Coeziune si performanta

PERCEPTIA STUDENTILOR DE AN I

Voi incepe acest demers prin prezentarea ipotezei de lucru si anume, in cazul in care exista coeziune intre membrii grupului analizat, aceasta influenteaza nivelul performantei prezentat de microgrup. Nu ne propunem o cercetare de tip sociometric (metoda specifica de determinare a coeziunii grupului, bazata pe analiza legaturilor preferentiale dintre oameni la nivel afectiv, care se concretizeaza sub forma alegerilor, respingerilor sau indiferentelor) a coeziunii grupului respectiv, ci ne vom axa pe perceptia subiectilor asupra aspectelor care determina coeziunea, ulterior analizand, deasemenea, perceptia studentilor asupra influentei pe care o are coeziunea in rezultatele sarcinilor primite de microgrup (nivelul performantei). Instrumentul utilizat pentru cercetare este ancheta ca "metoda de cercetare psihosociologica bazata pe colectarea datelor de la un esantion extras dintr-o populatie mai larga, in scopul prelucrarii lor si generalizarii rezultatelor" (Vlasceanu,1986). "Modalitatile principale de culegere a datelor intr-o ancheta sunt chestionarea si intervievarea subiectilor"(Chelcea, Marginean si Cauc,1998; Chelcea,2001); am considerat ca elaborarea unui chestionar, aplicarea acestuia si interpretarea rezultatelor obtinute vor fi modalitatea cea mai eficienta in cazul acestei "anchete", in vederea obtinerii unei concluzii pertinente.

Din perspectiva psihologiei sociale si strins legat de notiunile de coeziune si performanta, conceptul de grup social, central in prezenta microcercetare, este definit ca o "formatiune sociala in care indivizii interactioneaza direct pe baza unor reguli acceptate si se recunosc ca membri ai unei entitati distincte, intr-un anumit moment si loc". Aceste grupuri constituie verigile esentiale ale sistemului social global, ele realizand legatura dintre persoana si mediul social al existentei sale, fara de care noi, oamenii, nu am putea functiona in deplina normalitate.

Termenul de grup a fost folosit pentru prima data ca termen tehnic in bele-arte, el provine din limba italiana (groppo sau gruppo) desemnand mai multi indivizi, pictati sau sculptati, formand un subiect. Ulterior a patruns in franceza, in literatura de exemplu, a fost folosit de Moliere, ajungand, dupa ce a desemnat o "legatura", "reuniune",s.a, sa semnifice "coeziune intre membri", "comunicare". A fost folosit in diverse domenii, cu diferite conotatii, ajungand astfel si in dezbaterile psihologiei sociale, aceasta fiind preocupata indeosebi de grupul de dimensiuni reduse, denumit grup mic sau grup restrans. 

Din punctul de vedere al clasificarii grupurilor sociale, in literatura de specialitate, in functie de numarul membrilor grupului, exista grupuri primare (microgrupuri - cu un numar redus de membri), secundare (formate din mai multe microgrupuri), si grupuri tertiare (multimi). Ne vom referi in continuare la microgrupuri ca fiind sisteme dinamice care asigura primul nivel de integrare in cadrul sistemului social general, si prezinta urmatoarele caracterisitici:

Au un numar redus de membri - 20-30, care asigura interactiuni directe de tipul "fata in fata";

In interiorul lor se manifesta relatii afective intime si nemijlocite de tipul simpatie, antipatie sau indiferenta;

Intre membrii grupului exista o stransa interdependenta datorata actiunilor comune, coeziunii si solidaritatii;

Sunt prezente roluri diferentiate pentru membrii grupului;

Exista scopuri si valori comune care determina relationarea la nivelul microgrupului.

Din alta perspectiva, D.Anzieu si J.Y.Martin remarcau ca membrii grupurilor sociale restranse (microgrupurile), prezinta urmatoarele caracteristici:

Participa nemijlocit si constant la realizarea unei sarcini comune;

Interactioneaza direct pe parcursul realizarii sarcinii;

Au constiinta apartenentei la grupul respectiv- aceeasi identitate sociala;

Dezvolta relatii stabile si nonintamplatoare, in functie de tipul de activitate pe care o desfasoara in comun.

Dupa cum remarca J.P.Sartre, grupul nu este o totalitate amorfa ci o "celula-mama", capabila sa asigure individului protectie psihica, caldura afectiva si un mediu in care se poate descoperi, forma, manifesta si dezvolta, astfel ca grupul se constituie intr-un mediu interactiv in care are loc nu numai armonizarea trebuintelor interindividuale ale membrilor cu cerintele mediului social, ci si crearea unor noi nevoi, reprezentari si atitudini care pot viza pe ceilalti membri. Acest fenomen de "remodelare psihologica in context grupal" se realizeaza prin ajustari, adaptari sau restructurari in plan cognitiv, afectiv, motivational, atitudinal, relational si comportamental, pe fondul influentei grupului de apartenenta, de presiune, aspiratie sau comparatie.

In acceptiune mai larga, functiile microgrupurilor se manifesta in:

o       Realizarea sarcinii primite in conditii de eficienta - la un nivel inalt performanta;

o       Asigurarea si mentinerea coeziunii, coerentei si limitelor grupului;

o       Satisfacerea trebuintelor psihologice ale membrilor grupului;

o       Reglementarea raporturilor dintre grup si alte grupuri,

primele doua fiind esentiale in reusita satisfacerii trebuintelor membrilor grupului.

Sarcina primita ofera ratiunea de a fi a unui grup, ea reprezinta un factor constitutiv al grupului, indiferent daca este fixata din afara - grupul formal, sau este adoptata prin consens - grupul informal si indeplineste 3 functii: 1) polarizeaza si orienteaza eforturile si actiunile membrilor grupului; 2) structureaza relatiile intra si intergrupale; 3) racordeaza viata si activitatea grupului la valorile, normele si obiectivele generale ale sistemului sociocultural de care apartine grupul.

In stransa legatura cu natura sarcinii, performanta influenteaza direct procesele psihosociale din interiorul grupului, reprezentand chiar un indicator al functionarii sistemului. Performanta grupului depinde de o serie de factori, cum ar fi: particularitatile psihofizice ale membrilor, nivelul lor de pregatire profesionala, experienta de care dispun, motivatiile de care sunt animati, gradul de incredere in fortele proprii, calitatea lidershipului, climatul psihosocial existent in grup, relatiile interpersonale, mijloacele materiale si tehnice de care dispune grupul, recompensele sociale acordate pentru activitatea depusa.

Deasemenea, performanta este strans conditionata de mentinerea coeziunii grupului, care permite coordonarea si concentrarea eforturilor comune, in conditiile actiunii unor factori disfunctionali (perturbatori). Grupul realizeaza astfel, in mod constant, o presiune asupra membrilor sai spre conformism si incearca sa-si mareasca atractivitatea pentru membrii sai, astfel incat grupul sa-si mentina limitele, unitatea si functionalitatea.

Kelly si Thibaut definesc coeziunea ca fiind "atractia globala a grupului pentru toti membrii sai", iar Bonner, mergand pe aceeasi linie, defineste coeziunea ca "un sistem de roluri complementare create si sustinute de standardele de comportament, care fie exista anterior, fie au fost stabilite de membrii grupului in procesul realizarii scopurilor comune". Din cele de mai sus reieseputem deduce importanta coeziunii membrilor in viata grupului. Unitatea de grup, care implica solidaritatea membrilor, spiritul de grup, poate avea o serie de efecte pozitive, cum ar fi cresterea productivitatii muncii grupului, centrarea acestuia pe realizarea scopurilor. Cele mai importante efecte / consecinte ale coeziunii grupului sunt urmatoarele:

1. mentinerea grupului ca grup;
2. normalizarea comportamentului membrilor grupului;
3. cresterea participarii si loialitatii membrilor;
4. cresterea satisfactiei acestora;
5. cresterea productivitatii grupului.

Fiind atat de complexa, coeziunea ca fenomen psihosocial este rezultatul actiunii unor foarte variate categorii de factori, dintre care cei mai importanti, in functie de zona de provenienta, sunt urmatorii:

extrinseci - anteriori formarii grupului, insemnand valori, norme si modele venite din mediul sociofamilial si cultural din care provin subiectii;

intrinseci, care sunt proprii grupului si se formeaza in urma interactiunii dintre membrii in diverse situatii si activitati comune.

"Notiunea de coeziune este fundamentala pentru studierea grupurilor" dupa cum remarca J.Maisonneuve, si exprima, dupa D.Cristea, "atractia globala pe care grupul o exercita asupra membrilor sai, prin intermediul functiei de control, a presiunii spre uniformitate si a integrarii afective a membrilor, ceea ce are drept rezultat formarea sentimentului de "noi", care prevaleaza asupra tendintelor de autonomie individuala". Coeziunea este un fenomen prin care se manifesta dinamica psihosociala, alaturi de conformism si deviationism, leadership, climat psihosocial, stari conflictuale, dar si performanta grupului. Prin intermediul acestor procese se pot identifica si corecta acele elemente care afecteaza intr-un sens negativ viata de grup, cu efecte ulterioare si asupra macrogrupului.

Grupul tinta al studiului este reprezentat de studenti de anul I de la AFT, iar esantionul este format din 20 de subiecti, care reflecta la scara proprietatile populatiei din care a fost extras. Aceasta etapa de esantionare este esentiala si indispensabila oricarei cercetari, anchete sociale, iar dintre cele 2 metode de esantionare (probabilistica- simpla aleatorie si neprobabilistica -persoane care prezinta aceeasi caracteristica, ex:femei), am ales-o pe cea dintai; astfel ca instrumentul utilizat, respectiv chestionarul, care va fi unul anonim, se va aplica intamplator numarului de subiecti (semnificativ pentru grupul tinta), in urma unui instructaj (prezentarea in mare a tipurilor de intrebari si a modalitatilor de raspuns, a timpului avut la dispozitie, s.a.) si a urmaririi respondentilor in completarea corecta (din punct de vedere al intelegerii) a chestionarului.

Intrebarile utilizate in chestionar sunt de tipul: inchise (cu raspunsuri de tip da/nu, adevarat/fals sau cu raspuns unic), deschise (cu raspunsuri libere) sau semideschise (cu raspunsuri de tip a), b) sau c)); deasemenea, s-a tinut cont in elaborarea chestionarului de ordinea logica a intrebarilor, de nivelul de intelegere al grupului tinta, de valorile, normele si motivatiile specifice subiectilor vizati, de calitatea intrebarilor (sa nu fie plicticoase, ambigue, repetitive, sa dispuna de claritate si simplitate); confidentialitatea rezultatelor si caracterul anonim al chestionarului sunt, de deasemenea, importante in acuratetea colectarii datelor.

CHESTIONARUL

exista intrebari inchise (da,nu), deschise (_______), si semideschise (a. b. c.)

intrebarile au conotatii de ordin afectiv (A), cognitiv (C), social (S), comportamental (Co), atitudinal (At).

1. Te-ai gandit inca dinaintea examenului de admitere ca-ti vei face prieteni printre colegii de acum? (C)
1. Da
2. Nu
2. Cati prieteni consideri ca ai acum dintre studentii de an I? (S)
1. <5
2. >5
3. Inca nu am prieteni
3. Daca inca nu ai prieteni, crezi ca la terminarea Academiei, o sa ai? (C,A)
1. Da
2. Nu
4. Ce ai fi dispus sa faci pentru colegii tai din acest grup? (Co)

5. Fata de colegii tai, te consideri (At):
1. Mai bine pregatit
2. La fel de bine pregatit
3. Mai putin pregatit
6. Pana in prezent, ati apelat la ajutorul colegilor? (A, Co,S)
1. Da
2. Nu
7. Considerati ca v-au ajutat asa cum doreati? (A,S)
1. Da
2. Nu
8. Va simtiti mandru ca faceti parte din grupul studentilor de an I de la AFT? (A,S,At)
1. Da
2. Nu
9. Care este principalul motiv pentru care ati ales aceasta facultate? (C)
1. Statutul social
2. Siguranta financiara
3. Stabilitatea locului de munca
10. Considerati ca majoritatea colegilor se adapteaza bine la cerintele sistemului? (A,C,At)
1. Da
2. Nu
11. Daca grupul dvs. obtine rezultate mai bune comparativ cu alte grupuri similare, va simtiti: (A)
1. Mai bine
2. La fel - indiferent
3. Mai rau
12. Sunteti de acord cu zicala "Toti pentru unul, unul pentru toti" ? (C,Co)
1. Da
2. Nu
13. Pe timpul anilor de liceu, ati avut rezultate peste medie la invatatura? (Co,S)
1. Da
2. Nu
14. Credeti ca e necesar sa depuneti eforturi deosebite pentru a obtine rezultate multumitoare pentru dumneavoastra? (A,S,Co)
1. Da
2. Nu
15. Considerati ca prietenii dumneavoastra de acum sau colegii mai apropiati ar fi afectati de rezultatele dumneavoastra la diverse specilitati (materii)? (A,S)
1. Da
2. Nu
16. Aveti sentimentul ca grupul din care faceti parte obtine rezultate mai bune decat alte grupuri? (A,S)
1. Da
2. Nu
17. Care credeti ca ar fi principalul motiv pentru aceste rezultate ale grupului dumneavoastra? (C,A)

18. In general, va considerati o persoana incurajata de competitie? (Co,At)
1. Da
2. Nu
19. In grupul dumneavoastra, cati dintre colegi considerati ca sunt ambitiosi si competitivi? (C,A)
1. <10
2. >10
3. Niciunul
20. Sunteti de acord cu zicala "Unde-s doi puterea creste"?  (C,Co)
1. Da
2. Nu

4. Colectarea datelor

1. APLICAREA CHESTIONARULUI

5. Urmand pasii metodei de cercetare mai sus amintite, dupa aplicarea instrumentului de cercetare, prezentarea datelor este urmatoarea:

Intrebare	Raspuns
	da	nu
	a	b	c
	da	nu
Referat: Sugestii pentru planul de lucru - Copii vor invata cum sa numere de la 1 la 10 Referat: Modalitati de educatie interculturala in gradinita
	11-sa-i ajut	7-multe	1-orice	1-nimic
	a	b	c
	da	nu
	da	nu
	da	nu
	a	b	c
	da	nu
	a	b	c
	da	nu
	da	nu
	da	nu
	da	nu
	da	nu
	6-ajutorul reciproc	4-perseverenta	4-lucrul in echipa	2-cap.de adaptare 2-neimplicarea 2-inteligenta
	da	nu
	a	b	c
	da	nu

Dupa cum putem observa, rezultatele sunt concludente iar raspunsurile subiectilor vin in sprijinul ipotezei de la care am pornit acest demers. Structura chestionarului (primele 12 intrebari referitoare la perceptia studentilor asupra coeziunii grupului, urmatoarele 8 privind perceptia lor asupra performantei grupului din care fac parte) m-a ajutat in interpretarea facila a rezultatelor si a legaturii dintre cele 2 concepte de la care am pornit, coeziunea si performanta.

raspunsurile la prima intrebare denota deschiderea cu care au pornit studentii (pe atunci aspiranti) in a-si face prieteni in cadrul Academiei sau grupului de an I in care a fost incadrat;

aceste raspunsuri reflecta maturitatea cu care subiectii privesc relatiile interpersonale - 12 dintre respondenti spunand ca inca nu au prieteni in adevaratul sens al cuvantului, probabil datorita perioadei scurte de timp petrecuta impreuna;

din punct de vedere cognitiv si afectiv, toate persoanele chestionate sunt constiente, dar si dispuse, sa faca  eforturi, sa fie sincere si deschise, astfel ca la terminarea anilor de studiu sa ramana prieteni cu o parte dintre colegi;

procentul tinerilor care sunt dispusi sa-si ofere ajutorul pentru a-i sprijini pe colegi sau a-i indruma, a-i sustine, a face "multe" pentru ei, este destul de mare, fapt ce ne indeamna sa credem ca atasamentul, dar si altruismul, ca si sentimentul de solidaritate (specific unui grup, dar si coeziunii), exista si se manifesta;

raspunsurile majoritare la aceasta intrebare (15) - te consideri la fel de bine pregatit ca si colegii tai - denota faptul ca integrarea in grup si sentimentul de apartenenta la acel grup se dezvolta, foarte putini considerandu-se superiori celorlalti sau mai slab pregatiti; cand te simti egal cu cel de langa tine, capacitatea de acceptare si sustinere este mai mare decat atunci cand exista sentimente sau complexe de inferioritate sau superioritate;

a cere ajutorul cuiva inseamna ca-ti permiti sa faci acest lucru, si faci acest lucru cu cei pe care-i consideri aproape de tine, persoane care te inteleg, care te sustin, cu care traiesti diverse situatii si de la care ai asteptari, ceea ce presupune o stransa interdependenta, cu relatii afective apropiate si nemijlocite;

modul cum au raspuns ceilalti colegi solicitarilor de sprijin al subiectilor a fost pe masura asteptarilor la majoritatea respondentilor (17), desemnand un mod unitar si solidar de a reactiona in grupul respectiv;

procentul mare al raspunsurilor intr-un anume sens la aceasta intrebare fac referire la atitudinea comuna a membrilor grupului, un alt indicator al coeziunii, care reuneste eforturile tuturor intr-o singura directie;

o intrebare semideschisa cu accent pe motivatia fiecarui membru al grupului, factorul declansator si mobilizator in desfasurarea actiunilor viitoare, raspunsul preponderent (statutul social - 10 subiecti), unindu-i intr-un scop comun;

perceptia asupra adaptarii colegilor de grup, asupra potentialului lor si a rezultatelor obtinute de acestia, indiferent de eforturile facute, este importanta in formarea coeziunii de grup, iar raspunsurile in unanimitate sunt un nou indiciu al spiritului comun existent deja in grup;

raportarea la alte grupuri similare, prin comparatie (18 raspunsuri -da) capata la nivel afectiv sentimentul apartenentei la grup, cresterea increderii in fortele proprii, dar si in ceilalti membrii ai grupului, sentimentul ca eforturile comune sunt rasplatite dar si obtinerea (sau existenta) unui climat psihosocial (o atmosfera) benefic in cadrul grupului;

incarcatura psihocomportamentala a acestui proverb capata, prin procentul raspunsurilor oferite de 100% o dimensiune practica de genul : suntem dispusi sa facem tot ce depinde de fiecare pentru a ne fi bine la toti cei din grupul nostru;

nivelul de pregatire profesionala al membrilor grupului, experienta de care dispun, caracteristicile psihofizice (inteligenta, ambitia, perseverenta, consecventa, atitudinea, increderea in sine) sunt factori individuali care, fiecare in parte si animati de aceleasi interese, ajuta grupul in obtinerea de performante (rezultate superioare);

raspunsurile la aceasta intrebare, corelate cu cele dinainte (la intrebarea 13), ne induc ideea ca subiectii si-au mobilizat capacitatile de care dispun in obtinerea de rezultate cat mai bune in noile sarcini primite, tinand cont de noutatea si complexitatea activitatilor in care sunt implicati, dar si de solicitarea psihica si fizica pe care o solicita aceste activitati din partea studentilor, in special in prima perioada;

19 dintre cei 20 de respondenti au afirmat ca reultatele obtinute de ei considera ca ar afecta alti membri ai grupului, implicit, grupul in intregul lui; daca stiu acest lucru, atunci eforturile lor se vor axa pe interesul pe care il au: sa ajute in mod pozitiv (spre obtinerea de performanta) colegii si grupul din care fac parte;

ca apartenenta la grup si spirit de echipa, 15 dintre cei care au raspuns chestionarului considera ca fac parte dintr-o comunitate cu rezultate mai bune decat altele, la care a contribuit si el prin eforturile depuse pana in prezent;

raspunsurile la aceasta intrebare deschisa sunt dintre cele mai diverse, dar predomina cele cu rezonanta pozitiva, calitatile membrilor grupului si al grupului ca un tot (perseverenta, capacitatea de adaptare, lucrul in echipa, ajutorul reciproc); daca ne unim calitatile, vom fi mai buni ca altii;

competitia, ca forma de comportament alaturi de cooperare, duce de-a lungul timpului si la pastrarea limitelor echilibrului, la autodepasire, care reprezinta un important factor motivational; daca 17 dintre cele 20 de persoane chestionate sunt impulsionate de autodepasire, atunci si grupul va fi unul superior;

perceptia respondentilor la aceasta intrebare, 20 dintre cei 20, este ca in grupul din care fac parte mai mult de 10 persoane sunt animate de competitie si strans legata de aceasta, de ambitia personala; modul cum ii vezi pe ceilalti, ca-i consideri ambitiosi si competitivi, deriva, in primul rand, din modul cum te vezi pe tine, astfel ca, daca te percepi ca facand parte dintr-un grup de persoane care urmaresc obtinerea de rezultate superioare, vei face eforturi sa te alaturi lor;

cele 20 de raspunsuri afirmative la aceasta intrebare se rasfrang si ne confirma ideea de baza in abordarea celor 2 dimensiuni din aceasta lucrare, studentii percepand faptul ca fac parte dintr-un grup coeziv, iar acest lucru influenteaza performanta obtinuta.

Din interpretarea rezultatelor, indiferent de cate eforturi sunt dispusi sa faca studentii, modul lor de actiune (comportamentul, atitudinea) in diferite situatii faa de colegi, perceptia lor este ca apartin unui grup, acest grup este coeziv, si, daca-si unesc eforturile, aceasta coeziune conduce la performanta. Astfel, putem afirma ca ipoteza de la care am pornit este verificata, iar concluzia este ca, intr-adevar, coeziunea influenteaza performanta grupului - aceasta este perceptia studentilor de an I asupra acestui aspect psihosocial.

BIBLIOGRAFIE

Cristea, D., Tratat de psihologie sociala, Ed. ProTransilvania, , Bucuresti, 2007.

Neculau, A., Manual de psihologie sociala, Ed. Polirom, Iasi, 2003.

CUPRINS

1.Identificarea problemei si formularea ipotezei de cercetare 1

2. Operationalizarea conceptelor .. 1

3. Esantionarea 3

4. Colectarea datelor 4

5. Analiza si interpretarea datelor . 4

6. Redactarea raportului de cercetare .. 7

7. Bibliografie . 8

8. Anexe . 10

ANEXA

CHESTIONARUL

1. Te-ai gandit inca dinaintea examenului de admitere ca-ti vei face prieteni printre colegii de acum?

a.      Da

b.      Nu

2. Cati prieteni consideri ca ai acum dintre studentii de an I?

1. <5
2. >5
3. Inca nu am prieteni

Daca inca nu ai prieteni, crezi ca la terminarea Academiei, o sa ai?

a.      Da

b.      Nu

Ce ai fi dispus sa faci pentru colegii tai din acest grup?

Fata de colegii tai, te consideri:

a.      Mai bine pregatit

b.      La fel de bine pregatit

c.       Mai putin pregatit

Pana in prezent ati apelat la ajutorul colegilor?

a.      Da

b.      Nu

Considerati ca v-au ajutat asa cum doreati?

a.      Da

b.      Nu

Va simtiti mandru ca faceti parte din grupul studentilor de an I de La AFT?

a.      Da

b.      Nu

Care este principalul motiv pentru care ati ales aceasta facultate?

a.      Statutul social

b.      Siguranta financiara

c.       Stabilitatea locului de munca

Considerati ca majoritatea colegilor se adapteaza bine la cerintele sistemului?

a.      Da

b.      Nu

Daca grupul dvs. obtine rezultate mai bune comparativ cu alte grupuri similare, va simtiti:

a.      Mai bine

b.      La fel - indiferent

c.       Mai rau

Sunteti de acord cu zicala "Toti pentru unul, unul pentru toti"?

a.      Da

b.      Nu

Pe timpul anilor de liceu, ati avut rezultate peste medie la invatatura?

a.      Da

b.      Nu

Credeti ca e necesar sa depuneti eforturi deosebite pentru a obtine rezultate multumitoare pentru dumneavoastra?

a.      Da

b.      Nu

Considerati ca prietenii dumneavoastra de acum sau colegii mai apropiati ar fi afectati de reultatele dumneavoastra la diverse specilitati (materii)?

a.      Da

b.      Nu

Aveti sentimentul ca grupul din care facti parte obtine rezultate mai bune ca alte grupuri?

a.      Da

b.      Nu

Care credeti ca ar fi principalul motiv pentru aceste rezultate ale grupului dumneavoastra?

In general, va considerati o persoana incurajata de competitie?

a.      Da

b.      Nu

In grupul dumneavoastra, cati dintre colegi considerati ca sunt ambitiosi si competitivi?

a.      <10

b.      >10

c.       Niciunul

Sunteti de acord cu zicala "Unde-s doi puterea creste"?

a.      Da

b.      Nu

Dupa Adrian Neculau, "Manual de psihologie sociala", ANCHETA ca model de cercetare se prezinta astfel:

Identificarea problemei si formularea ipotezelor de cercetare

Operationalizarea conceptelor

Esantionarea

Colectarea datelor

Analiza si interpretarea datelor

Redactarea raportului de cercetare

1.1.Identificarea problemei (tema):

COEZIUNE SI PERFORMANTA - PERCEPTIA STUDENTILOR DE AN I

1.2.Formularea ipotezei de cercetare:

IN CAZUL IN CARE EXISTA COEZIUNE INTRE MEMBRII GRUPULUI ANALIZAT, ACEASTA INFLUENTEAZA NIVELUL PERFORMANTEI PREZENTAT DE MICROGRUP

2. Operationalizarea conceptelor (partea de teorie din carti).Concepte:

GRUP

COEZIUNE

PERFORMANTA

3. Esantionarea:

1. STABILIREA GRUPULUI TINTA (20 de studenti din anul I)

2. STABILIREA INSTRUMENTULUI DE CERCETARE (chestionarul)

3. CONCEPEREA CHESTIONARULUI

4. Colectarea datelor

1. APLICAREA CHESTIONARULUI

5. Analiza si interpretarea datelor

1. CUANTIFICAREA REZULTATELOR (numararea raspunsurilor si includerea lor intr-un tabel si sub forma de procente)

2. ANALIZAREA SI INTERPRETAREA RASPUNSURILOR LA FIECARE INTREBARE IN PARTE

6. Redactarea raportului de cercetare

1. PREZENTAREA CONCLUZIILOR (ipoteza a fost verificata)