda o tehnica a muncii intelectuale independente nu poate face fata cerintelor educatiei permanente si nu poate depune o activitate productiva eficienta si creatoare in folosul societatii.

Deoarece astazi sunt tot mai multi oameni care invata tot mai multi sunt solicitati sa recurga la activitati intelectule(calificare ,proiectare ,citirea planurilor,schitelor,graficelor,perfectionare,reciclare,audiere de cursuri diferite-profesionale si de amatori)este firesc ca fiecrae dintre acestia sa fie initiate temeinic in tehnica muncii intelectuale devenita indispensabila in tot mai multe ramuri de activitate.

Tehnica muncii intelectuale presupoune dobandoirea unor priceperi si deprinderi structurate,a unor metode adecvate,pe baza carora sa se paota studia si rezolva independent diferite probleme de nature mintala.Un stil rational de muinca intelectuala independenta cuprinde priceperi organizatorice(spirit de organizare rationala a timpului,elaborarea planului),deprinderi de lucru efectiv(de a lucra ordonat,sistematic,de informare si documnetare (de a duce pana la capat lucrul inceput),de evaluare si autoevaluare (autoanaliza,confruntarea rezultatelor obtinute cu obiectivul stabilit ,criterii de apreciere ,compararea rezultatelor proprii cu ale altora)

Formarea unui stil rational de munca presupune exercitatrea sistematica si consolidarea continua a priceperilor continua a priceperilor si deprinderilor de studio, aprocedeelor de lucru eficiente si economice si evaluarea periodica a rezultatelor.Numai incadrat intr-o activitate sistematica,indrumat si ajutat sa cucereasac pe rand fiecare"reduta"ridicandu-si nivelul dezvoltarii intelectuale individual isi elaboreaza premisele stilului propriu de munca intelectuala

Studiul individual presupune o serie de priceperi si deprinderi specifice cum ar fi:intocmirea conspectului,extragerea de citate,alcatuirea planului,folosirea fiselor de lucru,formulare tezelor.Fisele constau in extragerea unor idei pe anumite teme organizate dupa anumite criterii generl valabile sau pesonale.Intocmirea fiselor constituie o importanta componenta a muncii stiintifice si usureza pregtirea unei lucrari,comunicari,conferinte,studio ,prin gruparea si selectarea materialului.Astazi calculatorul suplineste multe din acestea.

A sti sa inveti si sa te cultivi inseamna a sti sa distingi inte surse de informatii principale si secundare ,a sti sa recurgi la tehnici de memorare ,concentrate sau esalonate,dupa caz,a sti sa sesizezi repede noul si argumentele care il sustin si ,in final,a sti sa integrezi noile achizitii intr-un ansamblu si in structuri tot mai largi si mai bine consolidate.

A te initia in alfabetul muncii intelectuale mai presupune a cunoaste cateva elemnte necesare despre functionarea memoriei ,a atentiei(cum te poti concentra,cat timp poti fi atent,cum poti inregistra mai usor),a gandirii (reproductive,originala,logica,inovatoare,creatoare), a imaginatiei(combinatie de elemente creatoare).

Adeseori educatia intelectuala a fost echivalata si redusa la invatare.Caracterl complex si interdisciplinar al acestei activitati ca si relatia invatatrii cu dezvoltarea au fost in evidenta prin cercetarile recente ale unor psihologi si pedagogi(J Piaget,R Gagne,J Bruner,J Davitz,E Hillgard,Robinson sau la noi I Radu ,P Popescu Neveanu ,P Golu si M Golu)

"Invatare deplina", instruirea asistata de calculator si alte modalitati de abordare a invatarii(intuitive ,sociala.creativa)vin in sprijuinul celor care vor sa-si sistematizeze efortul si sa-si economiseasca energia.Desigur,in procesul invatarii intervin o serie de elemnte creinfluneteaza rezultatele ,continututl de invatat.motivatia ,timpul,tehnica folosita si experienta anteriaoara a elevului.

Partizanii invatarii depline-ca replica data invatamantului traditional-considera ca majoritatea elevilor pot face fata cu success unei sarcini de invatare daca dispun de rimpul necesar si de o indrumare pedagogica competenta si diferentiata.

Referindu-ne la elevi,putem vorbi -potrivit studiilor actuale-de stiluri de invatare intele ca o prelungire a stilului cognitive.Multe cercetaru au fost consecrate stilului cognitive definit pe doua dimensiuni:impulsivitate-reflexivitate si dependenta -independenta fata de campul perceptiv.Stilul cognitiv impulsiv se deosebeste de cel reflexiv sub unghiul vitezei de prelucrare a informatiei.

Instruirea asistata de calculator reprezinta o pliacre a calculatorului electronic, ca o prelungire a creierului uman,in invatare.Instruirea prin calculator.folosita pe o scara tot mai larga ,in tot mai multe scoli porneste de la teza ca initierea elevilor in folosirea calculatorului accelereaza dezvoltarea capacitattii de sistematizare si reduce decalajul dintre concret si formal continuand intr-o forma mai avansata instruirea programata.

este un adevar comun faptul ca astazi nimeni numai poate inmagazina si stapani intregul volum de informatii existent si nici chiar al celui actual ,care se dezvolta intr-un ritm exponential.Se ridica atunci intrebarea:"ce trebuie sa invete tanarul in scoala"?Raspunsul vine de la sine:ceea ce este essential si util pentru dezvoltarea si activitatea sa ulterioara.

Educatia intelectuala a fost privita deseori unilateral-ca o acumulare de informatii-fiind identificata uneori cu instruirea sau invatarea.Supraevaluare intr-o anumita perioada a cunostintelor in dauna formarii mai complete a personalitatii n-a intarziat sa-si arate efectele negative si anume ruperea invatamantului de realitate,considerarea educatiei intelectuale ca superioara altor laturi ale educatiei si formarea unor oameni unilaterali si incapabili sa se adpateze usor cerintelor vietii sociale.

Un invatamant exagerat intelectualist nu este suficient de formativ ,nu stimuleaza dezvoltarea personalitattii in ansamblul ei si mai ales,nu dezvolta fortele de cunoastere si creatie.Capcanele intelectualismului au facut numeroasa victime ,impiedicand multi oameni sa-0si foloseasca pe deplin capacitatile fizice si intelectuale.

Fara a nega valoarea informatiiilor a cunostintelor.stiintifice in pregatirea tinerelor generatii,stiintele educatiei,arata ca este mai imortanta descoperirea,prelucrarea si valorificarea cunostintelor.

Din nevoia de dezvoltare integrala decurge,in mod obiectiv si firesc necesitatea utilizarii unei informatii multilaterale in procesul de educatie.

Situatia obiectiva subliniaza atat limitele memoriei noastre care poate acumula si retine doar o cantiatate redusa de informatii cat si inutilitatea efortului enorm ,pe care-l pretinde stapanirea unui exagerata bgaj informational,care in cele din urma deine un ballast gata sa creeze mai multe dioficulatti decat avantaje.

Cresterea eficientei activitatiii intelectuale este indisolubil lergata de activitatea de a invata sa inveti.Organizarea a devenit o conditie a oricarei activitati ,o conditie care ridica eficienta si economiseste energia omului.Studiile de ergonomie scolrra si de igiena minatla rata ca numai respeectand anumite prescrpitii pot fi obtinute rezultate optime si poate fi prevenita aparititia unor pericole(oboseala,tulburari mintale etc.).Obosela intelectula se caracterizeaza prin scaderea atentiei si a intereseului prin cresteraea numarului de greseli in activitatea ,prin greutatea aducerii aminte,aparitia fenomenului de blocaj.Rapiditatea instalarii starii de oboseala este determinate de mai multi factori natura si intensitatea activitatii(statice sau dinamice),prezenta sau absenta unei motivatii adecvate,particularitatile psihice individuale,climatul afectiv.

Abordata din perspective variate ,ca obiect al educatiei,ca proces al valorificarii potentialului creator,ca produs cu implicatii in dezvoltarea societattii ,creativitatea a devenit repede o probele centrala a educatiei,a psihologieie si a ciulturii,in general fiind considerate ca expresia cea mai inalta a personalitatii Fie ca prin personalitate intelegem "facultatea de a introduce in lume un lucru nou"(Moreno),fie ca o socotim facultatea de a descoperi relatiii despre care omul nu are inca cunostinte (laborit)fie ca o definim mai siplu:"capacitatea de a produce ceva nou si de valoare",creativitatea a devenit ,in ultimele decenii obiect de cercetare prioritara al mai multor discipline.Mecanismele creativitattii n-au fost inca elucidate complet,dupa cum nici de o metodologie de stimulare a creativitatii ,bine pusa la punct,nu putem inca vorbi desi in multe universitati ea se preda fie ca o disciplina ,fie ca un capitol al diverselor stiinte(psihologie,sociologie,filozofie)

In activitatea de stimulare a creativitatii prezinta interes asigurarea unor conditii favorabile aparitiei intereselor si pasiunii,precum si combaterea prejudecatilor si a unor factori inhibitivi ,care pot impiedica maniferstarea libera a capacitatilor,a atitudinilor si aptitudinilor unor indivizi.

EDUCATIA reprezinta asadar o influenta cu caracter finalist,exercitata asupra omului de catre societate ,in mod organizat si sistematic ,prin cultura avand rezultat dezvoltarea fizica si spirituala a acestuia,precum si o conceptie despre lume istoriceste determinta.ea presupune transmiterea sistematica si organizata a experientei social istorice noilor generatii,in vederea pregatirii pentru viata Educatia intelectuala are ca scop formarea individului intelectual, impunind unele legitati si reguli. Ea are rolul de a dezvolta capacitatile cognitive, de a acumula cunostinte intelectuale, de a asimila tehnici culturale, si anume: cititul, scrisul, socotitul, capacitatea de a substrage cunostinte derivate din cele vechi, pentru a evidentia independenta cognitiva la formarea individului.

Educatia prin valorile cognitive, permite indivizilor o acumulare a cunostintelor de baza, care ajuta la orientarea in spatiu in diferite cazuri, dezvoltarea capacitatilor de cunoastere, formarea unor interese de cunoastere, dobindirea unor deprinderi, formarea unor imagini globale despre persoana proprie si asupra mediului ce inconjoara persoana data.

Educatia intelectuala are ca tel formarea unei personalitati intelectual independente, cu capacitate de autodezvoltare. Independenta intelectuala a unui individ se bazeaza pe independenta gindirii si a ratiunii. A fi independent, in acest context, presupune a gindi cu propriul cap, de a nu depinde de punctele de vedere si gindirea altor persoane, a fi contra birfelor, a fi cu idei inventive, obiectiv si critic cu propriile idei. A fi independent mai inseamna ca prin cautare, sa gasesti si sa produci din ceea ce s-a gasit, pe baza argumentelor proprii, sa accepti explicatii si argumente personale, sa domini cunoasterea prin argumentari multiple.