Includ rutinele, tranzitiile si activitatile din perioada dupa-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau saptamanal), precum si activitatile optionale.

1. Rutinele

Sunt activitatile-reper dupa care se deruleaza intreaga activitate a zilei. Ele acopera nevoile de baza ale copilului si contribuie la dezvoltarea globala a acestuia. Din punct de vedere psihologic, rutinele au rolul de a oferi sentimentul de control si de predictibilitate asupra evenimentelor. Prin participarea la aceste activitati desfasurate ritmic, copiii invata despre momentele zilei, succesiunea lor si activitatile specifice acestora, li se formeaza sentimentul de apartenenta la grup, iar ei se simt in siguranta.

Rutinele inglobeaza, de fapt, activitati de tipul: sosirea copilului, intalnirea de dimineata, micul dejun, igiena - spalatul si toaleta, masa de pranz, somnul/perioada de relaxare de dupa-amiaza, gustarile, plecarea si se disting prin faptul ca se repeta zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleasi continuturi.

La intalnirea de dimineata accentul va cadea, printre altele (calendarul naturii, prezenta et), pe:

Autocunoastere (Stima de sine, imagine de sine - Cine sunt eu/cine esti tu?, Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de prescolar/scolar).

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare - comunicare asertiva - Invat sa spun NU fara sa ii deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/parintii/educatoarea - jocuri in diade de tipul: Cum salut?; Cum spun multumesc?; Cum cer iertare?; Cum ma impac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie pastrate niciodata . , in cine pot avea incredere?; Comunic in oglinda; Ce tie nu-ti place, altuia nu face!; Mima comunicarea verbala si non-verbala a propriilor trairi si sentimente) Sunt vesel/trist pentru ca . ; Azi mi-a placut/nu mi-a placut la tine . pentru ca . ; Tristetea/veselia in culori si forme.

Managementul invatarii prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni scolar - Vreau sa fiu scolar; Continua povestea.; Meseria de elev; Cum as vrea sa fie invatatoarea mea; Eu, cand voi fi scolar.

Dezvoltarea empatiei - Daca tu esti bine si eu sunt bine!; Cum sa imi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tau; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum imi aleg prietenii?; Imi ajut prietenul?; Suntem toleranti; Azi mi s-a intamplat . ; Cum v-ati simti daca cineva v-ar spune . ?, Cum sa fac surprize celor dragi et

Luarea deciziilor in functie de anumite criterii si incurajarea alegerilor si a gasirii a cat mai multe variante de solutii la situatiile aparute - Hei, am si eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu - ce pot sa fac?, Vreau . , imi permiti?, La rascruce de drumuri

Medierea conflictelor - Invat sa lucrez in echipa, Singur sau in grup?, Fara violenta!, Fotograful.

2. TRANZITIILE

Sunt activitati de scurta durata, care fac trecerea de la momentele de rutina la alte tipuri/categorii de activitati de invatare, de la o activitate de invatare la alta, in diverse momente ale zilei.

Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaza in functie de varsta copilului, de contextul momentului si de calitatile adultului cu rol de cadru didacti In acest sens, ele pot lua forma unei activitati desfasurate in mers ritmat, a unei activitati care se desfasoara pe muzica sau in ritmul dat de recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a unei activitati in care se executa concomitent cu momentul de tranzitie respectiv un joc cu text si cant cu anumite miscari cunoscute deja de copii et

3. ACTIVITATILE DESFASURATE IN PERIOADA DUPA-AMIEZII

Pot fi activitati recuperatorii pe domenii de invatare, recreative, de cultivare si dezvoltare a inclinatiilor. Acestea respecta ritmul propriu de invatare al copilului si aptitudinile individuale ale lui si sunt corelate cu tema saptamanala/tema proiectului si cu celelalte activitati din programul zilei.

4. ACTIVITATILE OPTIONALE

Sunt alese de catre parinti, din oferta prezentata de unitatea de invatamant la 15 septembrie si aprobata de catre Consiliul director al unitatii. Optionalele pot fi desfasurate de catre educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra in echipa cu acestea.

Timpul afectat unei activitati optionale este acelasi cu cel destinat celorlalte activitati din programul copiilor. In acest context, se va desfasura cel mult un optional pe saptamana, pentru copiii cu varste intre 3- 5 ani si cel mult doua, pentru copiii cu varste intre 5-7 ani.

Activitatile optionale se desfasoara cu maximum 10-15 copii si au menirea de a descoperi si dezvolta inclinatiile copiilor si de a dezvolta abilitati, ca o premiza pentru performantele de mai tarziu. Grupele de copii participanti la un optional vor cuprinde 10-15 prescolari.

In invatamantul primar planul de invatamant este cel mai amplu si cel mai important document curricular, reprezentand un veritabil indicator al climatului, nivelului si pulsului socio-cultural si economic al unei tari, prin felul cum contureaza continutul invatamantului prin acest plan (Stanciu, M., 1999, p.183).

Este un document oficial in care se exprima sintetic continutul invatamantului. Din punct de vedere structural, planul de invatamant pentru clasele I-IV cuprinde:

disciplinele de studiu obligatorii si optionale, grupate pe arii curriculare (exista sapte arii curriculare: Limba si comunicare. Matematica si stiinte ale naturii, Om si societate, Arte, Educatie fizica si sport, Tehnologii, Consiliere si orientare);

numarul de ore minim/maxim pe arii curriculare, discipline si anii de studiu.

Acest document are caracter reglator-strategic si reflecta intreaga politica educationala a sistemului de invatamant national. El exprima conceptia pedagogica generala care fundamenteaza stiintific procesul instructiv-educativ la nivel national. Planul cadru influenteaza strategia de alocare a surselor umane si materiale pentru invatamant, sistemul de evaluare, examinare, sistemul de formare initiala si continua a personalului didactic si auxiliar.

Planul cadru pentru clasele I-IV

Pe baza planului cadru, fiecare scoala/clasa isi elaboreaza schema orara unde se precizeaza numarul de ore alocate efectiv pentru studierea unui obiect de invatamant si disciplinele optionale prevazute a se studia in limita timpului rezultat din diferenta dintre numarul maxim si minim prevazut de planul cadru.

Spre ilustrare prezentam o astfel de schema orara.

SCHEMA ORARA CLASA a IV-a

PROGRAMA SCOLARA

Reprezinta un document oficial, programatic, care reda continutul invatamantului, fiind elaborata pe cicluri de invatamant (prescolar, primar, gimnazial, liceal, universitar) si clase, separat pentru fiecare disciplina. Ca si planul de invatamant, programa scolara este un document de politica educationala. Cele doua documente (planul si programa) reprezinta in teoria curriculum-ului documente de mare importanta in procesualitatea educatiei, fiind considerate veritabile instrumente de transpunere in practica a curriculum-ului.

Este unanim acceptat faptul ca existenta unui plan cadru de invatamant nu are valoare fara programe scolare adecvate, actualizate, modernizate, ele insele "programe-cadru", flexibile, tolerante, dar suficient de orientative si suportive.

Din punct de vedere structural, programa scolara pentru invatamantul prescolar aduce in atentia cadrelor didactice urmatoarele componente: finalitatile, continuturile, timpul de instruire si sugestii privind strategiile de instruire si de evaluare pe cele doua niveluri de varsta (3-5 ani si 5-6/7 ani).

Obiectivele cadru sunt formulate in termeni de generalitate maxima si exprima competentele care trebuie dezvoltate pe durata invatamantului prescolar pe cele cinci domenii experientiale.

Exemplu: Domeniul Limba si comunicare:

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala, de intelegere si utilizare corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale;

Educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

Dezvoltarea creativitatii si expresivitatii limbajului oral;

Dezvoltarea capacitatii de a intelege si transmite intentii, ganduri, semnificatii mijlocite de limbajul scris.

Obiectivele de referinta, precum si exemplele de comportament, ca exprimari explicite ale rezultatelor invatarii (conceptelor, cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor, dar si ale competentelor vizate) sunt formulate pentru fiecare tema si fiecare domeniu experiential in parte. In formularea acestora s-a tinut cont de:

posibilitatile, interesele si nevoile copilului prescolar, precum si respectarea ritmului propriu al acestuia;

corelarea fiecarei noi experiente de invatare cu precedentele;

incurajarea initiativei si participarea copilului prescolar la stabilirea obiectivelor, selectia continuturilor si a modalitatilor de evaluare;

incurajarea invatarii independente prin oferirea de ocazii pentru a-si construi cunoasterea (atat in institutia de invatamant cat si in afara acesteia), precum si a lucrului in grupuri mici pe centre de activitate (arii de stimulare) si, pe cat posibil, in grupuri cu o componenta eterogena ;

stimularea autoreflectiei, autoevaluarii, autoreglarii comportamentului de invatare.

Exemplu: Domeniul Limba si comunicare:

Sa participe la activitatile de grup, inclusiv la activitatile de joc, atat in calitate de vorbitor, cat si in calitate de auditor.

Sa inteleaga si sa transmita mesaje simple; sa reactioneze la acestea.

Sa distinga sunetele ce compun cuvintele si sa le pronunte corect.

Sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei, activitatii personale si/sau a relatiilor cu ceilalti si simultan sa utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.

Sa recepteze un text care i se citeste ori i se povesteste, intelegand in mod intuitiv caracteristicile expresive si estetice ale acestuia.

Sa recunoasca cuvinte simple si litere in contexte familiare.

Sa recunoasca literele alfabetului si alte conventii ale limbajului scris

Sa utilizeze efectiv instrumentele de scris, stapanind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora

Sa inteleaga semnificatia cuvintelor, literelor si cifrelor, invatand sa le traseze et

Intrucat finalitatile educatiei in perioada timpurie (de la nastere la 6/7 ani) vizeaza dezvoltarea globala a copilului, obiectivele cadru si de referinta ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experientiale, tinandu-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. In acest sens, domeniile experientiale devin instrumente de atingere a acestor obiective si, in acelasi timp, instrumente de masura pentru dezvoltarea copilului, in contextul in care ele indica deprinderi, capacitati, abilitati, continuturi specifice domeniilor de dezvoltare.

Continuturile cuprind temele majore ce vor fi abordate in cadrul activitatilor de invatare din gradinita. Aceste teme sunt:

Cine sunt/suntem?

Vizeaza explorarea convingerilor si valorilor umane, a corpului uman, a starii de sanatate proprii, a prietenilor, comunitatii si culturilor cu care venim in contact, a drepturilor si responsabilitatilor noastre, a ceea ce inseamna sa fii om.

Cand/cum si de ce se intampla?

Vizeaza explorarea lumii fizice si materiale, a universului apropiat sau indepartat, a fenomenelor naturale si a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului stiintei si tehnologiei.

Cum este/a fost si va fi aici pe pamant?

Vizeaza explorarea sistemului solar, a evolutiei vietii pe Pamant, a orientarii noastre in spatiu si timp, a istoriei si geografiei din perspectiva locala si globala, a caminelor si a calatoriilor noastre, a descoperirilor et

Cine si cum planifica/organizeaza o activitate?

Vizeaza explorarea modalitatilor in care individul isi planifica si isi organizeaza activitatile, precum si a universului produselor muncii;

Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?

Vizeaza explorarea modului in care ne descoperim si ne exprimam ideile, sentimentele, convingerile si valorile, indeosebi prin limbaj si prin arte;

Ce si cum vreau sa fiu?

Vizeaza explorarea meseriilor, a activitatii umane in genere, in vederea descoperirii aptitudinilor si abilitatilor proprii, a propriei valori si a incurajarii stimei de sine.

Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de varsta, se stabilesc proiectele care urmeaza a se derula cu copiii. Intr-un an scolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durata de maximum 5 saptamani/proiect sau un numar mai mare de proiecte de mai mica amploare, variind intre 1-3 saptamani, in functie de complexitatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva. De asemenea, pot exista si saptamani in care copiii nu sunt implicati in nici un proiect, dar in care sunt stabilite teme saptamanale de interes pentru copii. Totodata, pot exista si proiecte de o zi si/sau proiecte transsemestriale.

Este bine sa subliniem faptul ca, obiectivele de referinta, comportamentele selectate pentru cele sase teme curriculare integratoare, precum si sugestiile de continuturi sunt orientative si constituie un posibil suport pentru cadrele didactice debutante.

In invatamantul primar, din punct de vedere structural, programa scolara cuprinde urmatoarele componente:

Modelul curricular al disciplinei de invatamant exprima modul de structurare, de organizare a programei la disciplina respectiva.

Modelul curricular poate fi prezentat succint la inceputul programei cadru, devenind in acest caz element structural al programei, dar de cele mai multe ori el ramane implicit, reiesind din intreaga structurare a programei. Modelul curricular se refera la modul cum sunt dispuse si coarticulate in structurarea programei principalele cunostinte, atitudini, competente, recomandate spre asimilare; principalele experiente de invatare avute in vedere; organizarea si sistematizarea unitatilor tematice de continut.

In literatura de specialitate sunt cunoscute trei mari modele curriculare ale diverselor discipline de invatamant:

Modelul liniar (aditional-cumulativ) presupune organizarea continutului invatarii in asa fel incat sa nu se mai revine asupra problemelor parcurse in cadrul aceluiasi ciclu. Acest model curricular il intalnim la disciplinele istorie si geografie;

Modelul concentric presupune ca in fiecare an sau ciclu scolar sa se reia, la un nivel superior, continutul parcurs. Se foloseste la disciplinele: matematica, limba romana, limbi straine;

Modelul curricular in spirala, presupune reluarea problemelor fundamentale care constituie structura de baza a disciplinei, dar reluate si incadrate in noi contexte, se largesc, se restructureaza, solicitand operatii intelectuale mai complexe.

Obiectivele cadru ale disciplinei sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele vizeaza formarea unor capacitati si atitudini specifice disciplinei de invatamant intr-un ciclu scolar. Obiectivele cadru sunt obiective finaliste, ample si esentiale. Ele vizeaza abilitarea elevului prin studiul disciplinei respective.

Exemplu: Disciplina Limba romana (clasele I-IV):

dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral;

dezvoltarea capacitatii de exprimare orala;

dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris;

dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa.

Obiectivele de referinta ale unei discipline de invatamant deriva din obiectivele cadru si specifica rezultatele asteptate ale invatarii prin predarea disciplinei respective pe fiecare an de studiu. Urmaresc progresia in achizitii de competenta si cunostinte de la un an la altul.

Activitati de invatare apar in programa scolara strans corelate cu obiectivele de referinta. Ele sunt prezentate doar sub forma unor exemple orientative, de asemenea activitati posibile, recomandabile, menite sa-l ghideze pe cadrul didacti

In functie de obiectivele de referinta invatatorul poate adapta activitati vechi, asemanatoare sau poate initia altele noi. Important este ca activitatile de invatare (fie ca sunt preluate din exemplele oferite de programa sau sunt concepute, adaptate) sa corespunda obiectivelor, contextului educational si nivelului elevilor.

Continuturile apar in programele scolare tot cu caracter orientativ, recomandabil si nu impuse, absolut obligatorii. Aceasta permite ca unui obiectiv de referinta sa-i corespunda mai multe continuturi efective de invatare. Chiar si pana la aparitia manualelor alternative, au existat continuturi alternative (texte, comentarii, exercitii si probleme). In teoria moderna a curriculum-ului nu se exclud continuturile concepute de cadrul didacti Important este ca aceste "variante" de continuturi sa fie suficient de prelucrate din punct de vedere didactic si sa se preteze la activitatile de invatare aferente obiectivelor de referinta avute in vedere.

Standardele de performanta sunt specificari de performanta, criterii de evaluare a calitatii procesului de predare-invatare la sfarsitul unei trepte de scolaritate. Ele au caracter normativ si reglator pentru activitatea tuturor agentilor educationali (cadru didactic, parinti, conceptorii de curriculum, evaluatori, elevi). Standardele de performanta reprezinta un sistem de referinta clar si gradual privind asteptarile competentiale de la elevi.

Pe baza standardelor curriculare de performanta dintr-o programa scolara se elaboreaza descriptori de performanta. Acestia reprezinta enunturi sintetice care indica gradul de realizare a obiectivelor, nivelul de formare a capacitatilor sau subcapacitatilor (nivel superior, mediu, inferior). Pe baza descriptorilor de performanta se elaboreaza probele de evaluare.

Standardele de performanta ale oricarei programe scolare pe disciplina de invatamant trebuie sa fie:

centrate pe elevi, relevante din punct de vedere al utilitatii si oportunitatii activitatilor vizate;

orientate spre finalul unei secvente mai ample, ori al intregului continut al disciplinei, incluzand nu numai abilitati si capacitati, ci si motivatii specific-domeniale in vederea sustinerii activitatii ulterioare la invatare si autoinvatare;

formulate pentru un nivel obisnuit de performanta dar cu extensii atat spre nivelele superioare, cat si inferioare (minim acceptabile), constituind astfel repere si pentru elevii supradotati, si pentru elevi dezvoltati normal;

capabile sa evidentieze progresul efectiv al elevilor de la o secventa la alta (semestru, an, ciclu) in traseul unei discipline scolare;

realiste, ponderate, concis formulate, pe intelesul elevilor.

In mod practic un standard de performanta decurge dintr-un obiectiv de referinta, generand la randul lui, niveluri de atingere intrastandard, adica descriptori de performanta si, din acestia mai departe, subcapacitatile de performanta.

De exemplu: Disciplina Limba romana (clasa a IV-a)

Obiectiv de referinta: structurarea sensului intr-un text redactat.

Standard de performanta: rezumarea acasa a unui text literar narativ studiat anterior in clasa.

Descriptori de performanta (Evaluarea in invatamantul primar. Descriptori de performanta, 1998):

foarte bine (FB): elevul stabileste toate ideile principale, intr-o succesiune coerenta, fara a neglija si minimaliza detalii relevante, intr-un rezumat concis si corect.

bine (B): elevul stabileste aproape toate ideile principale din text, intr-o ordine logica, respectand in general regulile rezumarii, cu exceptia unor detalii sporadice;

suficient (S): elevul stabileste schematic cateva idei principale prezentate logic, dar intercalate cu detalii nerelevante;

insuficient (I): elevul stabileste schematic si intamplator doar una sau nici una din ideile principale, in rest doar detalii nerelevante, dispuse haoti

MATERIALELE CURRICULARE

Conceptul de "materiale curriculare" acopera o realitate ampla si eterogena, avand mai multe acceptiuni dintre care doua sunt mai des intalnite:

una larga, cuprinzatoare care inglobeaza practic tot ce faciliteaza desfasurarea procesului de invatamant ca suport, instrument, mijloacele de invatamant et;

una restransa la materialele de suport curent, adica numai materialele tiparite, imprimate, redactate (manuale si celelalte materiale multiplicate) pe care elevii si cadrele didactice le folosesc independent sau in comun pentru a parcurge curriculum-ul specifi

Materialele curriculare au ratiunea de a intermedia, pe de o parte, relatia dintre copii/elevi si curriculum, iar pe de alta parte, de a intermedia relatia intre educatori si elevi, intrucat comunica informatii, stimuleaza si dirijeaza interesele de cunoastere si invatare ale elevilor, ghideaza atat pe educatori, cat si educabili, inducand o perceptie intens intuitiva a progresului in invatare.

In acceptiunea restransa, materialele curriculare includ elemente ca:

manuale scolare - pentru elevi si pentru care didactice;

ghiduri scolare pentru elevi/ care didactice;

caiete speciale - pentru elevi/ care didactice;

carti de uz scolar sintetic: culegeri, crestomatii, antologii;

carti de uz scolar specific: atlase, albume, dictionare, tabele numerice/ transformative, portofolii ilustrative, harti et

carti beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefata in scop didactic, tabel cronologic in consecinta, termeni explicati in subsol sau in glosarul adiacent, extrase din studii critice, focalizate pe textele prezentate et);

seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tiparite, de regula de tip grila, cu caracter confidential, ce insotesc unele manuale pentru evaluarea optima);

diverse materiale imprimate adiacente: brosuri tematice, pliante, fascicole, postere/afise jubiliare s.a.;

materiale "imprimate", realizate pe alt suport decat hartie (fisierele dintr-un PC, dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive et).

Spre deosebire de Didactica traditionala care mergea aproape exclusiv pe prima categorie, in spiritul unui control, excesiv centralizat, in privinta materialelor curriculare, desi, in paralel, pleda pentru initiativa personala a cadrelor didactice in acest sens, dar o cenzura total, teoria si practica curriculum-ului accepta si incurajeaza cea de-a doua categorie de materiale curriculare, perfect compatibile, de altfel, cu dezvoltarea si diversificarea curriculara evident, intre anumite limite pertinente.