Didactica
Concedii de odihna pentru personalul didacticCONCEDII DE ODIHNA PENTRU PERSONALUL DIDACTIC Concediul de odihna poate fi definit ca intervalul de timp determinat, acordat in fiecare an, in care salariatii sunt scutiti , in mod legal, de a fi prezenti la locul de munca si de a presta munca, primind pentru tot acest interval indemnizatia cuvenita. Planificarea si repartizarea concediilor de odihna sunt reglementate de Capitolul III, sectiunea 1 din Legea 53/2003 - Codul Muncii. Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de catre angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil. Angajatorul este obligat sa acorde concediu pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca. Concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, constituind unul din drepturile fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei. Codul Muncii interzice orice cesiune, renuntare sau limitare a dreptului la concediu de odihna anual. Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat. La cererea salariatului, concediul de odihna se poate efectua fractionat, cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare. Conform Codului Muncii, durata minima a concediului de odihna anual este de 20 zile lucratoare. Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte personae cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual. Prin Contactul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 s-a stabilit o durata minima a concediului de odihna anual de 21 de zile lucratoare. Exceptii de la aceasta regula sunt stabilite pentru: - salariatii care au varsta sub 18 ani - 24 de zile lucratoare; - salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca - 20 de zile lucratoare. Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 prevede dreptul la un concediu de odihna suplimentar pentru salariatii incadrati in grade de invaliditate cu o durata de 3 zile, iar pentru salariatii nevazatori, cu o durata de 6 zile. De asemenea, salariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an. Criteriile pe baza carora salariatii pot beneficia de concedii de odihna anuale si de concedii de odihna suplimentare mai mari se stabilesc prin contractele colective de munca la celelalte niveluri. Pentru salariatii din administratia publica , din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare,durata concediului de odihna este stabilita in raport cu vechimea in munca, conform H.G. nr. 250 din 08/05/1992, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 13/06/1995, cu modificarile si completarile ulterioare. Zile libere si alte concedii Salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna, pentru evenimente familiale deosebite, conform Codului Muncii, art. 147 - (1). Aceste evenimente familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Astfel, potrivit H.G. nr. 250 din 08/05/1992, in afara concediului de odihna, salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare pot beneficia, la cerere, de zile de concediu platite, in cazul urmatoarelor evenimente familiale deosebite: - casatoria salariatului - 5 zile; - nasterea sau casatoria unui copil - 3 zile; - decesul sotului sau al unei rude de pana la gradul II a salariatului - 3 zile. Conform Contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, art. 61. - (1), salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza: - casatoria salariatului - 5 zile; - casatoria unui copil - 2 zile; - nasterea unui copil - 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura; - decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile; - decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi; - donatorii de sange - conform legii; - la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate - 5 zile. Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata, iar durata acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern (art. 148 din Codul Muncii). Astfel, conform Contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010: - salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior. Acest concediu se poate acorda si fractionat, la cererea salariatului; - in afara concediului legal platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana la doi ani, salariata mama poate beneficia de inca un an concediu fara plata. In cazul decesului mamei, tatal copilului, la cererea sa, va beneficia de concediul fara plata, neutilizat de mama pana la data decesului acesteia, cu aceleasi drepturi. Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, conform H.G. nr. 250 din 08/05/1992, au dreptul la: - concedii fara plata, a caror durata insumata nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea urmatoarelor situatii personale: - sustinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa, a examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa;
- sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat; - prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate; - concedii fara plata, fara limita de 90 de zile, in urmatoarele situatii: - ingrijirea copilului bolnav in varsta de peste 3 ani, in perioada indicata in certificatul medical; de acest drept beneficiaza atat mama salariata, cat si tatal salariat, daca mama copilului nu beneficiaza, pentru aceleasi motive, de concediu fara plata; - tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, parinte, pe timpul cat acestia se afla la tratament in strainatate -, in ambele situatii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii; - concedii fara plata pentru interese personale, altele decat cele prevazute mai sus, pe durate stabilite prin acordul partilor. Pe durata concediilor fara plata mai mari de 30 de zile lucratoare, se pot incadra alte persoane cu contracte de munca pe durata determinata. Exista si alte situatii in cazul in care se poate acorda concediu fara plata. Un astfel de caz este prevazut in Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, cand, din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii ei, unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu fara plata. Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala, care se pot acorda cu sau fara plata. Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa. Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dupa caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii. Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia si trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala. Efectuarea concediului fara plata pentru formare profesionala se poate realiza si fractionat in cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de invatamant sau pentru sustinerea examenelor de promovare in anul urmator in cadrul institutiilor de invatamant superior. In cazul in care in cursul unui an calendaristic, nu a fost asigurata participarea la o formare profesionala pe cheltuiala angajatorului, salariatul in cauza are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare. In situatia aceasta indemnizatia de concediu va fi stabilita conform art. 145 din Codul Muncii. Perioada in care salariatul beneficiaza de concediu platit se stabileste de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu platit pentru formare profesionala va fi inaintata angajatorului, in conditiile prevazute la art. 151, alin. (1). Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul. Concediul pentru cresterea copilului Salariatul poate beneficia, la cerere, de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani. Acest concediu este reglementat prin Ordonanta de urgenta nr. 148 din 03/11/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1008 din 14/11/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. In acest caz, potrivit Codului muncii, contractul individual de munca va fi suspendat din initiativa salariatului (art. 51 alin. 1 lit. a). Potrivit modificarilor aduse Ordonantei de urgenta nr. 148 din 03/11/2005 prin Legea nr. 257/2008, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 746 din 04/11/2008, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 lei, conform prevederilor O.G. nr. 226/2008. Cele 12 luni prevazute mai sus pot fi constituite integral si din perioadele in care persoanele s-au aflat in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii: a) si-au insotit sotul/sotia trimia/trimisa in misiune permanenta in strainatate; b) au beneficiat de indemnizatie de somaj, stabilita conform legii; c) au beneficiat de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate potrivit legii; d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare in sistemul public de pensii, in conditiile prevazute la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare; e) au realizat perioade de stagiu de cotizare in sistemul public de pensii in conditiile prevazute de actele normative cu caracter special care reglementeaza concedierile colective; f) au realizat in sistemul public de pensii, anterior datei intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, perioade de stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare sociala; g) au beneficiat de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani, rspectiv pana la varsta de 3 ani, in cazul copilului cu handicap; h) au beneficiat de pensii de invaliditate; i) au beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare si perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care si-a dat acordul, organizate in conditiile legii; j) au lucrat cu contract individual de munca in strainatate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale incheiate de Romania cu alte state; k) se afla in perioada de intrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii; l) se afla in perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenta sau de diploma, in vederea angajarii ori, dupa caz, trecerii in somaj, potrivit legii. Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 57/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se intelege: venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, asa cum sunt definite de aceasta lege. Concedii de odihna pentru personalul didactic de predare 1. Potrivit art. 103 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediul anual de odihna cu plata in perioada vacantelor scolare, respectiv universitare, cu o durata de cel putin 62 de zile, exclusiv duminicile si sarbatorile legale. Tinandu-se seama de repartizarea pe tot cursul anului scolar (universitar) a obligatiilor didactice, metodice si instructiv-educative ale personalului didactic din invatamantul preuniversitar si superior, durata concediului anual de odihna este de 78 de zile calendaristice, corespunzatoare normei didactice de baza. In cazuri justificate, conducerea institutiei de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanele in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. Neefectuarea concediului anual de odihna da dreptul la efectuarea concediului restant in vacantele anului scolar sau universitar urmator. 2. Personalul didactic beneficiaza de concediu de odihna cu durata integrala, daca a functionat in baza unui contract de munca in tot cursul anului scolar sau universitar. In cazul in care angajarea s-a facut dupa inceperea anului scolar sau universitar, durata concediului de odihna este proportionala cu perioada cuprinsa intre data angajarii si sfarsitul anului scolar sau universitar (cate 6,5 zile calendaristice pentru fiecare luna integral lucrata). Personalul didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de concediul de odihna stabilit prin lege, la care se adauga, potrivit art. 103 lit. f) din Legea nr. 128/1997, un supliment de pana la 10 zile lucratoare, in functie de calitatea activitatii desfasurate. Pentru personalul didactic auxiliar, acesta se efectueaza in afara perioadelor de activitate didactica. Numarul zilelor de concediu de odihna, acordate suplimentar se stabileste si se aproba anual de catre consiliile de administratie ale institutiilor de invatamant preuniversitar si de senatele institutiilor de invatamant superior. 3. Cadrele didactice care au functionat ca suplinitori (angajati cu contract de munca pe durata determinata) beneficiaza de concediu de odihna, dupa cum urmeaza: - cadrele didactice care au desfasurat o activitate neintrerupta intregul an scolar (universitar) primesc concediul de odihna cu durata integrala; - cadrele didactice, numite dupa data inceperii cursurilor, primesc concediul de odihna calculat cate 6,5 zile calendaristice pentru fiecare luna integral lucrata in invatamant. Personalul didactic titular sau suplinitor, care a lucrat in diferite perioade ale anului scolar sau universitar un anumit numar de zile, i se considera luna integral lucrata in invatamant daca din insumarea zilelor respective rezulta 30 de zile calendaristice. 4. Concediul de odihna neacordat cadrelor didactice transferate de catre unitatea de invatamant se va acorda acestora de catre unitatea de invatamant la care au fost transferate. Indemnizatia de concediu va fi suportata de catre cele doua unitati, proportional cu perioada lucrata la fiecare dintre acestea in cursul anului scolar (universitar) respectiv; in acelasi mod se va proceda si in cazul in care concediul de odihna a fost efectuat inainte de transferare. 5. Specialistii din alte sectoare de activitate, care au fost angajati prin transfer in invatamant ca personal didactic cu contract de munca pe durata nedeterminata sau determinata (suplinitori), beneficiaza de concediul de odihna prevazut pentru cadrele didactice, proportional cu perioada lucrata in intervalul cuprins intre data angajarii in invatamant si sfarsitul anului scolar sau universitar. 6. Cadrele didactice in activitate, care indeplinesc prin cumul o norma sau o fractiune de norma in invatamant, au dreptul la concediul de odihna platit numai pentru functia de baza. 7. Cadrele didactice pensionate, incadrate cu jumatate de norma sau cu norma intreaga, in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si care cumuleaza pensia cu salariul, in conditiile legii, beneficiaza de dreptul la concediu de odihna in aceleasi conditii ca si salariatii incadrati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata din acea unitate, proportional cu perioada lucrata in anul scolar, respectiv universitar. 8. Programarea concediilor de odihna se va face la inceputul anului scolar sau universitar de catre consiliul de administratie sau de catre senatul universitatii si de sindicatele de la nnivelul unitatilor scolare sau universitare ori, dupa caz, de reprezentantii salariatilor. Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administratie sau de senatul universitatii si de sindicatele de la nivelul unitatilor scolare sau universitare, in functie de interesul invatamantului si al celui in cauza. La programarea concediilor de odihna ale cadrelor didactice, conducerea unitatii va tine seama, in masura in care este posibil si de specificul activitatii celuilalt sot. 10. Programarea concediului de odihna se va face prin decizie a conducerii institutiei de invatamant, pentru intregul personal din unitate. 11. Pentru fiecare cadru didactic, incadrat dupa aprobarea programarii concediilor de odihna pe intreaga institutie de invatamant, se va stabili, in scris, o data cu semnarea contractului individual de munca, perioada de concediu. 12. Personalul didactic primeste compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat, in conditiile stabilite de Legea nr. 6/1992 si de Ordonanta Guvernului nr. 29/1995, aprobata si modificata prin Legea nr. 133/1995, exceptand situatiile prevazute la art. 103 lit. e) din Legea nr. 128/1997. 13. Personalul didactic care a fost in incapacitate temporara de munca sau in concediu fara plata intregul an scolar (universitar) sau mai mult, nu are dreptul la concediu de odihna pentru acel an scolar (universitar). 15. Personalul didactic care a desfasurat activitate la catedra din anul scolar sau universitar, beneficiind de concediile platite prevazute la art. 103 lit. c) si d) din Legea nr. 128/1997, are dreptul la un concediu de odihna cu o durata calculata proportional cu numarul lunilor lucrate in anul scolar (universitar) respectiv. 16. Concediul de odihna se acorda, in conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice, si personalului didactic cu contract de munca cu norma incompleta, dar nu mai putin de o jumatate de norma. 17. Personalul de indrumare si control, de la inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prevazut la art. 25 din Legea nr. 128/1997, este personal didactic in conformitate cu prevederile art. 1 din Statutul personalului didactic si beneficiaza si de concediu de odihna conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 128/1997. 18. Programarea concediilor de odihna va fi modificata, la cererea cadrului didactic, in urmatoarele cazuri: a). cadrul didactic se afla in concediu medical; b). cadrul didactic cere concediu de odihna inainte sau in continuarea concediului de maternitate; c). cadrul didactic este chemat sa indeplineasca indatoriri publice; d). cadrul didactic este chemat sa satisfaca obligatii militare, altele decat serviciul militar in termen; e). cadrul didactic urmeaza sau trebuie sa urmeze un curs de calificare, recalificare, perfectionare sau de specializare, in tara ori in strainatate; f). cadrul didactic are recomandare medicala pentru a urma un tratament intr-o statiune balceoclimaterica, caz in care data inceperii concediului de odihna va fi cea indicata in recomandarea medicala; g). salariata - cadru didactic - se afla in concediu platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. 19. Indemnizatia de concediu de odihna se plateste cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu. 20. Daca in timpul concediului de odihna intervine una dintre situatiile mentionate la pct. 18, lit. a), c), d), si e), efectuarea acestuia va fi intrerupta. Efectuarea concediului de odihna va fi intrerupta in cazul in care salariata - cadru didactic - intra in concediu pentru maternitate, precum si in cazul in care personalul didactic este rechemat prin dispozitie scrisa a conducerii unitatii pentru interese de serviciu neprevazute, care fac necesara prezenta cadrului didactic in unitate. In situatia rechemarii, cei in cauza au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport si a cheltuielilor legate de efectuarea concediului de odihna in alta localitate, echivalenta cu sumele cheltuite pentru prestatie de care nu au mai putut beneficia din cauza rechemarii. Conducerea institutiei de invatamant, in cazuri bine justificate, poate intrerupe concediul legal de odihna, persoana in cauza urmand a fi remunerata pentru munca depusa. Pentru cazurile de intrerupere a concediului de odihna mentionate la alin. 1 si 2, cadrele didactice au dreptul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce au incetat situatiile respective sau, cand aceasta nu este posibil, la o data stabilita printr-o noua programare. La data programata pentru efectuarea partii restante a concediului de odihna, cadrului didactic i se va acorda indemnizatia de concediu cuvenita pentru aceasta perioada. 22. Cadrele didactice asociate beneficiaza de concediul de odihna la unitatile unde au functia de baza.
|