CUNOASTEREA MEDIULUI INCONJURATOR - metode si tehnici moderne de lucru cu prescolarii

CUNOASTEREA MEDIULUI INCONJURATOR - metode si tehnici moderne de lucru cu prescolarii

“… Avem nevoie de un invatamant bazat pe standarde de performanta ridicate, orientat spre investigatie; de un invatamant orientat spre valori;… de un invatamant compatibilizat cu reperele europene. Avem nevoie de un invatamant care sa induca o noua atmosfera in societate.“ ( Andrei Marga – ex-ministru al invatamantului )

In ultimii ani, in invatamantul romanesc s-a produs intr-adevar o serie de modificari benefice, dar nu suficient de ample. Totusi, s-a conturat o evolutie spre o conceptie educationala moderna, vizand desprinderea de automatismul si rutina activitatilor didactice impuse, oferindu-se spatiu larg de manifestare libertatii si creativitatii. Totodata, se contureza dezvoltarea unei noi abordari educationale – o abordare care determina organizarea si trairea unor experiente de invatare tinand seama de cerintele viitorului si de necesitatea producerii unor schimbari dorite in comportamentul copiilor de astazi, o abordare care incearca o imbinare supla a ideilor pedagogiilor moderne cu ideile pedagogiilor traditionale.

“ Pedagogia, acum si in viitor, este si va fi o pedagogie pentru competente. Fie ele disciplinare sau transversale, competentele se dezvolta pe doua dimensiuni complementare: in plan teoretic si in plan operational – creator. (… ) Sistemul competentelor pe care le detin cadrele didactice este dependent de: calitatea pregatirii si formarii initiale; calitatea formarii si perfectionarii continue; consistenta autoinstruirii, autoformarii si autoperfectionarii. ( 1. Vasile Chis- op. citata)

“ Viitorul apartine scolii inovatoare, unor retele de institutii educationale conectate la programe comune de experimentare a predarii invatarii, gestionarii si promovarii calitatii. Mai mult ca oricand, scoala moderna cauta sa identifice si sa dezvolte structuri de invatare alternativa, cu parcursuri multiple, adaptabile si eficiente in contexte formale, nonformale si informale, active pe durata intregii vieti sociale si profesionale. Fenomenul educational nu mai poate fi redus la institutiile scolare corespunzatoare diferitelor niveluri de studii; el integreaza si articuleaza toate sursele, experientele si influentele educative coroborate cu cadrele nonformale si informale si inclusiv autoeducatia.“ ( 1)

Au fost elaborate solutii care ne ofera o perspectiva asupra formelor noi de predare si invatare, in stare sa motiveze individul pentru studiu: “predare si invatare cooperanta, lectii bazate pe experiente de viata si pe confruntari de opinii, atitudini si modele actionale, activitati educative care sa raspunda pertinent asteptarilor si nevoilor indivizilor si comunitatii.“ (1) Exista arii curriculare “apte sa mentina constanta progresia invatarii formative: invatare pentru invatare; invatarea relatiilor interpersonale; invatarea comunicarii; invatarea cooperarii; invatarea bunelor practici ca cetatean european; invatarea pentru confruntarea eficienta cu dinamica situatiilor de viata etc.“ (1)

Patrunderea tehnicilor si tehnologiilor avansate ce creeaza produse sofisticate, “explozia“ mass-media, internationalizarea denumirilor diverselor puncte de referinta, largirea vocabularului curent prin neologisme preluate in forma pura, pun individul, de orice varsta, in fata escaladarii barierelor informationale. In acest context, se impune pregatirea temeinica, la alte standarde, a generatiilor de viitori cetateni ai acestui mileniu.

Referindu-ne la prescolari, un rol pozitiv, de mare eficienta in dezvoltarea

- 1 -

competentelor de tip general il au curiozitatea, observarea, cautarea si identificarea spatiala manifestate de copii. O sarcina foarte importanta in dezvoltarea personalitatii copilului revine mijloacelor si modalitatilor psihopedagogice, competent instrumentate de educatoare.

Specialistii considera ca “ pana la 6 ani, copilul acumuleaza prin inteligenta 68% din totalul de operativitati intelectuale pe care le-ar avea la 17 ani – conform studiilor psihologului B. S. Bloom. Intreaga perioada prescolara este dominata de actiunea constituirii personalitatii, pe de o parte, si, pe de alta parte, de implicarea inteligentei in structura marilor intrebari: ce este?, de ce?, cum?, acestea devenind exprimarea curiozitatii si dorintei de investigare a realitatii universului de apartenenta. Acesti doi vectori opereaza permanent asupra dezvoltarii operational intelectuale.“ (2 – Ursula Schiopu)

Asadar, cea mai rodnica educatie este aceea din primii ani de viata. Traiectoria dezvoltarii intelectuale a copilului este de la nivelul senzoriomotor la gandirea reflexiva, abstracta. Dezvoltarea abilitatilor cognitive la prescolar se realizeaza prin activitatile pe care ni le-am planificat, avand ca obiectiv general antrenarea copilului in explorarea mediului natural si social, mai apropiat sau mai indepartat, in rezolvarea de probleme pentru formarea conceptelor, judecatilor si operatiilor gandirii. Altfel spus, dezvoltarea abilitatilor cognitive la copil se realizeaza de fapt prin stimularea dezvoltarii aptitudinilor sau abilitatilor intelectuale.

A antrena un copil in explorarea mediului “inseamna a-i dezvolta echipamentul senzorio-perceptiv si a-i stimula curiozitatea naturala si spiritul explorativ. “ (3 – Silvia Dima) In acest sens, am proiectat si realizat activitati care au solicitat vazul, auzul, simtul tactil si cel olfactiv etc.( de ex.: “Ce-ai gustat?“, “Cum este?“ (rece-cald, moale-tare,neted-aspru etc.), “Ce miros ti-a placut?“ etc.) si am creat situatii stimulative pentru curiozitatea si spiritul de explorare ale copilului in mediul apropiat (sala de clasa, gradinita si curtea cu toate dotarile lor), apoi in mediul indepartat ( imprejurimi, cartier, oras). Totul a fost inregistrat ( audio-video, fotografii), folosind apoi sunetele, imaginile in alte activitati, de tip integrat, in realizarea unor expozitii si chiar publicarea lor in presa locala.

Principalul mijloc prin care copilul invata si se dezvolta la aceasta varsta este jocul, pe care l-am putea defini ca motor al mintii care vrea sa exploreze mai mult decat pana acum, dar si al copilului care este insetat dupa nou. Jocul este “inima“ unui program prescolar de succes, intervenind in viata copilului intr-o mare varietate de feluri.

In predarea si invatarea unor noi cunostinte si concepte, ne-am intrebat si am stabilit:

“Care sunt cunostintele pe care le au copiii referitor la situatiile in care sunt implicate cunostintele pe care le predam?

Care sunt conditiile susceptibile de a contribui la o evolutie in sensul dorit al acumularii de noi cunostinte?

Cum s-ar putea asigura emergenta reprezentarilor copiilor in construirea noului?

Eseu: Fisa de lucru - cu ce calatorim in cosmos Eseu: Comunicarea si climatul organizational - procesul de schimbare

Modul in care copiii invata, determina in general, modul in care trebuie sa se predea – continutul care trebuie invatat, volumul si natura lui – notiuni, concepte, proceduri, competente, abilitati, rezolvari de probleme, atitudini etc. – determina in mod specific felul in care trebuie sa prezentam informatiile, structurarea, succesiunea lor logica, precum si implicatiile care se impun.“( 4 – Elena Miron Boca & colab.)

Intr-o lume in care se vorbeste de o a treia alfabetizare, nu mai este admisibil caprescolarul sa fie incatusat de prejudecatile unei metodologii invechite. Noua programa pentru invatamantul prescolar scoate in evidenta relatia biunivoca, de altfel binecunoscuta,

- 2 -

continut – metoda si pune un accent deosebit pe rolul educatoarei in procesul de activizare

afunctiilor mintale constructive si creative ale copiilor.

Cert este ca asistam la dezvoltarea unei noi abordari educationale, cadrul didactic avand posibilitatea sa utilizeze cele mai eficiente cai si metode in activitatea cu copiii, indiferent daca ele isi au originea intr-o alternativa pedagogica moderna sau in pedagogia traditionala. Schimbul de idei in domeniul strategiilor educationale nu poate fi decat benefic atat pentru copil, cat si pentru cadrul didactic si, in mod evident, o cale spre progres.

In cadrul activitatilor de cunoasterea mediului inconjurator am recurs si la o abordare integrata a curriculumului datorita avantajelor acestui demers didactic:

copiii identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte;

baza integrata a cunoasterii conduce la o mai rapida refacere a informatiilor;

timpul de parcurgere a curriculumului este sporit;

sunt incurajate comunicarea si rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare;

copiii devin mai angajati si mai responsabili in procesul invatarii.

Abordarea integrata a activitatii instructiv- educative am conceput-o incepand chiar cu ariile de stimulare. Concret, ne referim aici la tema “Anotimpurile“ (grupa mare) si la ariile de stimulare organizate permanent in sala de grupa si reactualizate conform temei propuse :

o      Biblioteca : imagini din natura, calendare cu reproduceri de arta ale unor aspecte din natura, carti cu poezii si ghicitori ilustrate, jetoane, fise cu imagini din activitatea omului in fiecare anotimp, pliante, fotografii din activitatile copiilor realizate in grupele anterioare etc.

o      Arta : materialele obisnuite combinate cu materiale din natura uscate, presate si materiale refolosibile, deseuri netoxice etc.

o      Constructii : combinatie de materiale existente in dotare si cele adunate din natura cu ocazia drumetiilor sau colectate de copii impreuna cu parintii cu ocazia vacantelor, excursiilor etc.

o      Stiinta : seminte diverse, ghivece cu pamant (pentru fiecare copil), jetoane cu imagini de fructe, legume, flori, observarea unor fenomene meteorologice, evolutia in timp a unui fenomen (inregistrare).

o      Joc de rol : materiale din natura, costumatii diverse realizate din materiale reciclabile, adecvate fiecarui anotimp in parte; “Prietenul meu este anotimpul… “, “Anul si cele patru fiice ale sale“, “Ce s-ar intampla daca ar fi tot timpul vara (iarna…)?“, “De-a greierele si furnica“ etc. sunt doar cateva dintre temele sugerate copiilor sau chiar de copii pentru astfel de jocuri care au un mare rol in aprofundarea si evaluarea cunostintelor asimilate.

Tot in contextul invatamantului integrat, la grupa pregatitoare am desfasurat optionalul (de tip interdisciplinar) cu tema “ Strada mea e cea mai frumoasa!“, care in al doilea semestru a devenit “ Strada si pietonii“. Disciplinele implicate au fost: cunoasterea mediului, educatie moral-civica, educatie muzicala, activitate practica.( In ANEXA 1 sunt prezentate cateva imagini din actiunile copiilor.) Acest gen de actiuni au fost si sunt coroborate in permanenta cu cele care vizeaza educatia ecologica. Natura are nevoie de prieteni! Cateva notiuni generale ca: ocrotirea naturii, poluare, a proteja, disparitie, distrugere, rezervatie, monument al naturii concentreaza cunostintele din mediul ecologic pe care trebuie sa le posede prescolarii la aceasta varsta.

Le-am acordat copiilor sansa de a initia actiuni implicate incunoasterea

- 3 -

stiintifica: observarea, masurarea, predictia, clasificarea, inregistrarea si analiza datelor,

formularea si testarea ipotezelor, comunicarea rezultatelor. “ Aceste actiuni care presupun

implicarea reala a copiilor in propria invatare, vor determina cunoasterea prin experienta directa, descoperirea prin efort propriu a cunostintelor despre realitatea inconjuratoare, cu efecte benefice atat asupra invatarii, cat si asupra dezvoltarii psihice: dezvoltarea potentialului intelectual, crearea motivatiei intrinseci pentru cunoastere, achizitia unor elemente de euristica a descoperirii. (J. Bruner, 1970). “ ( 5 - A. Glava, C. Glava )

In acest sens, am proiectat si am realizat cu copiii din grupa mare mai multe actiuni cu tema “ Padurea“, in cadrul activitatilor de educatie ecologica. Au participat si parintii copiilor, un profesor de biologie si cativa copii din clasele mai mari de la scoala invecinata. Interesul copiilor pentru acest subiect a crescut si mai mult dupa ce au asistat la un eveniment nefericit din timpul unei plimbari la marginea padurii Bungar: cativa tineri facusera focul chiar langa copaci si dupa putin timp au inceput sa se joace cu bete aprinse la un capat. Din “joaca“ lor au luat foc frunzele si crengutele uscate din jur. Cu greu au reusit sa nu lase focul sa ajunga la copaci, fiind ajutati de cativa trecatori sa-l stinga.

Toti copiii au fost speriati si chiar foarte suparati vazand ca mai sunt unii care nu stiu sa respecte padurea, cea care ne da oxigenul atat de necesar vietii. Au inceput apoi sa discute despre ce s-ar fi intamplat daca focul s-ar fi extins, venind fiecare cu un raspuns sau punandu-si alte intrebari la care noi raspundeam adecvat, pe intelesul lor. Au propus si pedepse destul de aspre acelor tineri inconstienti si tuturor celor care nu ocrotesc padurea, spunand ca ar fi fost bine daca i-am fi fotografiat in timp ce faceau acea fapta rea.

Toate actiunile s-au derulat in gradinita si inafara ei, conform unui plan realizat impreuna cu copiii si concretizat intr-o harta frumos ilustrata, avand ca titlu “PADUREA – BOGATIA NOASTRA “ :

     Istoric Ce este si cum a aparut padurea?

De ce cresc pomii?

Ce sunt tufisurile?

     Caracteristici : Partile componente ale copacului

Rolul si functiile lor

Radacinile – minunea naturii

     Mediul de viata: Cum traiesc copacii?

Padurea, o casa pentru animale

Padurea, plina de mistere

Padurea – ceas biologic

     Foloase : De ce in paduri si parcuri aerul este mai curat?

Zi de nastere petrecuta la padure

La ce folosim lemnul copacilor?

Colectam ( cu grija !) fructe de padure si plante medicinale.

Padurea ne daruieste materiale pentru jucarii.

     Atitudine: S. O. S. ! OCROTITI NATURA!

NU ploilor acide!

Cum ocrotim padurea?

Plantam si ingrijim copaci.

Infrumusetam curtea gradinitei.

In urma colaborarii dintre toti factorii educationali implicati in astfel de activitati care au ca principal scop cunoasterea mediului inconjurator de catre copii si protectia acestuia, am constatat eficienta deosebita a urmatoarelor metode si tehnici de lucru activ- participative:  

- 4 -

- studiul de caz (grupul de copii este confruntat direct cu o situatie reala, autentica, de o mare valoare formativa);

- jocul de rol ( simularea unei functii, relatii, fenomen, activitati);

( stimuleaza interactiunea umana, reprezentand o metoda eficienta de formare rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si comportamentelor);

- brainstorming-ul (metoda “asaltului de idei“) – favorizeaza dezvoltarea de idei noi, gandirea, creativitatea;

- problematizarea (dezvolta gandirea divergenta, creativitatea);

- invatarea prin descoperire (are la baza cercetarea, investigarea proprie realizata de copil);

- jocul didactic;

- munca in perechi si

- lucrul in echipa ( invatare prin cooperare) – stimuleaza gandirea critica;

- invatarea diferentiata etc.

Se impune de altfel o continua pregatire profesionala a noastra, a educatoarelor, in directia innoirii si perfectionarii metodelor de invatare. “Act de constiinta de calitatea caruia depinde viitorul unei societati, educatia functioneaza ca un sistem inertial: calitatea educationala este realizata si asigurata in cadrul procesului educational, iar eficienta se cuantifica si se monitorizeaza in timp, atat la nivelul procesului de invatare, cat si la nivelul sistemului. Evaluarea calitatii educatiei se face pe baza unor rezultate interne, externe, calitative, cantitative, obtinute in cadrul unui sistem educational prin derularea unui proces educational influentat de conditii interne si externe, de anumite restrictii contextuale.“ (7- Mariana Dragomir )

Sintetizand, criteriile de eficienta a activitatilor de cunoasterea mediului ar fi urmatoarele:

realizarea unei abordari echilibrate, atat a temelor privind mediul fizic (biologie, fizica, geologie, geografie), cat si a celor privind mediul social (istorie, religie, elemente de cultura locala);

includerea in curriculum a unor subiecte ce reprezinta preocupari de actualitate si de perspectiva ale cunoasterii stiintifice (de ex.: teme privind poluarea si contracararea ei, probleme privind productia de energie prin mijloace neconventionale);

crearea de experiente de invatare directa, prin actiune; evitarea oferirii de informatii in forma finita si incurajarea descoperirii cunostintelor prin actiune;

oferirea a numeroase ocazii de exersare a comportamentului implicate in cunoasterea stiintifica; copiii prescolari sunt capabili de observare si analiza prin perceptia senzoriala, clasificare, cuantificare (prin comparare, masurare, numarare) si comunicare a rezultatelor actiunii de cunoastere (verbala, grafica etc.). (A.& C. Glava)

Cu certitudine, cand educam o generatie, aceasta are “efecte de iradiere de valori morale, sociale, de mentalitate, cultura si civilizatie cel putin in trei directii“. Versurile urmatoare sugereaza “dezvoltarea emergenta specifica educatiei“ (Ursula Schiopu, 1994):

“ Daca te poarta gandul peste un an

Seamana un ogor,

Daca te poarta peste zece ani

sadeste un pom,

Daca te poarta gandul peste o suta de ani

educa oamenii.

Samanand ogorul

vei recolta o data

Sadind un pom

vei recolta de zece ori

Educand oamenii

vei recolta de o suta de ori.“

( poet chinez necunoscut din anii 500 i. d. Cristos)

BIBLIOGRAFIE :

1. CHIS, VASILE – “ Pedagogia contemporana. Pedagogia pentru competente“

Editura “Casa Cartii de Stiinta“ – Cluj-Napoca, 2005

2.     SCHIOPU, URSULA– “Prescolarul la portile mileniului III“ –Revista Invatamantul prescolar nr. 1-2, Bucuresti, 2000

3.     DIMA, SILVIA - “ Stimularea abilitatilor cognitive prin activitati specifice“ – Revista Invatamantul prescolar nr.1-2, Bucuresti, 2000

4.     MIRON BOCA, ELENA & colab. – “Ghidul metodologic si aplicativ al educatoarei“ – Editura Eurodidact, 2006

5.     GLAVA, A.& C. – “ Introducere in pedagogia prescolara“ – Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

6.  Revista “Invatamantul prescolar“ nr. 3-4/ 1994

7.  DRAGOMIR, MARIANA – “Managementul activitatilor didactice. Eficienta si calitate“ – Editura Eurodidactic – Cluj-Napoca, 2004

8.  Ministerul Educatiei Nationale – “Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii…“- Bucuresti, 2000.