Pedagogia educatiei - problema educabilitatii

CONCEPTE GENERALE

Educatia=inseamna imblanzire,rabdare

Educatia=desemneaza procesul de transmitere a unor cunostinte ,valori etc. de la o generatie la alta.

Etologia=stiinta analizei comparative dintre comportamentul uman si animal.("Ne nastem cu instinctul agresivitatii",spune Konrad Lorenz)

Complexitatea si dinamica vietii contemporane a determinat introducerea unor concepte noi in legatura cu educatia:

a)Educatie formala;

b)Educatie nonformala;

c)Educatie informala.

a) E. formala=descrie procesul de transmitere a unor cunostinte,valori etc.,care se desfasoara in mod intentionat intr-un cadru anume organizat numit scoala si in prezenta unor persoane specializate numite profesori.

b) E. nonformala=procesul de transmitere a unor cunostinte care se desfasoara in mod intentionat intr-un cadru organizat( altul decat scoala) si in prezenta unor specialisti(care nu sunt profesori)-ex.curs de calculatoare;curs de ospatar etc.

c) E. informala=procesul de asimilare spontana a unor semnificatii,sensuri,mentalitati din viata de zi cu zi; dureaza intreaga viata.(ex. masmedia,TV,internet etc.)

PEDAGOGIA=disciplina care studiaza o realitate numita educatie; nu este o stiinta.

= trece printr-o perioada de statut.

Pedagogia(ca stiinta Definitia 1-G.G. Antonescu:

=este stiinta care ,bazandu-se pe cunoasterea naturii omenesti si tinand seama de idealul catre care trebuie sa tinda omenirea, stabileste un sistem de principii dupa care se v-a conduce influenta intentionata a educatorului asupra celui educat.

Daca acceptam ca pedagogia este o stiinta trebuie sa acceptam si urmatoarele consecinte:

1.v-a oferii o cunoastere adecvata,eficienta a educatiei.

2.ofera o metoda de formare a elevilor in functie de intentiile profesorilor.

3.de vina pentru esecul elevilor este profesorul.

4.pentru a deveni profesori sunt necesare studii academice.

5.elevii sunt priviti ca fiind esentialmente la fel, avand aceleasi idei si interese.

6.profesorii vor utiliza una si aceeasi metoda de predare pentru toti elevii.

Pedagogia(ca arta)-Definitia 2

=este arta de a instrui si de a forma individul.Principiul oricarei pedagogii este nu numai de a transmite cunostinte dar si de a forma oameni.

Trebuie sa acceptam urmatoarele consecinte:

1.nu v-a oferi o cunoastere adecvata si eficienta a realitatii educationale.

2.nu v-a elabora o metoda eficienta de formare a elevului in raport cu propriile intentii.

3.profesorul nu-si mai asuma esecurile elevilor.

4.pentru a deveni profesor trebuie practicat un fel de ucenicie, practica la locul de munca("meseria se fura").

5.elevii sunt priviti ca unicitati ,fiecare avand propriile idei si interese.                                                                                        6. profesorul v-a utiliza metode si procedee de individualizare a procesului educational.

CONCLUZII:

Pedagogia este un obiect de studiu structurat pe doua niveluri: unul teoretic, in cadrul caruia se incearca utilizarea unui instrumental stintific specific stintelor mature; altul practic aplicativ, intalnit in scoala ,in cadrul caruia se utilizeaza mult elemente care tin de registrul artei.

EDUCABILITATEA(problema educabilitatii)

Este omul o fiinta educabila?-exista 3 raspunsuri:

1.Omul este o fiinta educabila la modul absolut

"Omul comite raul pentru ca nu stie care este binele; este suficient sa-i arati omului care este binele pentru ca el sa nu mai comita raul", spune Socrate.

"Mantuirea nu este refuzata nimanui cu o singura conditie :sa crezi", spune Isus.

"Sufletul copilului se afla in mainile profesorului precum ceara in care sigiliul isi lasa urma", spune Erasmus din Rotherdam.

2. Omul nu este o fiinta educabila.

"Natura umana este vointa, iar vointa nu poate fi schimbata.Intelectul poate fi influientat prin educatie dar el la randul lui nu poate influienta vointa", spune Schopenhauer

3.Omul este o fiinta educabila intre anumite limite fixate de zestrea sa genetica.(raspuns corect)

J.J.Russo:Dezvoltarea fiintei umane-conjugarea a 3 elemente:

a)Ereditatea;

b)Mediul;

c)Educatia.

a) EREDITATEA

=Insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite mesaje (de specificitate) de la o generatie la alta sub forma codului genetic.

Implicatiile in educatie:

Zestrea ereditara =reprezinta un ansamblu de predispozitii si nu copierea inaintasilor; se selecteaza prin hazard.

"Orarul" fixat de codul genetic stabileste ca la anumite perioade de timp sa se realizeze anumite achizitii fundamentale. Daca nu se fac la timp, se pot face si mai tarziu, insa cu costuri mari si nu la fel de bine. Zestrea ereditara este insotita la nastere si de elemente adaugate din viata interuterina (trairile mamei se transmit fatului).

La nastere ,puiul de om primeste cea mai mica zestre instinctuala,motiv pentru care este dependent, intr-o masura mai mare si pentru mai mult timp, de adulti.

Daca la nastere puii de om ar fi preluati de alte specii, acestia tind sa-si piarda specificitatea.

Profesorul trebuie sa organizeze un mediu educational divers si dinamic care sa permita detectarea si exersarea predispozitiilor si potentialitatilor elevilor.

b)MEDIUL

=Ansamblul elementelor(persoane,lucruri)care trezesc curiozitatea copilului si determina reactii din partea lui (daca nu trezesc reactii, nu fac parte din mediu).

Pentru a sublinia  caracterul activ al mediului .s-a introdus conceptul de nisa de dezvoltare.

Aceasta cuprinde urmatoarele  elemente:

1. Ansamblul lucrurilor, persoanelor cu care copilul ,la anumite varste,intra in contact si trezesc o reactie.

2.Ansamblul reactiilor persoanelor cu care vine in contact.

3.Ansamblul obiectivelor pe care parintii si le propun asupra copiilor si le pun in practica.

4.Ansamblul activitatilor impuse/propuse copilului.

Nisa de dezvoltare se structureaza:-cultural si economic.

C). PROBLEMA IDEALULUI IN EDUCATIE

IDEAL= perfectiune,tip,tipar,model,arhetip.

Acest ideal nu ne este accesibil ,aceasta pentru ca nu suntem Zei,suntem muritori.

Orice ideal cuprinde 2-ua componente:

- Utopica=-aspiratia catre perfectiune care exista in fiecare dintre noi

-Realista=are o relatie mai stransa cu posibilitatile reale ale fiecaruia.

Idealul educational=tipul de personalitate dezirabila pentru o societate date la un moment dat. De obicei este consemnat in legea invatamantului.

Idealul se concretizeaza in scoala in modul in care profesorul preda ;rezolva conflicte;evalueaza;interactioneaza cu elevul; in nr. si continutul, forma manualelor.

Fiind unic,idealul reprezinta o permanenta sursa de conflict in scoala(oferta este unica, elevii sunt diversi). Intre asteptarile elevului si oferta scolii=bariera.

Idealul mai prezinta si alte pericole-riscul de fanatizare(cei care au un ideal pot fi usor deturnati spre o extrema).

Avantajul idealului -cel mai bun factor de motivare.

Etapele construirii idealului in spatiul european.

1.Vechii greci=idealul cuprinde 3 valori-adevar;

-bine;} erau reunite sub numele Kalokagathia

-frumos.

Aveau grija de 3 el: trup, suflet, spirit.

- Romanii au preluat de la vechii greci idealul ("minte sanatoasa in corp sanatos")

2.Evul mediu=este dominat de teologie si biserica.Propune mai multe tipuri de idealuri:

-(1)aspiratia catre virtutiile crestine(de sfintenie);-se desf in 2 planuri:fie ascetism, fie aspiratia prin cultura la valorile crestine. Idei preluate de la Platon, trupul imperfect, sediul viciului, etcsufletul=perfectiunea.

-(2)idealul cavaleresc(valori precum onoarea, fidelitatea, loialitatea);

-(3)idealul calugarilor soldati.

3.Renasterea=reintoarcerea la idealul vechilor greci; dc in antichitate vb despre masura("fercita cale de mijloc"), acum se cultiva excesul in toate (Uomo universale). Acum se scriu pt prima data jurnale, plecandu-se de la premisa ca faptele noastre au o anumita importanta; se trece deci de la teocentrism la antropocentrism. Trupul este resuscitat acum.

4.Modernitatea- aduce 4 valori: trei vin pe filiera revolutiei franceze-libertate,egalitate,fraternitate; iar una pe filiera anglo-saxona: legalitatea

Azi, idealul european cuprinde 8 valori: adevar, bine, frumos, aspiratie catre virtutile crestine, egalitate, libertate, fraternitate, legalitate.

PEDAGOGIA EDUCATIEI (curs 3-7)

INVATAREA

Astazi exista o problema: problema decalajului uman (a aparut o prapastie intre constructiile mintii umane si capacitatea umana de a le administra in mod eficient). Sunt doua solutii de reducere a complexitatii:

introducerea unor concepte suficient de generale care sa poata fi utilizate in domenii diferite si care sa uneasca astfel dif domenii ale cunoasterii (ex: informatie, sistem). Aceasta cale introduce riscul reductionismului (se pierd elemente specifice)

invatarea - nimeni nu invata suficient de repede pentru a reduce decalajul; nu tine pasul cu producerea de cunoastere.

DEF: Invatarea este procesul de achizitionare a unor norme, metodologii, comportamente, etc. necesare pentru a trai intr-o lume in continua miscare. Invatarea nu este totuna cu memorarea (sediul identitatii noastre).

Invatarea are drept rezultat modificari in structura interna a celui care invata, fie in plan cognitiv, fie afectiv, fie in plan atitudinal. Invatarea produce modificari, memorarea nu.

Exista trei tipuri de invatare:

invatarea de mentinere

invatarea inovatoare

invatarea prin soc.

Invatarea de mentinere este procesul de achizitionare a unor norme, metode si reguli fixe necesare pentru a face fata unor sit cunoscute si recurente. Ea stimuleaza capacitatea noastra de a rezolva probleme date. Acest t.d. invatare pleaca de la premisa ca viitorul seamana cu trecutul. Scopul ei este mentinerea status quo-ului (conserva ceea ce exista). Efectul inv de mentinere este blocarea inovatiei, acumularea de contadictii si declansarea crizei. Criza determina invatarea prin soc.

Invatarea prin soc este costisitoare (parabola fiului risipitor).

Invatarea inovatoare se caracterizeaza prin:

a)   anticipare - decalarea consecintelor pe termen mediu si lung a deciziilor si faptelor noastre. A gandi prezentul in termenii viitorului si nu invers. Presupune utilizarea unor tehnici: prognoza, modelarea, simularea.

b)   intelegere

INTELEGEREA

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Intelegerea presupune sensul si semnificatia ce depind intotdeauna de context, presupune asimilarea unei vaste colectii de contexte.

Participarea presupune impartirea de contexte, compatibilizarea contextelor prin dialog.

Responsabilitatea presupune implicarea benevola, asumarea de decizii, asumarea consecintelor, deciziilor respective.

TEORIA INVATARII

Prima teorie: Conditionarea operanta sau behaviorismul sau comportamentalismul.

Skiner considera ca invatarea presupune existenta a trei elemente distincte si punctuale: stimulul, comportamentul, recompensa.

Stimulul (situatia) de invatare care determina un anume comportament.

Comportamentul va fi evaluat de profesor si declarat fie dezirabil, fie indezirabil.

Daca comportamentul va fi considerat dezirabil, profesorul va oferi o recompensa. Daca comportamentul va fi considerat indezirabil, profesorul va oferi o pedeapsa.

Efectul recompensei va fi cresterea probabilitatii aparitiei in viitor a comportamentului considerat dezirabil. Efectul pedepsei este scaderea probabilitatii aparitiei in viitor a comportamentului considerat dezirabil.

Teoria lui Skiner demonstreaza ca esecul invatarii in scoala se datoreaza incapacitatii profesorului de a coagula intr-un scenariu unitar cele 3 elemente (stimul, comportament, recompensa). Fie stimulii sunt inadecvati, fie comportamentele sunt inadecvate. In acelasi timp, Skiner demonstreaza ca profesorul si elevii au perceptii diferite asupra acelorasi evenimente.

A doua teorie a invatarii: Conceptualismul instrumental sau Cognitivismul.

Bruner considera ca invatarea nu reprezinta o relatie automata, mecanica, de determinare care se stabileste intre stimul si comportament. Dimpotriva, invatarea reprezinta o interactiune intre stimuli si structurile gandirii celui care invata. Sub impactul stimulilor, structura gandirii se dezvolta, se reorganizeaza si devine mai complexa. Ca atare, vor putea fi influentate de un spectru si mai larg de stimuli. Ca urmare, se vor reorganiza si vor deveni si mai complexe. Adica nu toti stimulii ne influenteaza: fiecare vede si percepe in mod propriu un anume lucru, peisaj, etc. Pe masura ce invatam, stimulii se dezvolta si ei.

In conceptia lui Bruner, informatiile oferite de stimuli vor fi prelucrate prin intermediul a 3 sisteme care sunt interiorizate succesiv in functie de varsta. Adultul le foloseste pe toate trei. Cele 3 sisteme sunt (in ordinea asimilarii):

sistemul prin activitate - a invata prin manipularea lucrurilor

sistemul iconic - invatarea avand drept suport imaginea (icons), apare pe la 6 - 7 ani

sistemul simbolic - invatarea are drept suport limbajul, apare pe la 12-14 ani. Este cel mai profund tip de invatare si presupune exersarea structurilor abstracte ale gandirii.

Bruner spune ca un copil poate sa invete orice cu conditia sa i-o spui pe limba lui. Dificultatea si rostul meseriei de profesor este de a se face inteles de elevi in functie de nivelul elevilor (buni, foarte buni, mediocri). Profesorul sa stie sa predea o lectie pe intelesul tuturor si sa se faca inteles de toti elevii, cu nivele diferite. Trebuie sa existe o relatie directa intre varsta elevilor si metodele si strategiile utilizate.

Factorii subiectivi ai invatarii

a. Anxietatea sau angoasa. Pana la un anumit prag, care difera de la individ la individ si de la obiect de studiu la obiect de studiu, anxietatea joaca un rol pozitiv in invatare. Dincolo de acest prag, anxietatea devine un factor inhibitiv.

Cauza anxietatii este teama de esec. Aceasta este si mai puternica in acele sali de clasa unde profesorul si colegii sanctioneaza esecul prin ironii si sarcasme. La limita, teama de esec poate produce fenomenul neputintei invatate. Adica elevul invata, dar daca i se spune mereu prostule, tampitule, etc. se blocheaza.

Exista si surse externe ale anxietatii, de exemplu: familia poate constitui un factor masiv in a produce anxietate. Cum se poate elimina anxietatea? Elevul trebuie sa se simta in siguranta la scoala. Adica trebuie indus sentimentul de siguranta.

b. Respectul de sine. Indiferenta elevilor distruge respectul de sine al elevilor epuizand rabdarea profesorului. Complexatii sunt periculosi. Cu cat unii elevi au o parere mai buna despre ei insisi, cu atat vor obtine performante academice mai inalte in raport cu colegii cu inzestrare similara, dar cu o parere mai putin buna despre ei insisi. Primii (cei cu respect de sine consolidat) isi fixeaza teluri mai inalte, sunt mai putin afectati de esec, au o perceptie mai realista asupra propriilor posibilitati, au mai putina nevoie de aprobarea adultului.

Respectul de sine se cultiva in familie unde copiilor trebuie sa li se arate ca sunt iubiti, ca persoana lor conteaza, ca sa se simta in siguranta. In scoala se creeaza un mediu de siguranta, oportunitati pentru evidentierea fiecarui elev.

c. Introvertit - Extrovertit. Sunt dominante de personalitate specifice fiecarui individ in parte si care nu se intalnesc niciodata in stare pura.

Extrovertitul tipic este interesat de lumea externa, a oamenilor si experientelor, prefera sa lucreze in grup, prefera sa ia decizii si sa-si asume responsabilitati, prefera temele, sarcinile de lucru libere care ii lasa loc de manifestare.

Introvertitul tipic este preocupat de lumea interna, a gandurilor si sentimentelor, prefera sa lucreze singur, prefera sa nu se implice, sa nu decida, sa nu-si asume responsabilitati. Prefera teme cu cerinte clare, limpezi.

Se considera ca in invatamantul primar, unde accentul se pune pe socializare, sunt favorizati extrovertitii. Pentru ca in gimnaziu si mai ales in liceu, unde accentul se muta pe munca individuala, sa fie favorizati introvertitii. In realitate, performanta in scoala depinde mai putin de dominanta de personalitate a elevilor si mai mult de modul in care profesorul organizeaza mediul de invatare. Acest mediu trebuie sa ofere oportunitati tuturor elevilor, iar profesorul trebuie sa nu-i favorizeze pe elevii cu aceeasi dominanta de personalitate.

d. Motivatia reprezinta acea forta sau energie care ne sustine si directioneaza sa actionam intr-un anume fel. Are doua componente: motivatia interna (intrinseca) si motivatia externa (extrinseca). Rolul motivatiei externe este de a activa, declansa motivatia interna dupa care trebuie sa-si intrerupa activitatea. In caz contrar, apare un mecanism de tipul santaj - mita.

Motivatia interna cuprinde: respect de sine, nevoi, atitudini. Motivatia externa are in centru profesorul care va incerca prin anumite strategii sa determine motivatia elevului.

Motivatia interna. Atitudini. In genere, inainte de a lua contact cu scoala, elevii au una din urmatoarele atitudini: a iubi scoala, a uri scoala, indiferenta. In momentul in care constata o atitudine negativa fata de scoala, prima problema a profesorului este sa incerce schimbarea atitudinii respective.

Strategii la care poate recurge profesorul pentru schimbarea atitudinii elevului

Implicarea elevilor in tot ceea ce se intampla in spatiul clasei.

2. Cresterea relevantei utilitatii cunostintelor dobandite in scoala pentru viata de zi cu zi a elevului. In acest scop, profesorul ar trebui sa fie capabil sa raspunda pe intelesul elevilor la intrebari ca: de ce trebuie sa invatam chestiile astea plicticoase? Daca profesorul nu este capabil sa raspunda, atunci el are o problema de atitudine.

3. Invitarea unor oameni de afaceri de succes, a unor personalitati publice locale care sa le vorbeasca despre rolul scolii la reusita lor in viata.

Nevoi. Nevoia reprezinta o deficienta sau o lipsa care impiedica organismul sa aiba o stare de bine. Exista o infinitate de nevoi, care variaza de la individ la individ si, raportat la acelasi individ, variaza de la o varsta la alta.

Maslow  - "Piramida nevoilor" (a se vedea si cursul de psihologie!!). Exista 2 tipuri de nevoi:

- nevoi de deficienta (nevoia de supravietuire - hrana, sete, odihna, sex; nevoia de siguranta; nevoia de apartenenta la grup; nevoia de stima/respect de sine)

- nevoi de crestere (nevoia de cunoastere, nevoia de frumos/estetica, nevoia de autorealizare/realizare de sine).

Nevoile de deficienta pot fi satisfacute. Nevoile de crestere nu pot fi niciodata satisfacute. Inainte de a muri, Maslow a pus in varful piramidei: nevoia de altruism - sacrificiul de sine in favoarea celorlalti.

Motivatia externa. Are in centru profesorul, iar profesorul are cateva strategii de a o produce:

Mediul clasei. Pentru a motiva elevii, profesorul poate:

a.      sa le dea voie elevilor sa se aseze in banci dupa preferinte

b.      elevii pot fi lasati sa se grupeze la teme comune dupa preferinte

c.       lasa elevii sa amenajeze sala de clasa dupa cum doresc.

Modul de organizare a mediului clasei favorizeaza fie o comunicare de tip autoritar (in cadrul careia profesorul vorbeste, iar elevul asculta), fie una de tip democratic (profesorul vorbeste, dar si asculta).

Modelarea presupune utilizarea comportamentului unor persoane admirate de elevi pentru a transmite mentalitati, valori, etc. considerate dezirabile. Personajele pot fi reale (ex: colegi, vecini, profesori) sau care nu au legatura cu ei (vedete) sau personaje din film, desene animate, carti. La baza acestei strategii sta admiratia, afectivitatea pentru model. Datorita suportului afectiv, daca personajul admirat este indezirabil, schimbarea lui va fi extrem de dificila. Profesorul trebuie sa stie care sunt modelele si sa ofere alternative.

3. Strategiile de instruire sunt de doua feluri:

a) strategii centrate pe profesor sunt pasive (expunere, prelegere), competitive (cultiva individualismul), sunt mai putin motivante, in schimb utilizeaza in mod eficient timpul.

b) strategii centrate pe elev sunt strategii de grup, active (implica elevul), pun accent pe colaborare si cooperare, raspund in mai mare masura nevoilor de afiliere, de respect de sine, sunt mult mai motivante, dar au un defect: sunt cronofage (de ex: metoda proiectelor, lucru in grup).

4. Asteptarile profesorului ca factor de motivare (expectanta). Cu cat un profesor are asteptari mai inalte in raport cu elevii, cu atat acestia au tendinta de a se ridica la inaltimea asteptarilor respective. Temeiul psihologic al acestei expectante este un fenomen numit tendinta profetiei de a se autorealiza. Defectul acestei strategii este ca, in genere, profesorii au asteptari inalte tot in raport cu elevii buni (care primesc astfel un plus de motivare, iar elevii slabi raman in continuare nemotivati).

Cercetarile au demonstrat ca:

profesorul are tendinta de a se aseza spatial mai departe de elevii slabi

elevii slabi sunt mult mai rar solicitati sa raspunda

elevilor slabi li se acorda mai putin timp pentru raspuns

elevii slabi sunt mai frecvent intrerupti in timpul raspunsului

elevii slabi sunt mai rar "premiati" pentru raspunsuri bune

elevilor slabi li se solicita mai putin efort.

5. Feed-back-ul ca factor de motivare cuprinde 2 elemente: laudele si notarea. Pentru a fi eficiente, laudele trebuie sa vizeze realizari meritorii si punctuale. Trebuie acordate cu consecventa, dar nu trebuie sa devina un obicei. Notele trebuie anuntate cat mai repede dupa raspunsul elevului (ca sa se realizeze conexiunea dintre efort si "recompensa"). In cazul lucrarilor de control, nota trebuie argumentata prin corectura. Elevul are dreptul sa ceara justificarea notei. Profesorul are obligatia sa justifice nota (motivul: sa se ajunga la autoevaluare).

CURS 8- TEORIA INSTRUIRII

Proiectarea didactica este activitatea care premerge si pregateste lectia propriu-zisa. O proiectare eficienta presupune raspunsul la 4 intrebari:

Ce voi face? (obiectivele)

Cu ce voi face? (resursele)

Cum voi face? (metode)

Cum voi stii dc am realizat ce mi-am propus? (evaluarea)

Ce voi face?

Se refera la intentionalitatea in educatie. Aceasta cunoaste 3 niveluri:

Idealul educational(t.d persoana dezirabila). Idealul este insa prea general si vag pt a putea fi utilizat ca atare in proiectarea lectiei. De ac, trebuie concretizat prin:

Finalitati educationale finalizeaza educatia la nivel de ciclu de invatamant, plan de invatamant, ani de studiu, de disciplina. Finalitatile educationale de numes obiective cadru care reprezinta abilitatile epecifice unei discipline, care se cumuleaza de-a lungul mai multor ani.

Obiectivele de referinta desemneaza rezultatele asteptate ale invatarii la finalul unui an de studiu si care urmareasc progresul in asimilarea de cunostinte de la un an de studiu la altul.

Si finalitatile sunt prea vagi si gen pt a fi utiliz ca atare in proiectarea lectiei. De altfel, ele nu sunt elab de profesor, ci se regasesc consemnate intr-un doc numit programa analitica (doc normativ, obligatoriu pt profesor). De unde rezulta ca prof lucreaza cu programa, nu cu manualul. Pe baza programei se fac testele nationale.

Finalitatile se vor concretiza prin intermediul obiectivelor operationale, care reprezinta ceea ce-si prop prof ca elevii sai sa stie (sa stie sa faca) la finalul lectiei. Sunt eleb de prof, acesta trebuie sa stie ce trebuie sa cunoasca elevii.

OBIECTIVELE OPERATIONALE

Au mai multe componente:

a)      persoana vizata de intentiile profesorului- elevul

b)      comportamentul celui care invata. Acest comp trebuie sa fie intotdeauna masurabil, observabil (comportamentul observabil in scris). (nu sunt recomandabile verbe ca: a simti, a invata, a intelege; ci vb ca a scrie, a sublinia, a povesti, a alerga, abifa, etc)

c)      limbajul in care vor fi formulate obiectivele trebuie sa fie succint (min de cuvinte), clar, limpede, univoc

d)      produsul- rezultatul comp care va fi comparat cu standardele minime de performanta pt a se constata dc lectia a fost un succes sau un esec(dc elevii au inteles sau nu lectia)

e)      conditiile in cadrul carora elevul va dezvolta comp anticipat de profesor prin obiectiv(fixate conditiile)

f)       criteriile de performanta la care se vor raporta produsele elevului pt a fi evaluat

Pentru a se elab un ob operational, exista 2 tehnici de operationalizare:

1) Tehnica lui MAGER

Presup respectarea a 3 cerinte:

descrierea obiectivului in termen de comp observabil. Respectarea ac cerinte presup:

obiectivele se vor referi la activitatea elevului si nu a prof

se vor centra pe operatii, actiuni, procese constatabile si nu pe proc psihice interne

se are in vedere ce va stii sau stie sa faca elevul la finalul lectiei

enuntarea conditiilor in prezenta carora elevii vor dem ca au ajuns la schimbarea preconizata de obiectiv

stabilirea criteriilor care vor fi utilizate in evaluarea performantelor elevilor

2) Tehnica lui LANDSHEER

Presup respectarea a 5 indicatori:

cine va fi autorul comp proiectat (elevul)

ce comp observabil va dovedi ca obiectivul a fost atins

care este produsul acestui comportament

in ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul

in temeiul caror criterii am ajuns la concluzia ca produsul este satisfacator

ex: elevul (1) va scrie corect (2) in caiet (4) nr de la 1 la 10 (3)(criterii?) - acest ob este incomplet

In funct de intentia privind dezvoltarea elevului ca intreg, ob operat se impart in 3 categ

cognitive (cunoasterea)

afective (atitudini, sentimente)

psihomotorii (dezvoltarea oaselor, muschilor, etc)

"Ratiunea este scanteia divina pe care o avem in noi", spune Kant. Dc comp, masina ar face totul pt noi, devenim saraci, lipsiti de competente, rezulta ca valoarea trebuie sa existe in noi

Pt domeniul cognitiv, s-a elab o taxonomie cun sub numele de taxonomia lui BLOOM.

Pt domeniul afectiv..taxonomia lui KRATHWOHL Pt dom psihomotortaxonomia lui SIMPSON si taxonomia lui HAROW.

2) Cu ce voi face?

Se ref la analiza resurselor educationale. Exista urmatoarele tipuri de resurse:

continuturile invatarii (inf de transmis)

resursele materiale (spatiul-clasa, cabinet, excursie- timpul-nu se produce, nu se conserva, se scurge, se pierde)

capacitatile intelectuale si motivationale ale elevului. Pt a face un pr de lec treb sa cun f bine elevul

3) Cum voi face?(strategii, metode)

Strategia reprez modalitatea de a organiza cei trei M: a) metode; b) materiale; c) mijloace

a) Metoda este calea de urmat pt obt unui rezultat. Un mod organizat de gandire si de lucru.

Clasificarea metodelor:

in fct. de obiective si de contnuturi: meth informative(ce va stii elevul; ex: prelegerea, expunerea); meth formative (ce va stii sa faca elevul; ex: studiul de caz);

in fct de psihologia elevului: meth participative si meth pasive.

Metodele pasive sunt centrate pe prof, stimuleaza doar memorarea elevului.

metode neparticipative-formative- exercitiul, instruirea programata, algoritmizarea

metode neparticipative-informative- cel m putin eficiente, cel m des fol: prelegerea, expunerea, explicatia, povestirea

Metodele participative, active sunt centrate pe elev, solicita gandirea, imaginatia, capacitatea de comunicare, etc.

metode participative-formative- invatarea prin activitate: cercetarea(meth proiectelor); experimentul; studiul de caz; jocul de rol; problematizarea; brainstormingul, etc

metode participative-informative: prelegerea, dezbaterea, excursia, vizita la muzeu, conversatia, dialogul, demonstratia.

b) Materiale didactice

Rolul mat didactic este de a activa interesul elevilor. De aceea, principala metoda a materialului didactic este aceea de a trezi interesul. In acest scop, s-a elab SCARA LUI DALE. Aceasta incepe de la cele mai putin eficiente materiale, pana la cele m eficiente.

Treapta 12- simboluri verbale, orale, scrise

11- inregistrari sonore (ex: CD)

10- simboluri figurale (imagini, scheme, figuri stilizate)

9 - imagini fixe (filme, diapozitive, fotografii)

8 - imagini mobile (filmele)

7 - imagini TV

6 - imagini statice (expozitii, muzee)

5 - observatii intentionate (excursii de studiu)

4 - observatii bazate pe demonstratii stiintifice

3 - scene dramatizate

2 - simulari, lucrul cu machete, modele

1 - activitatea reala, proprie a elevului

c) Mijloacele

Se selecteza in functie de materiale.

CURS 9: PROIECTAREA DIDACTICA

Proiectarea didactica presupune trei faze:

planificarea anuala (care cunoaste si varianta planificarii semestriale)

proiectarea unitatii de invatare (capitolul)

proiectul de lectie

Proiectarea activitatii didactice presupune:

a) Studiul programei

Programa "se citeste" pe orizontala in succesiunea urmatoare:

obiective cadru (desemneaza competentele si cunostintele pe care elevii trebuie sa le acumuleze la o disciplina de-a lungul mai multor ani de studiu)

obiective de referinta (compet si cun acumulate de elev la o disciplina de-a lungul unui an scolar)

activitati de invatare

continuturi si evaluarea

Fiecarui ob cadru ii sunt asociate mai multe ob de ref. Pt realizarea ob de ref se pot desfasura m multe activit de invatare. Unele dintre ac td activit sunt sugerate si de programa, dar nu sunt obligatorii.

b) Planificarea calendaristica

Este o activitate de organizare a continuturilor. Timpul disponibil de instruire se confrunta cu timpul necesar unei clase pt a atinge anumite finalitati. Ceea ce rezulta, este planificarea calendaristica. Aceasta reprezinta interpretarea personala a programei (doc normativ obligatoriu).

Model cap de tabel planificare calendaristica

c) Proiectarea unitatii de invatare

Unit de invatare= o unitate curriculara care are obiective proprii bine definite, continuturi clar specificate. Se realizeaza prin strategii didactice adecvate, iar evaluarea presupune meth si tehnici specifice. O unit didactica cuprinde 2 sau m multe teme.

Proiectarea unit de invatare urmareste: centrarea demersului pe obiective si nu pe continuturi; mai intai se stab obiective si apoi se selecteaza continuturi.

In proiectare sunt implicati urmatorii factori:

obiective (de ce?)

activitati de invatare (cum?)

evaluarea (cat?-descriptor de performanta)

resurse (cu ce?)

Model de proiect pe unit de invatare:

Scoala

Disciplina.

Clasa

Profesor..

Data (la care se desf activitatea).

Nr de ore alocate.

d) Proiectul de lectie

Cuprinde 2 parti:

date de identificare (vezi proiect anterior; in loc de unit de invatar se scrie tema lectiei)

desfasurarea propriu-zisa, acre cuprinde: aria curriculara; tipul lectiei (ex: transmitere si insusire de noi cunostinte, formare de priceperi si deprinderi, recap si sistematizare; mixta- 2 activit, spre ex recap si evaluare); obiectivele de referinta; obiective operationale (orice proiect bun trebuie sa aiba 3-5 obiective operationale); strategii didactice sau metode; bibliografie (orice se fol dincolo de manual).

Desfasurarea propriu-zisa a proiectului de lectie include 5 indicatori asezati in coloane:

succesiunea in timp a secventelor lectiei

ob operationale;

unitatile de continut

strategii didactice

modalitati de evaluare

In loc de tabel, se pot trece indicatorii asezati in ordine. Indicatorii din tabel se elab in urm ordine:

Mai intai se formuleaza ob operationale, care treb sa aiba un caracter observabil, masurabil; Se selecteaza unitatile de continut (pe baza manualului); Apoi se opteaza pt strategiile adecvate ob operationale; Se stabilesc modalit si instrumente de evaluare; Se esaloneaza in timp secventele de instruire.

Secventele mari ale unei lectii sunt in general urmatoarele:

organizarea lectiei (se face prezenta, se spun scoateti caietele sau va uitati spre, inchideti cartile; caietele in banca, etc.);

captarea atentiei (trebuie spus/facut ceva care sa le comute atentia de la activit lor la ceea ce va spune profesorul)

verificarea temei pt acasa

enuntarea obiectivelor lectiei (asa sunt dirijati spre ce urm a fi predat)

predarea noilor continuturi (se pot trece ideile principale sau tot ceea ce se spune)

fixarea noilor continuturi (ex: se pun intrebari verific astfel dc au inteles si se fixeaza raspunsurile la intrebari)

transferul cunostintelor (la ce vor folosi pe viitor cunostintele asimilate)

tema pentru acasa.