Structura Invatamantului in Romania

Structura Invatamantului in Romania

Comunicare si Educatie

Perioada de tranzitie pe care Romania o parcurge incepand din anul 1989 a adus multiple schimbari la toate nivelurile de educatie, cel mai afectat fiind cel al pregatirii tinerilor in vederea integrarii eficiente pe piata muncii.

Educatia are o functie vitala in pregatirea tinerei generatiei in vederea plasarii acesteia pe piata muncii. Accesul la forme superioare de educatie creste sansele gasirii unui loc de munca.

In Romania, numarul tinerilor care urmeaza invatamantul secundar si universitar a scazut in 1998 cu aproximativ 10% fata de 1989, iar rata abandonurilor scolare a crescut, de asemenea. In 1997 sub 80% din populatia de elevi a absolvit invatamantul obligatoriu.

Una dintre principalele cauze ale acestei realitati este slaba informare a elevilor in ceea ce priveste oportunitatile de continuare a studiilor si lipsa facilitatilor oferite celor aflati in situatii dezavantajate.

Necunoasterea structurilor sistemului de invatamant si a modurilor de acces  de absolvire a acestora reduce in mod simtitor sansele tinerilor de a-si continua studiile si de a se integra in modul dorit pe piata fortei de munca.

Sistemul national de educatie este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare. Acesta cuprinde unitati si institutii de stat si particulare.

Invatamantul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei.

Educatia permanenta se realizeaza prin cursuri de calificare, perfectionare si reconversie profesionala a adultilor. La finalul acestor module, absolventii primesc certificate de competenta profesionala recunoscute pe piata muncii.

Societatea contemporana este marcata de o explozie informationala de intensitate si amploare fara precedent si de aceea educatiua este mai importanta ca oricand. Educatia nu este numai pregatire scolara, ci este inteleasa tot mai mult ca un  flux continuu de influente modelatoare si transformatoare exercitate pe tot parcursul vietii individului. Educatia este eficienta atunci cand situeaza copilul in centrul ei, ca parte activa si motivata la propria devenire. Personalitatea este cea mai complexa si adeseori cea mai dramatica realitate umana cu care luam contact si pe care urmeaza sa o influentam, s-o amelioram sau s-o schimbam; ea, personalitatea, reprezinta principalul ghid in modelarea concreta a omului.

Pentru tarile membre ale Uniunii Europene, educatia scolara este o prioritate. Libera circulatie a ideilor si persoanelor pe teritoriul UE presupune si un spatiu educativ propice schimburilor, in conditiile afirmarii valorilor comune europene si pastrarii identitatii nationale, intarii unitatii economice si sociale, pentru stimularea zonelor in dificultate. Accentul se pune pe scoala care formeaza oameni capabili sa coopereze, sa faca cercetare in conditiile afirmarii parteneriatului romano-italian, si in conditiile cooperarii internationale . Problemele reale sunt cele legate de cresterea calitatii invatamantului , orientarea scolara si profesionala , care sa tina seama de aptitudinile si motivatiile elevilor romani si italieni, dar si de posibilitatile, nevoile, perspectivele dezvoltarii unei tari. Se urmareste stimularea informarii elevilor aspra profesiilor, asupra meseriilor si asupra pietei muncii din tara si din strainatatate. 

Scoala conduce copilul spre viata, prin viata si pentru viata. Una din dimensiunile esentiale pentru intreaga dezvoltare si afirmare a personalitatii copiilor romani si italieni o reprezinta creativitatea. Creativitatea este un proces complex, o activitate psihica complexa ce se finalizeaza printr-un anumit produs, este acea capacitate psihica a individului uman de a realiza noul sub diferite forme.    

Alaturi  de factorii intelectuali si caracteriali, un rol important il au factorii sociali. Societatea cu cerintele ei, caracterul stimulativ al mediului in care traieste si se dezvolta omul si calitatea procesului educativ la care este supus acesta isi au importanta lor deosebita in dezvoltarea potentialului creativ. Astfel, se impune ca activitatea educativa sa fie condusa in mod constient in directia stimularii activitatilor cu caracter de creatie in scopul formarii, dezvoltarii potentialului creativ.  

Chiar din scoala trebuie sa-l facem pe copil sa participe la ocupatiile si preocuparile societatii in care va trai. Scoala are menirea de a realiza, atat prin ceea ce executa, cat si prin calitatile si capacitatile pe care le dezvolta, o initiere in viata reala. Oferta educationala a scolii trebuie sa fie determinata, pe de o parte, de viziunea grupurilor de interes in legatura cu tintele strategice ale dezvoltarii, si, pe de alta parte, de nevoile educationale ale omenirii si de resursele pe care acesta le pune in joc pentru satisfacerea acestor nevoi.

Scoala este extrem de importanta, dar ea nu este totul, ci numai o componenta a educatiei. Ea are nevoie de familie, de comunitate, de intreaga societate, pentru a sprijini si indruma adecvat copilul

1.2 Evolutia istorica a invatamantului romanesc

Istoria invațamantului romanesc poate fi structurata in paralel cu liniile de formare a statului roman. Perioada de inainte de 1800 a fost marcata de oportunitațile limitate din educație. Crearea statului Roman modern la inceputul secolului al IX - lea duce la o creștere a interesului in domeniul educației, precum și o construcție treptata a unui sistem de invațamant. In perioada de dupa primul razboi mondial caracteristicile educației sau schimbat prin integrarea deferitelor sisteme, datorita creșterii teritoriale și a numarului de cetațeni.

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

La finele celui de-al doilea razboi mondial sistemul educațional liberal a fost schimbat cu un sistem tipic sovietic. Inca de la Revoluția romana din 1989, sistemul de invațamant romanesc a fost intr-un continuu proces de reorganizare care a fost atat laudat cat și criticat. In conformitate cu legea educației (adoptata in 1995), sistemul educativ romanesc este reglementat de catre Ministerul Educației, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Fiecare nivel are propria sa forma de organizare și este subiectul legislației in vigoare. Gradinița este opționala intre 3 și 6 ani. Școlarizarea incepe la varsta de 7 ani (cateodata la 6 ani) și este obligatorie pana in clasa a 10-a (de obicei, care corespunde cu varsta de 16 sau 17). Invațamantul primar și secundar este imparțit in 12 sau 13 clase. Sistemul ofera urmatoarele diplome: de absolvire (absolvirea școlii generale, fara examen), Bacalaureat (absolvirea liceului, dupa examenul de Bacalaureat), licența (Cadru de absolvire a Universitații, dupa un examen și / sau a tezei), Masterat (diploma de master, dupa o teza și, eventual, un examen), Doctorat (doctor, dupa o teza)

Primii patru ani sunt predați de catre un singur profesor (invațator), pentru majoritatea elevilor. Alte cadre didactice sunt folosite numai pentru cateva discipline de specialitate (de limbi Straine, informatica, etc.). Cursurile sunt reconfigurate la sfarșitul clasei a patra. Selecția pentru clase se face pe baza testelor locale. Incepand cu clasa a V-a, elevii au un alt profesor pentru fiecare materie. In plus, fiecare clasa are un profesor desemnat pentru a fi indrumatorul clasei (diriginte). Studiile liceale sunt de patru ani, doi obligatorii (a 9-a și a 10-a ), doi neobligatorii (a 11-a și a 12-a). Nu exista examene intre a 10-a și a 11-a ani. Sistemul național de invațamant superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare: studii universitare de licența, de masterat și doctorat.

1.3 Importanta segmentului invatamantului preuniversitar in structura invatamantului din Romania

Idealul educational al sistemului de invatamant preuniversitar consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane si in asumarea reala a unei scale de valori necesara pentru constructia unei economii si societati ale cunoasterii.

Statul ofera cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant preuniversitar, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, etnie,  nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.

Statul asigura gratuitatea invatamantului preuniversitar.

Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. In invatamantul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin regulament de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar in Romania sunt:

Principiul eficientei, pentru obtinerea de rezultate educationale maxime prin gestionarea resurselor existente;

Principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare individuala si social-economica;

Principiul calitatii, in baza caruia activitatile de invatamant preuniversitar se raporteaza la standarde de referinta si bune practici internationale;

Principiul echitatii, potrivit caruia accesul la oportunitatile de invatare se realizeaza fara discriminare;

Principiul descentralizarii, in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces;

Principiul raspunderii publice, in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor.

Invatamantul preuniversitar din Romania are ca finalitati principale: formarea si dezvoltarea competentelor cheie si specifice necesare pentru viata de adult, formarea motivatiei pentru participarea activa la viata social-economica si politica in vederea asigurarii unei dezvoltari sustenabile, formarea si asumarea unui set de valori care sa orienteze comportamentul si cariera absolventului, asigurandu-i o integrare rapida pe piata fortei de munca si in viata sociala.

Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, in acord cu varsta si capacitatile individului, incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public - privat, prin masuri specifice cuprinse in Hotarari ale Guvernului si Ordine de Ministru.

Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.

Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si institutii de invatamant, de stat si private, precum si cele confesionale  acreditate.

Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri, tipuri, forme, filiere si profiluri, care asigura dobandirea competentelor cheie si profesionalizarea progresiva.

Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanta, comasat si, pentru copiii cu nevoi educative speciale, la domiciliu.

1.4 Prevederile noii legi a educatiei privind calitatea invatamantului preuniversitar romanesc

Calitatea in invatamant este direct legata de eficienta si eficacitatea proceselor si standardelor aplicate sistemului, cu accent preponderent pe activitatea de predare si invatare, crearea unui mediu ambiental si afectiv optim desfasurarii actului educational centrat pe dorintele si posibilitatile elevului, orientat spre dezvoltarea abilitatilor practice, a creativitatii si mai putin pe dobandirea unui bagaj sec de cunostinte. Intr-o societate informatizata aflata in plina dezvoltare elevii trebuie ajutati sa discerna intre valorile autentice si valorile false, intre cele profund umane si cele superficiale, sa aprecieze si sa contribuie la cresterea calitatii procesului formativ educativ. Astfel calitatea actului educational nu trebuie sa insemne golirea continuturilor informative de caldura umana, anularea acelui subtil creuzet al comunicarii de la om la om. Interesul pentru informatizare trebuie incurajat dar astfel incat elevul sa inteleaga ca goana dupa informatie, trebuie completata cu decantarea informatiei.

La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic responsabil intocmește, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetarii, Tineretului și Sportului, un raport de evaluare a dezvoltarii fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicarii, precum și a dezvoltarii capacitaților și atitudinilor de invațare.

La finalul clasei a II-a, fiecare școala, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetarii, Tineretului și Sportului, organizeaza și realizeaza evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematica.

Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de invațare ale elevilor. Rezultatele evaluarii și planurile individualizate se comunica parinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului.

La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației, Cercetarii, Tineretului și Sportului realizeaza, prin eșantionare, o evaluare la nivel național a competențelor fundamentale dobandite in ciclul primar, dupa modelul testarilor internaționale, pentru diagnoza sistemului de invațamant la nivel primar.

La finalul clasei a VI-a, toate școlile, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetarii, Tineretului și Sportului, organizeaza și realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba și comunicare, matematica și științe. Proba de limba și comunicare va cuprinde limba romana și limba moderna I, iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile minoritaților naționale, și limba materna. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de invațare ale elevilor și pentru preorientarea școlara catre un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluarii și planurile individualizate de invațare se comunica parinților elevilor și sunt trecute in portofoliul educațional al elevului.

La finalul clasei a IX-a, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetarii, Tineretului și Sportului, se realizeaza o evaluare naționala obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele probe:

a) o proba scrisa la limba și literatura romana;

b) o proba scrisa la limba materna;

c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica și științe;

d) o proba scrisa la o limba de circulație internaționala;

e) o proba practica de utilizare a calculatorului, susținuta in timpul anului;

f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competențelor civice și sociale, susținuta in timpul anului.

Rezultatele evaluarii naționale se inscriu in portofoliul educațional al elevului.

Absolvenții invațamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educațional, și foaia matricola, parte a portofoliului educațional.

Continuarea studiilor din invațamantul gimnazial in invațamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere și de orientare școlara și profesionala