Obiective si tendinte actuale ale invatamantului primar si prescolar

Reforma produsa la nivelul educatiei timpurii a condus la redefinirea obiectivelor pe care aceasta le urmareste. Dintre acestea amintim:

Dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a personalitatii copilului, in functie de ritmul propriu si de trebuintele sale, sprijinind formarea autonoma si creativa a acestuia.

Dezvoltarea capacitatii de a interactiona cu alti copii, cu adultii si cu mediul pentru a dobandi cunostinte, deprinderi, atitudini si conduite noi. Incurajarea explorarilor, exercitiilor, incercarilor si experimentarilor, ca experiente autonome de invatare;

Descoperirea, de catre fiecare copil, a propriei identitati, a autonomiei si dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

Sprijinirea copilului in achizitionarea de cunostinte, capacitati, deprinderi si atitudini necesare acestuia la intrarea in scoala si pe tot parcursul vietii.

De asemenea, schimbarea care a demarat la nivelul invatamantului primar se doreste a fi totala si este generata de noile finalitati pentru invatamantul primar:

asigurarea educatiei de baza pentru toti copiii;

formarea personalitatii copilului, respectand ritmul si nivelul sau de dezvoltare;

inzestrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea afectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei.

Finalitatile invatamantului primar constituie un sistem de referinta in elaborarea Curriculum-ului National si a programelor scolare. Invatamantul primar face parte din invatamantul obligatoriu si vizeaza perioada cuprinsa intre 6/7 ani - 10/11 ani si are ca principale obiective:

a)      Insusirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor intelectuale de baza;

b)      Exprimarea intr-o limba de circulatie internationala;

c)      Formarea deprinderilor de comportare civilizata.

Analizand finalitatile celor doua niveluri ale scolaritatii putem constata ca se pot contura noi tendinte in abordarea acestora la nivelul politicii educationale. Astfel, In invatamantul preprimar, anul 2000 a adus o noua viziune despre educatia prescolara, in cadrul programului educational "Organizarea invatamantului preprimar", pentru ca in anul 2002 sa se initieze programul "Generalizarea grupei mari pregatitoare in invatamantul prescolar romanesc", care a vizat revizuirea Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii si corelarea cu programa claselor I-IV. In mai 2002, 189 state membre ale Natiunilor Unite semneaza Conventia cu privire la Drepturile Copilului, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, manifestare la care se traseaza coordonatele de baza ale sistemului de educatie timpurie. 10 mai 2002 este data celei de-a XXVI-a Sesiuni Speciale a Adunarii Generale a Natiunilor Unite, manifestare la care s-a adoptat o declaratie ce cuprinde principiile fundamentale ale educatiei timpurii:

a)      Interesele superioare ale copiilor trebuie sa fie principalul obiectiv pentru toate actiunile legate de copii.

b)      Investitia in copii si respectarea drepturilor lor este una dintre modalitatile cele mai eficiente de eradicare a saraciei

Document online: Sugestii pentru planul de lucru - Copii vor invata cum sa numere de la 1 la 10 Lucrare: Subiectul activitatii: Prietenul meu necuvintator

c)      Orice copil este nascut liber si egal in demnitate si drepturi

d)      Copiii trebuie sa aiba parte de un start cat mai bun in viata.

e)      Toti copiii trebuie sa aiba acces si sa absolve invatamantul primar, gratuit, obligatoriu si de buna calitate.

f)       Copiii si adolescentii sunt cetateni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toti.

g)      Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesita reinnoirea vointei politice, mobilizarea si alocarea unor resurse suplimentare la nivel national si international, avandu-se in vedere urgenta si gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.

h)      O lume mai buna pentru copii este o lume in care toti copiii se vor putea bucura de anii copilariei - un timp al jocului si al invatarii, cand copiii sunt iubiti, respectati si alintati, cand drepturile le sunt promovate si protejate, fara nici un fel de discriminare, cand siguranta si bunastarea lor sunt considerate primordiale si cand se pot dezvolta in sanatate, pace si demnitate.

Planul de actiune adoptat Adunarea Generala a Natiunilor Unite accentueaza urmatoarele elemente:

Dezvoltarea fizica, psihica, spirituala, sociala, afectiva, cognitiva si culturala a copiilor constituie o prioritate nationala si globala.

Principala raspundere pentru protectia cresterea si dezvoltarea copiilor ii revine familiei si, ca atare, familia este indreptatita sa beneficieze de toata protectia si sprijinul de care are nevoie.

Accesul parintilor, familiilor, tutorilor, al persoanelor care au in ingrijire copii si al copiilor insisi la o gama completa de informatii si servicii este o prioritate.

Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui in mod deosebit la promovarea si protectia drepturilor copiilor include implicarea directa a autoritatilor locale, a parlamentarilor, a organizatiilor neguvernamentale, a sectorului privat si a agentilor economici, a conducatorilor religiosi, spirituali, culturali, ai liderilor si ai membrilor comunitatilor.

Educatia este un drept al omului si un element esential pentru reducerea saraciei si muncii in randul copiilor, dar si pentru promovarea democratiei, pacii, tolerantei si dezvoltarii.

Extinderea si imbunatatirea ocrotirii si educatiei in perioada copilariei mici, in mod egal pentru baieti si fete, si mai ales pentru copiii cei mai vulnerabili si mai dezavantajati este un obiectiv primordial al educatiei

Imbunatatirea calitatii educatiei, satisfacerea nevoilor de invatare ale tuturor copiilor, consolidarea ocrotirii si educatiei in perioada copilariei mici prin asigurarea de servicii si sustinerea de programe orientate spre familii, tutori, personalul de ocrotire si educatie si comunitate sunt obiective si actiuni care trebuie cuprinse in strategia de formare a sistemului de educatie timpurie in Romania etc.

In invatamantul primar tendintele de evolutie se inscriu in categoria tendintelor sistemului de invatamant in ansamblu si vizeaza:

apropierea de sistemele de invatamant moderne, occidentale;

armonizarea politicii educationale cu cerintele si nevoile comunitatii;

dezvoltarea si modernizarea invatamantului in acord cu si in sensul preintampinarii fenomenelor sociale din Romania: somaj, aparitia unor noi profesii, impactul tehnologiei moderne, cresterea diversitatii culturale etc.;

centrarea pe copil, cu nevoile, aspiratiile, inclinatiile sale, programe individualizate in acord cu nivelul de dezvoltare si cu dorintele de afirmare ale copilului;

mutarea accentului de pe continutul informational si reproducere, pe invatamantul de tip creativ, flexibil, precum si cresterea rolului formativ al pregatirii la varsta scolara mica;

deschiderea spre module optionale de instruire;

egalizarea sanselor educationale;

respectarea principiului eficientei

Atat educatia prescolara, cat si educatia scolara sunt parte integranta a stiintelor educatiei. Acestea studiaza functionalitatea educatiei care vizeaza activitatea de formare-dezvoltare permanenta a personalitatii, proiectabila si realizabila la nivelul structurii actiunii educationale, bazata pe corelatia dintre subiectul si obiectul educatiei.

Aceasta delimitare permite clasificarea stiintelor pedagogice in functie de modul lor de raportare la:

a)      obiectul specific de cercetare (dimensiunea functional-structurala a educatiei);

b)      metodologia specifica de cercetare a dimensiunii functional-structurale a educatiei;

c)      interdisciplinaritatea specifica angajata in domeniul cercetarii dimensiunii structural-functionale a educatiei.

Analizand diversele taxonomii ale stiintelor pedagogice, realizate de diversi autori, putem spune ca pedagogia scolara face parte din categoria (disciplinelor) stiintelor pedagogice aplicative pe perioade de varsta, alaturi de pedagogia anteprescolara, pedagogia prescolara, pedagogia invatamantului profesional, pedagogia universitara, pedagogia adultilor (S. Cristea), sau reprezinta o componenta a pedagogiei varstelor ca domeniu specializat al stiintelor educatiei (E. Macavei).