Creativitatea in scoala

CREATIVITATEA IN SCOALA

"Oamenii ar fi mult mai creativi daca li s-ar explica in ce consta de fapt creativitatea"

(A.    Hansen)

Ideea dezvoltarii creativitatii in scoala ii sperie adesea pe dascali, care sunt convinsi ca pentru aceasta vor avea lucruri dificile si neobisnuite de facut.

"Schimbarea, noutatea si creativitatea in educatie sunt necesitati imperative" arata A. Clinciu.

Factorul esential in stimularea spiritului creator este cadrul didactic (educator, invatator, profesor) prin caracteristicile personalitatii sale, prin conduita sa profesionala, prin atitudinile manifestate in clasa si in afara ei fata de personalitatea si comportametnul copiilor. Profesorul creativ asigura climatul favorabil pentru exprimarea ideilor proprii, creeaza oportunitati pentru autoinvatare, incurajeaza gandirea divergenta.

Un dascal creativ stapaneste arta de a pune intrebari, are o inteligenta lingivistica speciala, competente de comunicare, este empatic, prietenos, neobosit, disponibil sa-i ajute si sa-i asculte pe copii. Fiecare act creativ incepe cu o intrebare. Aceste intrebari trebuie sa fie deschise, sa aiba sens, sa nu aiba raspunsuri predeterminate.

Un pedagog creativ iese din rutinele didactice, diversifica solicitarile, valorifica potentialul creativ al elevilor, creeaza comptente specifice.

Pentru a avea elevi creativi trebuie sa ne straduim noi insine sa evitam rutina, sa fim creativi, "sa producem noul" in toate domeniile vietii noastre, fiind cunoscut rolul de formator pe care il are cadrul didactic in mediul sau social.

Persoanele necreative nu au curajul si independenta necesare pentru a-si asuma decizii noi, solutii noi in rezolvarea diverselor probleme.

Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, sa combata blocajele, iar pe de alta parte, sa favorizeze asociatia cat mai libera a ideilor. Multi cred ca daca sunt incruntati muncesc mai bine, rezolva mai bine problemele. Nimic mai fals. In realitate munca relaxata incurajeaza si stimuleaza creativitatea.

Un alt factor care blocheaza creativitatea este falsa modestie, care, la randul ei este cladita pe neincredere. Increderea in sine si in parteneri, convingerea ca toti suntem unici, speciali si importanti in echipa din care facem parte elibereaza aceste inhibitii si permit copiilor sa straluceasca in grurpul din care fac parte.

Atitudinea autoritara, despotica a profesorului in relatia cu elevii poate crea blocaje afective. Copiii nu indraznesc sa puna intrebari, se tem de esec si ironii. Este nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor trebuie sa se bazeze pe competenta profesionala, pe obiectivitatea si tinuta sa ireprosabila. E bine ca acesta sa fie apropiat de elevi, ingaduitor si sa incurajeze imaginatia, sugestiile mai deosebite.

Orice profesor este responsabil cu succesul si fericirea fiecarui copil, deoarece dezvoltarea personalitatii depinde in mare parte de noi. Ce lucru minunat avem de facut, dar cata responsabilitate! Mircea Malita spunea despre responsabilitatea acestei profesii: "Daca nu ai la vederea unui copil sau a unui tanar, o tresarire emotiva si o inclinare de a-i indruma si a-i veghea destinul; daca nu poti sa imbraci intr-o caldura emotiva relatiile si dialogul cu un tanar, nu ai de ce sa te faci dascal"

Galilo: "Nu poti sa inveti pe nimeni nimic; tot ce poti este sa il ajuti sa-l foloseasca inauntrul sufletului sau"